Page 95 - Drumul_socialismului_1986_07

. 8925 • DUMINICĂ, 27 IULIE 1986 Pag. 3

Obezitatea şi hipertensiunea
Deşi, pentru multe colec­ rului". „Ideea piesei o vezi de zi, la casa de cultură, ( • In perioada care a i ţ
7
VIZIUNE tive artistice profesioniste doar din text, completează venind direct din produc­ arterială J trecut din acest an, co- »
a intervenit o scurtă va­ regizorul Ion Ceauşescu. ţie. Oameni care se dăru­ t lectivul Antreprizei de
canţă estivală, formaţia de Ne păstrăm în limitele bu­ iesc ' scenei, care lucrează / construcţii căi ferate Pe-
A, a IULIE teatru „Juvenis" a Casei nului simţ. Am căutat să cu seriozitate pe măsura în condiţiile ridicării siunii arteriale, vom ac­ 1 troşani a obţinut un be- *
de cultură din Deva, lau­ pătrundem in miezul psi­ exigenţelor educaţionale continue a nivelului de cepta că în cazul adultu­ \ neficiu suplimentar pla- V
copiilor, reată a Festivalului na­ puse in faţa artei de docu­ cultură, puţini • sînt aceia lui îngrăşarea va duce au­
filmoteca de hologiei umane". mentele de partid şi de care se mai îndoiesc de tomat la creşterea tensiu­ nului de şapte milioane ^
»n (color), ţional „Cîntarea României", In scenă se află perso­ nii arteriale, de data aceas­ \ .' lei • Cercul de artă plas- *
torii". Episo- continuă să rămină in ac­ stat. relele urmări pe care obe­ ta la valori în afara nor­ ţ tică „Paleta", din Lupeni, i
tivitate. Mai mult, tinerii naje, dar in primul rind Urmârindu-le evoluţia zitatea le determină asu­
muna cînte- scenică, rămii impresionat pra stării de sănătate. Tra­ malului. Volumul corpo­ t condus de Iosif Tellmann, §
•oniânesc (co- artişti amatori, ciştigători oameni. Oameni cu mese­ ral mai mare — se susţi­ / a deschis în municipiul i
diţia
încetăţenită
Muzică popu- ai locului I la recentul Fes­ rii şi preocupări diferite, a- de calitatea, maturitatea, în mediul rural, mai ales ne — va avea nevoie de ) Tîrgu Jiu o interesantă )
cohforai
tival interjudeţean de tea­ profesionalismul lor mani­
duniinical nimaţi de o mare pasiune căreia a fi gras este egal o reţea mai bogată de vase ţ expoziţie cu lucrări de ţ
l color). * şla- tru „Zaharia Bârsan", din festat sub îndrumarea u- cu a fi frumos pierde to<t sanghine pentru 'rigaţie, i pictură şi grafică O Un |
istrumentalo * Cluj-Napoca, constituiţi in pentru artă. Ne gindim nor regizori exigenţi. Un 1 om de o aleasă probita- -
de baladă, colectiv care pentru viitor mai mult teren. Intr-ade­ de mai mult sînge, acesta
t poetic * Co- două echipe, au adus in îşi propune prezenţa per­ văr, cum o atestă şi scrie­ din urmă va fi pompat de ^ te profesională şi morală
I în noo de scenă tot atitea piese in­ rile medicale, obezitatea către inimă cu o forţă mai l şi-a încheiat cartea de
o *■ Un coni- manentă pe afiş, printr-un . muncă. Timp
miînrn. Tîmn rlr» 30 cIg de 39
, nil inter- tr-un spectacol-coupe. Este Oameni şi repertoriu şi un joc de ca­ moderată, la început deci, mare şi iată că am enu­ 1 .
Marcel Drago- vorba de „Iubitul meu fără litate, prihtr-o continuă trezeşte invidia; continuînd merat nişte factori res­ j ani a fost exemplu ...
Teatru scurt nume" de Teodor Mănes- ponsabili de creşterea ten­ i activitate, s-a bucurat de ţ
sport * Melo- căutare a noului şi care însă să se îngra.şe, omul / stima şi preţuirea oame- S
jeloiiii * In- cu şi „Bill optimistul" de face eforturi de a obţine ajunge să provoace' rîsul, siunii arteriale peste nor-
e d i l i t a r e Paul Everac, două creaţii personaje ) nilor cu care a lucrat. ?
