Page 90 - Drumul_socialismului_1986_07

Fag. 2 DRUMUL SOCIALISMUL!

Cînt tineresc pentru = 1

tinereţea patriei 13,(1
13,0

PARTIDUL, CEAUŞESCU, Este glia strămoşească
Ce se-nalţă-n viitor
ROMÂNIA
Ţara mea e ca surîsul
Spre viitor, spre-a ţării înălţare Unei flori aprinsc-n mai,
Partidul, Ccauşcscu, România £a lumina primăverii
Ne sînt izvorul şi ne sînt mîndria Ce sc-aştcrne peste plai
De lapte demne şi cutezătoare.
Veşti din Candoria Din lupte, din izbînzi, din vise Ţara mea e diamantul
Cel mai scump, strălucitor,
Ţi-ai împletit cu drag cununa Stcma-i este nestemată li,
_
Aliat cu SOMNUL IN piraţii şi nostalgii. Ferici­ în april,/ cu boturi^ moi să Ca peste ani pe drumuri larg deschise Ce se-aprinde n tricolor. 11,
MUNTE (Ed. Facla, 1986) tă născocire această vo­ rupă blînd din ' mine,/ Cu cinste să ne porţi întotdeauna 15,(
la cel de al treilea volum, cabulă a cărei obirşie ' stă pînă-mi ajung la trupul de VALERICA MIHUŢI, 19,'
loan Evu confirmă ceea ce in ascendenţa noastră lati­ copil.../ / Să-mi înflorească Un marc fiu al ţării, un bun părinte Cenaclul „Muguri" 19,
la debutul său editorial nă, unde toate cuvintele aerul pe gură/ vocalele pe nouă
era o promisiune : împlini­ avînd această rădăcină — care le-am uitat/ şi eu, II ai în frunte, astăzi, partid conducător 19,
rea unei personalităţi artis­ de la candela pînă la eliberat de sub armură,/ El este raza demnă a unui mîndru CU DOR 20,
tice. Destinul poetic ii stă candor — tăinuiesc intr- să fiu pămîntul bun pentru soare Din miile de flori
deplin înainte, iar coordo­ insele şi înţelesurile de arat/.../" Bunul simţ care-l Ca noi să avem pace, acum şi-n viitor. Ce-au înflorit pe plaiul românesc,
natele pe care va evolua strălucire, puritate, sinceri­ caracterizează pe loan Evu ELIZA MĂRCOI, Noi am primit, ca simbol, roşu 22,'
rămin încă în cea mai tate şi cinste I Coborind in viaţa cotidiană se regă­ clasa a Vl-a, tivit cu tricolor. 22,
mare parte imprevizibile. din Candoria, străbătind seşte in poemele sale in­ Subredacţia „Tot înainte" Şi am rostit cu românescul dor : 22,
Atita cit este insă in cea­ tr-un admirabil simţ al mă­ Hunedoara
sul de faţă, poezia sa este surii : patetismul său (cit Patrie, partid, conducător.
