Page 94 - Drumul_socialismului_1986_07
P. 94
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI I
ÎN ATENŢIA ORGANIZAŢIILOR U. T. C. DIN VALEA JIULUI 7-------------------------------------------------- -
în casa oţelarului se nasc şi cresc copii frumoşi... |
Stabilizarea, calificarea
La cuptorul 5 de la topitorul Teodor Fiţiu a fost Xl-a, respectiv, in a Xll-a, 0VM\
şi policalificarea tinerilor O.S.M. 2, din C.S. Hune solicitat la o scurtă ana beneficiază de zilele de 11,30 Te!
doara este dificil să stai liză. Să-şi spună părerea vacanţă pentru a se odihni, 11.35 LU
★
Comitetul U.TjC. de la fesională. Periodic, biroul cu membrii brigăzii ştiin de vorbă lie şi numai cî despre modalităţile de îm a-şi reface puterile pentru ghl
întreprinderea minieră U- comitetului U.T.C. poartă ţifice, cu şefi de brigadă teva minute cu prim-topi- bunătăţire a calităţii oţe la toamnă. Violeta, celă ,.V
ricani a avut .şi are preo discuţii cu tinerii asupra şi veterani, se iniţiază ac torul Teodor Fiţiu. lului. Industria constructoa lalt „oţelar" din casă se «Iul
cupări constante în ceea condiţiilor de viaţă şi de tivităţi sportive, excursii în — Nu mă lasă cuptorul re de maşini cere oţelari- dusese la... casa ei. Este . 12,10 Dil
cui
ce priveşte recrutarea, sta muncă unde au fast repar ţară, cît şi la cabanele din — zîmbeşte destoinicul o- lor anumite mărci şi sor căsătorită cu sudorul Du lor
bilizarea şi calificarea for tizaţi, felului în care s-au împrejurimi. ţelar.. timente mai pretenţioase. mitru Sabău, de la I.A.C.R.S. Iar.
ţei de muncă. în acest integrat în colectivele în Intre timp mai schimbăm Şi trebuie realizate. Hunedoara şi au aparta 13.00 AU
(pa
Cu toate aceste preocu
sens, o experienţă bună care lucrează. Putem spu pări şi rezultate, conside cite o vorbă, cîte o părere — Noi, la cuptorul 5, ne mentul lor, prim-topitorul Băl
este iniţiativa „Tinere, vi ne cu iniţiativa are, la ni răm că avem încă însem în dreapta şi-n stînga. încadrăm zi de zi în sor Teodor Fiţiu, om încă tinăr Tai
Mo
no cu noi“, care prinde velul întreprinderii noas nate resurse în această di —• Eu ii ştiu pe Teodor timentala cerută — ne şi în putere, urmind a fi tidl
un tot mai pronunţat con tre, o tot mai mare con recţie, avem posibilităţi Fiţiu din toamna lui 1959. spunea el in drum spre în scurtă vreme bunic. sec
tur, cu rezultate bune la sistenţă. Avem suficiente mari prin care organele şi Ne-am încadrat odată. Eu casă. Cunoaştem bine ce Sosise şi Liliana de la poj
prt
nivelul oraşului nostru. exemple care atestă acest eram la cuptorul 2, el la rinţele ţării, ale economiei muncă. După ce a absol mlj
organizaţiile U.T.C. să fie
Iniţiativa corespunde u- lucru. Avem tineri care mai aproape. de glndurile 3. Atunci, oţelăria nouă noastre naţionale. Oţelul vit cu rezultate bune Li *
nor mai vecni preocupări şi faptele tinerilor nou ve avea numai trei cuptoare, hunedorean, oţelul româ ceul agroindustrial de la dil.
prin care acţionăm pentru sînt astăzi oameni de nă de 185 de tone. Acum are nesc este tot mai mult so Geoagiu, s-a încadrat la no!
* 1
recrutarea, stabilizarea şi dejde, bine pregătiţi în niţi, pentru a se integra opt, toate- de 400 de tone licitat şi la export. Renu- serele de la Sîntandrei, fllr
calificarea numărului ne mai multe meserii, care-şi cît mai eficient în efortu — ne spune maistrul Du mele şi prestigiul de care unde este o lucrătoare har 11,45 Co
cesar de oameni ai muncii. rile colectivului de reali mitru Botău. Fiţiu este un se bucură sîntem datori nică, punctuală, corectă şi 10.00 tri. Te!
