Page 9 - Drumul_socialismului_1986_07
P. 9
La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar
general al Partidului Comunist Român, preşedintele
Republicii Socialiste România, şi a tovarăşului
SOCIALISMUL Constantin Dăscălescu, prim-ministru al guvernului,
ieri, a început vizita in ţara noastră
a tovarăşului Zhao Ziyang, premierul Consiliului
de Stat al Republicii Populare Chineze
Anul XXXVIII, nr. 8 904 JOI, 3 IULIE 1986 4 pagini — 50 bani La invitaţia tovarăşului CONVORBIRI OFICIALE
_______
Nicolae Ceauşescu, secretar
general al Partidului Co Miercuri au avut loc în preşedintele Republicii So
Puternică angajare pentru înfăptuirea munist Român, preşedintele Capitală convorbiri între cialiste România, cu condu
cătorii de partid şi de stat
Republicii -Socialiste Româ
primul ministru al Guver
ai Republicii Populare Chi
nia, şi a tovarăşului Con
stantin Dăscălescu, prim- nului Republicii Socialis neze, în extinderea perma
te România, tovarăşul Con
sarcinilor economico-sociaie ale judeţului ministru al Guvernului Re stantin Dăscălescu, şi pre partidele, a ţările şi popoa
nentă
conlucrării
dintre
Socialiste
Româ
publicii
Consiliului
mierul
Stat
de
nia, miercuri, a sosit în al Republicii Populare Chi rele noastre, în dinamiza
în 1986 şi în întregul cincinal Capitală tovarăşul Zhao neze, tovarăşul Zhao rea relaţiilor româno —
Ziyang, membru al Comi
Ziyang.
tetului Permanent al Bi Primul ministru al gu chineze pe cele mai dife
După cum se ştie, în pri ţiei fizice sortimentale şi a roului Politic al C. C. al vernului român şi premie rite planuri. evidenţiat dorinţa
P.C.
Chinez,
S-a
premierul
măvara acestui an, a avut GRAŢIAN FAUR celei destinate exportului, Consiliului de Stat al Re rul chinez au dat o înaltă reciprocă de a adinei în
loc Congresul Uniunii Gene creşterea productivităţii mun publicii Populare Chineze, apreciere rezultatelor ob
rale a Sindicatelor — eveni preşedintele cii, îmbunătăţirea calităţii care efectuează o vizită ţinute în dezvoltarea mul continuare această cola
ment de însemnătate deose Consiliului judeţean produselor şi lucrărilor, în oficială de prietenie în tilaterală a colaborării din borare, în interesul con
bită în viaţa celei mai largi al sindicatelor cadrarea în consumurile sta ţara noastră. tre ţările noastre. A fost strucţiei socialiste în cele
organizaţii a clasei munci bilite pentru materii prime, subliniat rolul determinant două ţări, al cauzei ge
toare din ţara noastră — naiului, se ridică la peste 6 materiale, energie electrică Vizita premierului chinez al dialogului la cel mni
desfăşurat la începutul pri miliarde spor de producţie şi combustibili. Pentru cu în România constituie un înalt nivel, al înţelegerilor nerale a socialismului, în
mului an al celui de-al VIII- marfă, export suplimentar de noaşterea temeinică a sarci eveniment de primă impor ţelegerii şi păcii în lume.
lea plan cincinal al dezvol peste 200 milioane lei, creş nilor de plan de către fie tanţă în cronica raportu şi hotărîrilor convenite cu In cadrul convorbirilor,
tării economico-sociaie a pa terea productivităţii muncii care colectiv muncitoresc, rilor de prietenie tradi prilejul întîlnirilor tovară o atenţie deosebită a fost
triei. cu 63 490 lei pe fiecare per sînt organizate cu regulari ţională şi strînsă conlu şului Nicolae Ceauşescu,
Cu acest prilej, secretarul soană, reducerea costurilor tate o largă propagandă crare ale ţării noastre cu secretar general al Parti acordată analizării stadiu-
general al partidului, tova de producţie cu aproape 3 audio-vizuală, consfătuiri,
răşul Nicolae Ceauşesc'u, a miliarde lei la total şi 1,4 schimburi de experienţă, în (Continuare în pag. a 4-a) dului Comunist Român, (Continuare în pag. o 4-a)
rostit o amplă cuvîntare, în miliarde lei la materiale, be care se dezbat măsurile ce
care jalonează cu deosebită neficii suplimentare de peste se impun, în funcţie de spe
forţă şi claritate obiectivele 3 miliarde lei. cificul ramurilor şi unităţilor,
şi sarcinile Z' -stou în faţa Sub conducerea Comite în vederea îndeplinirii lor CAMPANIA AGRICOLĂ Di VARĂ
naţiunii în cincinalul 1986— tului judeţean de partid, bi ritmice. De asemenea, în
1990, resubliniate în cuvîntă- roul executiv al Consiliului prezent avem instituit un sis
rile la recentele plenare ale judeţean ’ ""'■Uelor a tem operativ de urmărire a
C.C. al P.C.R., Consiliului elaborat şi rezultatelor, prin care se e- Se pregăteşte terenul şi se seamănă
Naţional al Oamenilor Mun tregul activ un boga- videnţiază locul întreprinde
cii şi Consiliului Suprem al gram de măsuri şi acţiuni rilor fruntaşe din judeţ faţă
Dezvoltării Economice şi So care să determine creşterea de cele mai bune din ra
ciale. rolului organizaţiilor sindica murile respective, precum şi colturile duble pe ultimele suprafeţe
Din analiza caracteristici le în mobilizarea colectivelor în ce direcţii trebuie să se
lor orientărilor şi obiective de oameni ai muncii din acţioneze în perspectiva ime — în acest an, secerişul schimburi prelungite sau pus şi Ştefan Cioază, cel
lor adoptate se desprinde toate domeniile pentru înde diată. orzului, pregătirea terenu de noapte. Au fost mobi care venea în urma lor cu
cu claritate concluzia că ju plinirea cu succes a obiecti De altfel, covîrşitoarea ma lui şi semănatul culturi lizate la lucrările de după semănătoarea.