rodul unor rostiri distincte este) e discret şi total lip­
şi neîndoielnic artiste. De­ sit de emfază, iar sentimen­ ŢARA MEA MIHAELA CIRSTEA,
parte de a rîvni la omni­ talismul său~ — amintind Ţara mea e ţara păcii. clasa a Vl-a D,
prezenţa vanitoasă şi reto­ ^PRIVELIŞTI pe alocuri de Espnin — Şcoala generală nr. 8
rică, loan Evu este un ar­ nu devine niciodată minor. Ţara dorului de dor, Hunedoara -I
tizan in sensul originar, Versul său — fie el clasic, IUI
adică un creator de uni­ oraşele de fier, trubadurul liber sau alb — este pro­ iii
6,1
cate sau cel mult de serii tardiv murmură balade des­ fund eufonic, purtind in IU
mici, purtătoare ale unei pre miei şi cară cu mere, sine acel enigmatic „ritm CRONICA FILMULUI Ju
mărci uşor de recunoscut. bintuit de sentimente lim­ interior" după care s-au 8,1)
Nedespărţit de chitară, el pezi şi presentimente ob­ recunoscut 'întotdeauna a- Ce
Bl
face parte din stirpea sen­ scure. El — spre deosebire devăraţii poeţi, iar modul Pledoarie pentru cei ce-şi risipesc cu dăruire viaţa Al
zitivă şi mindră a ultimi­ de oamenii grăbiţi ai vea­ de configurare a unui uni­ Documentarist cunoscut siguranţă în punerea în transformă întreaga struc­ lei
co
lor menestreli întîrziaţi, ră­ cului — ştie să asculte me­ vers propriu, cu un mesaj din „noua generaţie", A- cadru, un remarcabil simţ tură într-o meditaţie p' \-*<
tăcitori pe căile de bitum sajele criptice ale ultime­ distinct şi personal, vor­ drian Istrătescu Lener se al compoziţiei şi mai ales sonală asupra tulburata, 11,
ale acestui veac multiactiv lor păduri sau să deslu­ beşte despre o cultură nu lansează intr-un ambiţios capacitatea de a crea fan­ relor raporturi dintre artă Di
aflat pe ducă. Vlăjganul şească „înţelesurile stră­ numai acumulată, c> şi asi­ film — „Cantonul părăsit:". tasticul printr-o abilă în­ şi viaţă. Mi
Ed
blajin cu chip de copil bune" pe care le poartă milată. Dar, cum spuneam, Scenariul — care sc inspi­ trepătrundere a realului şi Vorbind despre dragoste bll
pretinde — iar noi nu pu­ în sine ţărina. El este pur­ destinul său artistic e încă ră dintr-o mai veche nu­ visului. şi prietenie, despre con­ mi
tem decît să-l credem — tătorul credinţei in forţa in viitor. Cele de pină velă a lui Fânuş Neagu — îndepărlîndu-se de nuve­ flicte uitate, dar gata să De
ju
că este coboritor din Can­ sincerităţii şi totodată cin- acum ne îndreptăţesc sâ-l este un „exerciţiu de stil" la inspiratoare, modificînd reizbucnească. despre în­ ră
doria, tărimul său imagi­ tăreţul nostalgiei după urmărim cu increde-e şi marcat de un program es­ situaţii şi personaje, dar văţători şi profesori, cei „ UŞ
nar intre ale cărui hotare puritatea dinţii : „S-adorm anticipată bucurie. tetic vizibil şi îndelung păstrînd aproape intact „ce-şi risipesc cu dăruire 10,
4
in.
evanescente se concentrea­ în munţi şi să mă pască premeditat. Tînărul regizor fantasticul specific prozei viaţa între nemarginile Mi
ză inlregu-i univers de as­ mieii/ ca pe o iarbă crudă RADU CIOBANU vădeşte limpezime în idei. iui Fânuş Neagu, regizorul cîmpiei pentru ridicarea elii
pe
fiilor de ţărani", „Cantonul 18,
părăsit" este filmul aminti­ Iei
CRONICA DISCULUI rilor reordonate de pre­ tăi
Şi
zent, dar nedelimitate de zi<
reflexele lor în imagina­ I.n
20,
pericolul
aici
Ceaikovski şi concertele ţie. Există pitorescului şi Si)
gratuităţii,
zii
sentimentalismelor, însă po
lai
pentru pian regizorul, constructor inge­ ela
nios de secvenţe memora­
(le
bile, are fineţe şi simţui