Aplicarea şi perfecţionarea zare a sarcinilor. Avem în om harnic şi de treabă. In se gindeşte mai departe, la 19.20 Ţni
iniţiativei se integrează de vedere un sprijin mai con cei aproape 27 de ani de studii, la agronomie... * 1
oţelărie s-a dovedit şi om
asemenea preocupărilor or Pe urmele cret în brigăzile în care şi meseriaş de mare nă Q-aniLlui — Am parte de o fami Ju<
G5
ganizaţiilor U.T.C în pri- iniţiativei au fost repartizaţi, pentru lie bună. Soţia munceşte pol
vinţa^educării prin şi pen însuşirea principalelor ele dejde. De peste 20 de ani mult pentru casă. Dar şi 19,10 Cîi
(co
tru muncă a tinerilor, creă „TINERE, VINO mente ale tehnologiilor de este prim-lopitor. Mereu să le întărim mereu. A- noi o ajutăm. Mai greu a 20.35 FII
rii unor condiţii tot mai CU NOI" lucru şi a normelor do fruntaş in muncă. Şi să ve fost cînd erau copiii mici. mu
bune de viaţă. Activităţi protecţia şi securitatea deţi ce familie frumoasă vem o mare răspundere Patru. Nu-i uşor. Eu am TV
muncitorească,
comunistă
le întreprinse do organe muncii. Va trebui să fa- are. Patru copii. Doi fe în această privinţă... muncit la oţelărie pe schim dlc
Co
le şi organizaţiile U.T.C. cşm mai mult pentru a- ciori şi două fete... buri. Dar am copii buni. 21.50 Te
în acest scop, îşi au înce continuă studiile ia liceul tragerea tinerilor la viaţa — Dintre care trei — ...Pe strada Avram lancu, Eu zic că aşa-i ai, cum îi
putul încă de la sosirea seral sau sub alte forme. socială şi .culturală a ora Violeta, Valeriu şi Teodor- in blocul 136, la parter, in creşti. Trei muncesc cu LUI
noilor încadraţi. Ei sînt Subliniem, de asemenea, şului, la întreaga activi Florentin — muncesc aici apartamentul nr. 3, cu trei mine la oţelărie. Aud nu 20.00 Tel
primiţi în gară de mem faptul că secretarul comi tate a organelor şi orga la noi, in oţelărie, împreu camere frumoase, spaţioa mai laude şi cinste după 20.20 Ori
ti«
bri ai birourilor organiza tetului U.T.C., ca vicepre nizaţiilor U.T.C. Este ne nă cu tatăl lor — a inter se, aranjate cu mult gust, ei. Altfel nu se poate... le.
ţiilor U.T.C., înconjuraţi şedinte al C.O.M., se întâl cesar, de asemenea, ca bi venit maistrul principal am zice cu aleasă măies A vorbit oţelarul Teodor 20,40 Te.
lor
cu atenţie şi căldură. Le neşte încă din prima zi cu rourile organizaţiilor, co Victor Petroescu, secretarul trie, soţia Persida îşi aş Fiţiu. Soţia Persida l-a a- 20,55 FU
sînt explicate cerinţele şi tinerii nou veniţi. Cu acest mitetul să cunoască mai comitetului de partid al teaptă soţul cu bucatele probat. Apoi s-a scuzat, „Ci
exigenţele activităţii din prilej află cu ce gloduri îndeaproape greutăţile cu secţiei. Pentru colectivul pe masă. Feciorii sosiseră s-a dus la baie şi a por CO|
I*Oi
întreprindere, sînt spriji au sosit în întreprindere, secţiei noastre, oţelarul de Io oţelărie, spuseseră nit maşina de spălat. O 21.50 Tel
niţi în activitatea de zi starea familială, ce dorinţe care se confruntă cei nou Teodor Fiţiu este o min- că tata întîrzie un pic, ajuta Liliana. Valeriu şi-a
cu zi, în realizarea a tot au, cu alte cuvinte toate încadraţi, să-i sprijine drie. Meseriaş şi comunist mincaseră şi se odihneau. luat bicicleta şi a plecat.
ce şi-au propus. detaliile unei bune înca ■mai consistent în depăşi de bază. Ani in şir fruntaş Valeriu zicea că a fost o Teodor-Florentin citea...
rea Iot 1 .