deţul Hunedoara, fiind un velor şi sarcinilor economico- joritate a acţiunilor între lor duble — arăta Nicolae seceriş 28 de tractoare cu în tarlaua „La Ştefan",
mare producător de materii sociaie ce revin judeţului prinse de sindicate este o- Pantea, p r e ş e d i n t e l c pluguri şi discuri, *‘oatc a C.A.P. Vaţa de Jos, sp
prime, deţine o pondere în Hunedoara în cel de-al 8-lea rientată în direcţia mobili C.U.A.S.C. Brad — s-au presele din dotarea staţiu acţiona, de asemenea, pe
semnată în asigurarea eco plan cincinal. zării tuturor colectivelor de desfăşurat bine în majo nii noastre şi 10 semănă ultima parcelă prevăzută a
nomiei naţionale cu aceste îndrumate îndeaproape de oameni ai muncii pentru în ritatea unităţilor din con tori. fi însumînţată cu porumb
produse, fapt ce obligă or către Biroul şi Secretariatul deplinirea sarcinilor de plan siliul nostru. Practic, toate în raidul efectuat pe o- în cultură succesivă. La
ganizaţiile sindicale la răs Comitetului judeţean de ţinînd permanent seama de lucrările amintite, care nu goarcle mai multor uni- datorie se aflau mecani
punderi sporite faţă de în partid, de celelalte organe şi faptul că în orientările ma fost organizate în flux, zatorii Ioan Cioază, Nicolae
deplinirea planului anual şi organizaţii de partid din jore ale partidului în etapa s-au finalizat în patru zile Schilcr şi Ioan Muntea,
cincinal. judeţ, organele noastre sin actuală un loc central îl o- bune ele lucru. Dar au fost C.U.A.S.C. BRAD care pregăteau patul ger
Producţia marfă a jude dicale abordează cu ■ răs cupă dezvoltarea bazei na şi situaţii în care recolta minativ şi Pavel Başa. cu
ţului se va dezvolta într-un pundere sporită, mai siste ţionale de materii prime şi rea orzului, pregătirea pa semănătoarea. Seara, uni
ritm mediu anual de 7 la matic problematica organi energetice, care aşază eco tului germinativ şi însă- tăţi din consiliul unic Brad tatea amintită raporta în
sută, ajungînd la sfîrşitul zării, desfăşurării şi urmări nomia judeţului în primele am putut constata străda cheierea lucrărilor de du
cincinalului de 60 miliarde rii întrecerii socialiste. în rînduri ale solicitării. mînţarea porumbului în niile mecanizatorilor, în pă secerişul orzului pe cele
lei, accentul fiind pus pe criteriile şi obiectivele aces în acest context, ne ocu- cultură succesivă s-au fina deosebi, de a efectua lu 25 de ha planificate.
lizat în 48 de ore.
ramurile de bază ale eco teia se pune un accent prio în acelaşi mod se acţio
nomiei hunedorene — mine ritar pe realizarea produc- (Continuare in pag. a 3-a) —■ în fiecare unitate s-a crări dc calitate, de a le na şi la cooperativele a-
ritul, siderurgia, energetica, lucrat cu răspundere — încheia cât mai grabnic. gricolc din Rişca şi Lunca
chimia, construcţia de ma ţinea să completeze ingi La A.E.I. Birtin în tarlaua Moţilor, unde mecanizato
şini. nerul Florian Tomuş, di „La Criş“, mecanizatorii rii Nicolae Gorcca, Petru
Ca urmare a acţiunilor în ŞCOALA Şl VIAŢA rectorul S.M.A. Brad —, Victor Drăgoi, Dom To- Oană, Marin Obîrşan, res
treprinse pînă în prezent Liceul agroindustrial Geoagiu munca fiind organizată în dea, Nicolae Iliuţă şi Tran pectiv Pup Ioan, Mircea
s-au definitivat 1 487 măsuri, flux. La arat şi pregăti dafir Rus intraseră cu plu Coza şi Ionel Rus trăgeau
a căror eficienţă, determi (pag. a ll-a) rea patului germinativ, de gurile şi discurile în ulti ultimele brazde în parce
nată pînă la sfîrşitul cinci- pildă, au fost organizate ma parcelă de 5 ha rămasă lele pe care, în urma lor,
neînsămînţată. Viteza dc Traian Şimon şi Petru Be-
lucru era bună, cci patru tea semănau porumbul în
Activitate rodnică, dar şi suficiente rezerve pentru fiind hotărîţi să încheie cultură dublă.