Alături de muzica de balet, la publicarea lucrării, ceai- 1 măsurii şi, ovitînd cu si­
pentru care Plotr Illcl Ceai- kovskl însă tipăreşte concer­ ■
Uovski (1810—1893) a manifes­ tul, dcdicîndu-1 de această guranţă capcana, creează
tat o deosebită predilecţie, dată pianistului şi dirijorului o lume plină de vrajă. N-a a
cele trei concerte pentru pian german Ifans von Bulow. reuşit să renunţe la cita­
şi orchestră se impun în li­ Şi totuşi, mai tîrziu, Nikolai
teratura muzicală printr-un Rubinstein, revenind asupra tele culturale — discor­
conţinut emoţional profund, părerilor sale, va fi aceia care dante în ansamblul pe Cil
prin cantabilitate şi frumuseţe. va înregistra cele mai mari culei — şi, obligat proba­ in
Vă prezentăm, astăzi, discul D(
succese în întreaga Europă, ,,W ■ fmm bil de întinderea limitată
eu înregistrarea celei mai prin interpretarea magistrală V *L - de
populare creaţii dtf. stil con­ a originalului „Concert". ' i A.- "... a filmului, produce un fi­ (IV
certant a marelui compozitor: nal grăbit, care scade to­ tii
Considerată de Taneev ca ■ I-
Concertul nr. 1 pentru pian şi „primul concert rusesc pentru nusul întregului. nc
orchestră în si bemol minor, : * Adrian Istrătescu Lenei PI
op. 23. pian", această lucrare consti­ rîi
Energic, pliu de viaţă şi de tuie un adevărat imn închi­ mm • tinde spre o percepere de (7
mişcare, acest „concert* 1 , cu nat vieţii, în care tema de adîncime şi- fineţe a at­ tir
introducerea sa grandioasă, început, străbătută de accente mosferei, aducând în ca­ PI
figurează Ia Ioc do cinste în triumfale, se îmbină în mod \\ ■ | ~ dru metafore ale univer­ fie
armonios cu minunatele pa­ O:
literatura universală a genu­ sului rural care ne apar­ ră
lui, datorită frumuseţii nease­ gini ale lirismului cenilsov- ţine din totdeauna. Sub ne
muite a melodiilor şl păstrării skian, cu elanul nestăvilit al \ bagheta sa, actorii Dragoş U
unul echilibru magistral între jocurilor populare ruse dezvol­ ve
virtuozitatea şl expresivitatea tate într-un amplu cadru sim­ Pîsiaru, Şerban lonescu, (H
adîncă a dezvoltării dramatice fonic. Beate Fredanov izbutesc re
a Ideilor muzicale. Ea realizarea sonoră a dis­ cîteva bijuterii portretis­ şi.
ni
Compus fn lunile noiembrie cului u contribuit Orchestra tice, iar operatorii Angliei (F
frumuseţi
satului
folcloric
local,
prezont
tezaurului
— decembrie 1871, „Concert"- simfonică a Filarmonicii Na­ maga ReaduKind în vieţii spirituale prin ale momente artistice reprezentative. oamenii porte a Vur- Deca şi Basarab Smărăn- N.
gru­
O
dau
colorit
ul a fost iniţial dedicat de ţionale din Varşovia, avînd pului folcloric’ (prezent în fotografie, alături de prof. Valerla Blaj, directorul căminu­ descu modelează cadre de sc
(u
autor marelui pianist şi diri­ ca solist po talentatul pianist lui cultural), a susţinut recent un ’ apreciat moment artistic în prezenţa sutelor de con- mare efect din lumină de
jor rus Nikolai Rubinstein. de origine poloneză VVitoid sateil, ‘ l oto SIMION OEGAŞ blîndă, contribuind decisiv 13;
Surprins de noutatea limba­ Maicuzynskl. la crearea atmosferei. rc
C.
jului abordat, acesta îl sfă­ VERONICA PALADE (f
tuieşte pe autor să renunţe Prof. ELENA TĂMĂŞAN Rr
d*
Nu poţi să stai in faţa unei u — ION BARBU: Intiinlri cu
caricaturi fură să reflectezi „ U n c o r p u s d e a n t o l o g i e colegi, prietenii cu diverşi
Ia sensurile el, Ia valoarea creatori, schimb de impresii.
sa educaţională. Zîmbind, te In ţară am expus Ia Sucea­
va,
Mureş, Galaţi, CoşM
Tg.