în perioada do acomo drări în muncă. Pe de altă în muncă. A fost răsplă zi de muncă bună, ca de Noi am plecat cu un
tit şi cu Ordinul Muncii obicei, Teodor-Florentin era
dare, dar şi după aceea, parte, ti nărui este pus în DUMITRU COJOCARU, clasa a ii-a. Este stimat ceva mai ostenit. Cum a- sentiment de plinătate în
suflet. Frumoşi — la chip
BTICU
comitetul U.T.C. organi temă cu exigenţele disci secretar şi apreciat de întregul co mindoi sint muncitori, pri şi la cuget — cresc copiii tualltate
zează vizionări de specta plinei muncitoreşti, condi al comitetului U.T.C. lectiv din oţelăria nouă. mul lăcătuş, al doilea e- in casa oţelarului... llWJ -V
cole, participarea la serile ţiile şi posibilităţile care îl de la întreprinderea La orele 15, cind s-a lectrician, dar şl elevi la mui sa
ciiltural-educ ative unde, de pot forma ca bun miner. minieră Uricani zln dur
de actu
regulă, se prezintă expu O preocupare constantă terminat schimbul, prim- liceul seral, în clasa a GH. I. NEGREA 12.00 DO
neri, se organizează oon- a organelor U.T.C. a fost 13.00 Bl
(OUrsuri gen „Cine ştie, cîş- şi rămîne petrecerea tim Muzică
13,35 R£
tfcţgă" alte acţiuni distrac pului liber în mod plăcut meilor;
tive. După efectuarea in şi util dc către tinerii din selă; 14
structajului, tinerii sînt cu căminul de nefamilişti. în perete:
zicli uş
prinşi la cursurile de ca acest sens, în colaborare tln de
lificare în meseria de mi cu clubul muncitoresc, taţi fol
nor, la cele de policalifi săptămânal se organizează- bllcitatc
care sau perfecţionare pro miorospectacolc, întâlniri tate;
pentru
cultural
strumen
popular
dtojurm
CAMPANIA AGRICOLA DE VARA I.P.S.R.U.E.E.M. Petro mic spi
%s
V X'-cU '•* '< >'< % .. .-.-v . / manfe
şani, linia de bobina] 23.00 Mc
Nocturi
Eforturi susţinute pentru motoare de curent con _ 24,00
tinuu. în imagine bo
binatoarele Verona Stoi
încheierea secerişului grîului ! ca şi Paula Ghizdavu
bobinează un motor de
(Urmare din pag. 1) Cutinici, Alexandru Dete- DEVA
şan, Ionel Tiliban, Iosif 37 kW. dfic (1
întoarce
Ploile căzute în ultima Intre,' Viorel Aparaschivei, DOARA
vreme au întrerupt pentru Costică Hîncu şi Pavel Jar dorn -
mai multe zile secerişul — mergeţi la seceriş, tot (Moderi
griului la Băcia, iar uni în tarlaua de ieri, pe care ţire tei
1-11 (FI
tatea înregistrează o oarc- în cîteva ore o putem ter nc mai
. care rămînere în urmă la mina. Vilhelm Sotfalvi şi RETRO:
această lucrare. Marian Aparaschivei vă ring);
(7 Nole
— Ne străduim să o re duceţi la balotat paie. ti menta
cuperăm — arăta Ioam Daţi-i bătaie să ajungeţi PENI :
fie
(Cu
Barb, preşedintele unităţii. d in urmă combinele. Oaspeţi
De astăzi — cum ni s-a S-a lucrat în plin toată farul);
promis de către conduce ziua, pînă seara tîrziu. na n*T>
PETRII
rea S.M.A. Simeria — ce — Din 280 ha cu grîu — miu (9
lor trei combine ce se află ne spunea Mihai Popescu, I ■ CINCINALUL VIU • HEZVOLTARIIHÎENSIVA'-/ Eficienţă ridicată In producţie URICAI
în lan, conduse de Lorincz inginerul şef al C.A.P. Sîn vecin S
(Reteza
Iosif, Eugen Toma şi Va- tandrei — am secerat pî (Urmare din pag. 1} în producţie. Operatoare rea noi
sile Oprea, li se vor ală nă acum 260 ha. Combi le mase plastice Lc.menia Şic); G
tura altele nouă, venite de nele merg foarte bine, se turilor depuse ' pentru bu Karpinec, Eleonora Iştoc, O teranul
R A Ş
la unităţile ce au termi munceşte fără pauze. Am Calitate şi ritmicitate na organizare a muncii şi Felicia Han, Gliceria Po nil (I
nat sau mai au puţin de atins viteze zilnice de 42 aprovizionarea cu materii pa, Lolica Laslău, Mari a (Placări
secerat. Aşa că vom avan ha, mai mari, deci, decît (Urmare din pag. 1) Am desprins, totodată, prime şi materiale — a- Florea sînt numai cîteva New Y.