lucrarea în ziua respectivă,
lucru pc care şi l-a pro MIRCEA LEPĂDATU
grăbirea punerii în funcţiune a noilor capacităţi de producţie
Ritmicitatea execuţiei final — funcţionarea fa cu vid la secţia şamotiza- patru motoare de cîtc 22 ÎN TABERELE DE VARĂ PENTRU ANIMALE
lucrărilor de dezvoltare a bricii la întreaga capacita re, finalizarea înzidirii tu kW necesare rodajelor la
capacităţii de producţie a te de producţie proiectată. turor cuptoarelor tunel din ultimele două cuptoare tu
Fabricii de produse refrac — Pentru împlinirea a- secţia ardere şi a două us- nel. Aceste „mici neajun- Rezultatele ce se obţin —
tare Baru a făcut obiectul cestui deziderat, întregul cătoare tunel, la cel de suri“ s-au dovedit însă
unei anchete întreprinse colectiv al fabricii, în ca al treilea lucrarea fiind a- destul de... .mari în balan
de ziarul nostim la înce litate de beneficiar, şi vansată. Şi totuşi, mai ţa îndeplinirii planului de oglinda muncii cotidiene
putul acestui an. Relevam constructorul (întreprinde- sînt multe de făcut nînă investiţii pe primul semes
atunci, între unele rezulta tru, ducînd la nerealiza- Pentru a consemna cum ploaie, adăpost pentru păs
te pozitive obţinute, nece tea integrală a acestuia. se desfăşoară activitatea trarea bidoanelor cu lapte
sitatea mai bunei colabo Ritm şi calitate în realizarea Constructorul dovedeşte în taberele ele vară, evo
rări între furnizorii de u- aceeaşi înaltă responsabTt- luţia producţiei de lapte, pînă la predarea acestuia
tilaje, constructor şi bene INVESTIŢIILOR tate pentru buna realizare modul cum se implică fac ş.a. La programul de seară
ficiar, precum şi nevoia a sarcinilor ce îi revin în torii de conducere în rea au participat toţi îngriji
creşterii mai accentuate a executarea lucrărilor dc lizarea sarcinilor de pro torii, dintre care se evi
ritmului de lucru, în ve LA F. P. R. B A R U construcţii-montaj. Am în ducţie din zootehnie, am denţiază prin hărnicie şi
derea scurtării termenelor ţeles aceasta şi din hotă- întreprins, marţi după- conştiinciozitate Ana Şo-
de punere în funcţiune a rîrea şi dăruirea cu care amiază, în colaborare cu froni, Lenuş şi Toadcr Iu
noilor capacităţi de pro rea de antrepriză con să ne putem declara pe muncesc formaţiile din Direcţia judeţeană pentru lian, Gheorghe Chiriban
ducţie de aici. Acum, la strucţii şi reparaţii side deplin mulţumiţi dc roa brigăzile Gl, 62 şi 63, din agricultură, un raid prin ş.a. Mulsul s-a desfăşurat
jumătatea acestui prim an rurgice Hunedoara) şi-au dele strădaniilor noastre. ca'drul I.A.C.RjS. Hunedoa câteva unităţi agricole. Iată în bune condiţiuni, la acti
al cincinalului 1986—1990, amplificat strădaniile pen Primul din cele două a- ra, conduse dc ing. Dumi principalele constaturi. vitatea din tabără luînd
se poate afirma că la F.P.R. tru finalizarea lucrărilor gregate cu vid a trecut cu tru Crişan, ing. Victor Vacile cu lapte ale Coo parte Florina Bălşan şi
Baru lucrările de investi — afirma ing. Silviu Po succes examenul probelor, Gcorgevici şi ing. Viorcl perativei agricole dc pro Rodica Popa, şefa şi, res
ţii se află într-un stadiu pa, şeful compartimentu însă pentru cel de al doi Milea. Priceperea şi dărui ducţie din Simeria se a- pectiv, economista fermei
avansat de execuţie, ceea lui investiţii al F.P.R. Ba lea agregat, Combinatul de rea caracterizează activita- flă în tabăra de la Sirnc-
ce creează premise favo ru. Putem raporta, la fi utilaj greu Iaşi ne-a trimis ria Veche, unde există toa Ing. PETRU RADU,
rabile pentru atingerea, în nele primului, semestru al motoare diferite de cele de MIRCEA DIACONU te amenajările necesare: TRAIAN BONDOR
tr-un interval de timp re acestui an, cîteva realizări: care aveam nevoie. De a- şopron jicntru adăpostirea
lativ scurt, a obiectivului montarea a două agregate semenea, ne lipsesc încă (Continuare în pag. a 3-a) animalelor pe timp de (Continuare în pag. a 3-a)