gîndeşti la modul cu totul neşti, expoziţii personale î»
original în care artistul a fratele său Ion, merite ex­ şl alţi creatori talentaţi. „Mesaj despre starea copilu­
dat expresie grafică unei cel doi creatori hunedoreni cepţionale în promovarea Aşa că, după Îndelungi cău­ lui", „vîrsta a treia", „Ga­ teatrele Mic, „Ton Creangă"
în cuvinte pline de o măgu­
stări de lucruri şl Ia aspec­ litoare apreciere : „Umorul caricaturii româneşti peste tări am reuşit să facem pri­ laxia eticii" (matcrlalizînd („Mitologia greacă revizuită"),
tul militant în care optează mul pas. In 1976, Potroşaniul idei desprinse din Codul la Galeria A („Manifest pen­ fi
pentru promovarea unei idei iul Mlhai Barbu arc ace­ hotare"... sînt autori oi serla- găzduia prima ediţie a sa­ eticii şl echităţii socialiste), tru sănătatea pămîntulul"). Vi
Ambii
majore, pentru îndreptarea leaşi pricini gingaşe ca u- lonului umorului la care „Ea picior, arm !“ promo- In străinătate am luat parte Pl
morul unor Taţi sau Etalx, Julul dedicat marilor carica- te
unei situaţii. De asemenea NI sc arată în desenelo sale turlşti ai lumii în revista participau nume cunoscute vînd nobilele idealuri de Ia 74 saloane, obţinînd 7 d.
glnduri şl sentimente au fost „Rebus". de creatori din întreaga ţară. pace, dezarmare ale ţării premii în Italia, 2 în Fran­ ro
animaţi cei care au Iniţiat co sens capătă banalul, coti­ noastre, ale omenirii. Ultima ţa şl premiul cel mai drag,
Salonul de toamna al umo­ dianul cînd e cercetat cu ediţie, organizată sub gene­ al presei, în Belgia. Ultima V
di
rului de iu Petroşani, unica privirea încărcată de simpa­ ricul „A 11 tlnăr", a fost participare — la Salonul In­
manifestare de anvergură tie, lirism şi ironie. Mihai dedicată Anului internaţional ternaţional de In Montreai ti
din Judeţ şi printre puţlnolc Barbu ştie că realitatea nu A T E L I E R D E C R E A Ţ I E al Tineretului, generoasa (Canada). pi
din ţară. Ei se numesc e niciodată plictisitoare, că iniţiativă a României socia­ MIHAI BARBU: Am fost d>
ti
Mlhai şi Ion Barlm, doi fraţi, plictisul există doar în fiin­ liste. Faţă de alte saloane solicitat să tac parte din n
doi oameni ai Văii Jiului, doi ţa acelor oameni care nu se Comitetul de avizare al celei
creatori nelipsiţi de Ia sa­ pricep ori n-au curajul să — Gum s-a ajuns la rea­ Ediţia ultimă, a X-a, Jubi­ din ţară ale căror ediţii nu de a VH-a Conferinţe des­ d
loanele de caricatură din ţară considere lucrurile nu nu­ lizarea unul salon al umo­ liară, s-a bucurat de o parti­ au ulei o legătură între ele, pre umor — Phoenix, Arlzo-
şl de peste hotare, unde lu­ mai drept ceea ce sînt ci, rului în Valea Jiului 7 cipare internaţională, fiind noi am alcătuit un corpus na (S.U.A.). Deţin mal mul­
crările lor au fost răsplătite mai ales, drept ceea ce pot — ION BARBU : împreună prezenţi artişti din- io ţări. de antologie care să stea la te premii în ţară şi străină­
în repetate rînduri cu pre­ să fie ele. Foarte activ în­ cu fratele meu am participat, — Flecare ediţie a salonu­ baza unul viitor muzeu. tate. Am lucrări expuse în
mii. începînd din 1970, la mal lui a însemnat afirmarea — Ce a însemnai partici­ muzeele din Gabrovo (Bul­
tr-o seamă de treburi orga­ unor idei generoase.
In acest an, revista „Re­ nizatorice ale saloanelor de multe manifestări în ţară şi — MIIIAI BARBU: Intr- parea, dumneavoastră la sa­ garia) şl Tolentino (Italia).
în
mape
bus", la iniţiativa secretaru­ earlcatură de ia noi, Mihai străinătate. Aveam şl alături adevăr. S-a urmărit cu pre­ loanele naţionale şl Inter­
lucrări
numeroase
lui său responsabil, Tudor cădere condiţia omului : naţionale ? MINEI BODEA
octavian, l-a prezentat pe Barbu are, împreună cu de noi mai erau în Judeţ