seriile
sa mult mai repede şi în cele planificate. din. cuvintele interlocuto precia maistrul principal muncitoare din acest har tură): ■'
cîteva zile vom încheia lu — Care este situaţia în podurile rulante nr. 4 stri- rilor noştri, preocuparea Mihai Taşnadi. Am stimu nic colectiv, care perma de tu
crarea Paralel cu seceri ce priveşte onorarea con per şi nr. 3 tigler, de la pentru continua creştere a lat la oameni spiritul e- nent, prin ceea ce fac, simt BRAZI
roşiilor
şul şe lucrează la elibe tractelor cu statul ? bluming 1000 nnm, repara calităţii şi ritmicităţii, lu conomisirii, al valorifică adevărate exemple în' CALAN
rarea terenului — am a- — La bazele de recepţie ţiile mijlocii la furnalul crărilor aflate în execuţie. rii superioare a materiilor muncă. De aprecieri se (Casa il
dunat paiele de pe 125 ha trebuie să predăm. 471 to nr. 9, cuptoarele Siemens Astfel, este nevoie de o prime. La această oră, bucură şi croitoresele Ve- RIA : N<
(Mureţi
— şi am semănat cu cul ne, iar pînă în prezent am Martin ale O.S.M. nr. 1 măi bună aprovizionare cu practic, în atelierul nostru ronica Drăghici, Doinîţa vals (T.
turi duble 100 ha, după transportat 530 tone, deci şi 2, liniile do laminare piese de schimb (de cali nu mai intră în discuţie Ciurariu, Mariana Dulin-
orz şi grîu. ne-am depăşit obligaţiile etc. O caracteristică a tu tate) executate în atelie 1‘ebuturi ie, risipa. Culeele szky, care execută prelate
La Sîntandrei, la prime — ne-a răspuns Angelica turor acestor lucrări este rele mecanice ale uzinei care rezultă în procesul pentru vagoane C.F.R.,
le ore ale zilei, Gheorghe Codreanu, şefa fermei ve finalizarea lor înaintea ter nr. 5. De asqmenea, se de injecţie se macină şi alte confecţii, muncitoa
Vintilă. şeful secţiei de getale. La „Âgrosam“ am menului stabilit prin gra impune ca beneficiarii lu se refolosesc. De altfel, de rele Victoria Crîşmar, Ca-
Crech
şi
tarima
Rozalia
mecanizare, făcea reparti dus pînă acum 90 tone. Şi ficele de execuţie. S-au crărilor de reparaţii să ■la începutul naiului s-au
zarea lucrului: aici vom depăşi obligaţiile câştigat în acest fel multe predea utilajele complete, reintrodus în fabricaţie Walter, de la formaţia de
nasturi.
circa 18 tone mase plas
— Ioan Fazekaş, Pavel asumate. ore, chiar zile întregi, care astfel îneît în elaborarea tice rezultate din culce. Întregul colectiv al ate
au permis oamenilor mun comenzilor şi devizelor să Economiile la cheltuie lierului de mase plastice
Se recoltează cartofii timpurii cii din secţiile beneficia fie respectată realitatea de lile totale la 1000 lei pro al I.P.I.C.C.F. Deva este
La Cooperativa agricolă fan Diţoi, Agneta Toma, re obţinerea unor cantităţi pe teren, pentru a nu se ducţie marfă, de 44 lei, hotărît să întâmpine marea
de producţie din Băcia a Marioara Dubar, Neli Mun suplimentare de produse. apela la cheltuieli supli epip la cheltuielile mate sărbătoare naţională de la
început recoltarea cartofi tean şi alţii. Pînă în pre Acest lucru vorbeşte de mentare. Toate aceste pre riale — de 45,8 lei, sînt 23 August cu realizări tot
lor timpurii. La această zent au fost predate reţe spre buna organizare a ocupări. vizează . acelaşi o dovadă în plus a căută anai însemnate, să încheie
lucrare iau parte un mare lei de desfacere către muncii, mobilizarea exem scop: scurtarea timpilor de rilor continue ale colecti primul an al celui de-al
număr de cooperatori, prin plară a fiecărei echipe, staţionare în reparaţie a vului atelierului de mase 8-lea cincinal pe pri
tre cei mai harnici numă- populaţie 10 tone de car ritmurile înalte de lucru utilajelor şi, implicit, creş plastice in vederea creş mul loc în întrecerea so
;.-a,i-cp Tosif Bucura. Şte tofi. înregistrate. terea producţiei de metal. terii eficientei economice cialistă pe întreprindere.
r