îa minunată a statutul de teatru popu­ ^ Este vorba despre Iosif î
1 . cu reale valenţe educaţio­ lar, care să le ofere con­ i Lazăr, de la I.T.A. Deva. î
iporanii noş- nale, care, prin mesajul diţii temeinice de afirma­ pentru ca în final, foarte mal. Sigur, lucrurile nu i Urărilor de bine transmi- i
lor, se adresează in primul sînt chiar atît de simple,
nal re a talentului şi marilor gras şi bolnav din această \ se de colegii săi le ală- I
nea azi. rind tineretului. la Sandu Cazan, Gheorghe cauză să trezească compă­ mai intră în discuţie ex­ l turăm pe ale noastre • ^
a ceauşescu. Opţiunea repertorială s-a ambiţii artistice. Un colec­ timirea. Mai este încă ceva cesul de sare, anumite mo­
Cluj în anul Costea, Sorina Sora, Ro­ / Pînă în prezent, peste 400 l
artidului. Ite- făcut cu mult curaj, am­ tiv de teatru atît de fru­ la mijloc: la. argumentele dificări hormonale. \ de constructori din cadrul '
(color) bele piese fiind luate de meo Nisipeanu, Nicolae mos caracterizat de regi­ medicului un obez va fi Normalizarea greutăţii ţ I.A.C.R.S. Hunedoara şi-au ţ
a Romanici Zlăgneanu, Ion Ceauşescu, gata să dea exemple foar­ corporale se dovedeşte o
la emisiunea de teatru ra­ zorul său, Ion Ceauşescu — i înscris numele printre î
-
rtistlc. „După diofonic, regizorii Sandu oameni ai muncii la te concrete de oameni cu măsură capitală pentru 1 promotorii progresului teh- 7
ini“. Premieră I.C.I.T.P.L.C.I.M., C.F.R., în­ „La noi publicul nu vede mult mai graşi, care nu scăderea tensiunii arteria­ ţ nic. In semestrul I 1986 ţ
jducţie a slu- Cazan şi Ion Ceauşescu un gest contrafăcut ci ţi­ au nici hipertensiune ar­ le, mai importantă chiar
)r din R.P.D. neavind alt îndreptar al treprinderea de lianţi, la l au fost realizate cele mai L
S ă nu/ sincer, al unor oameni terială, nici diabet zaha­ decît medicamentele! Să ? multe din temele (în nu- i
nai dificilei lor munci de mon­ care se adaugă elevii şi care dimineaţa merg la rat, nici boli de inimă. nu uităm că slăbind în 1 măr de 58) aflate în stu- *
tare scenică decit textul absolvenţii de liceu Flaviu Acestea sînt însă excepţii­ greutate, fostul obez îşi diu, cu o eficienţă ante- \
.28 IULIE muncă şi după-amiaza le care întăresc regula. redresează toleranţa faţă
calculată de peste şapte &
nai propriu-zis al pieselor. „E Crişan, Violeta şi Cristina urcă treptele scenei, ere- t________________
tehnico-ştiin- interesant să lucrezi la o Marcu, Ana Calotă, Anu- Ce legătură există între de glucide (evită riscul ^milioane lei • în săptă- ^
Biotehnologii- înd momente de intensă obezitate şi hipertensiunea diabetului) şi îşi normali­
lumentar astfel de piesă, ne spunea ca Bondrea, Călin Hărăs- arterială ? Există părerea zează nivelul colesterolu­ t
folcloric (co­ trăire artistică şi, deopotri­
Sandu Cazan, cind autorul tăşan, Petrică lleş, Olimpia că amîndouă aceste boli ar lui din sînge, înlăturând t ------------ --------- %
ri rial (color). nu-ţi oferă decit efectele Aida. Aproape 20 de oa­ vă, de bucurie sufletească avea o aceeaşi cauză ge­ concomitent trei factori de
for Columb". pentru cei aflaţi în sala de netică. Dar, foarte simplu, risc al îmbolnăvirii inimii:
,ic|ie lnterna- de bandă. Structurarea, meni se reunesc săptămî- obezitatea, diabetul zaha­ ! ECRAN t
Eplsodul 1 spectacol". cunoscînd că de la vîrsta
nai mişcarea, scenografia sint nal, iar în perioada fini­ de 6 ani paralel cu creşte­ rat, hipercolcsterole.mia.
lăsate la alegerea regizo­ sării montării scenice, zi MINEL BODEA rea corpului copilului se -
produce şi creşterea ten- Dr. CORNEL STOICA ------------- *
De pretutindeni Suprafaţa sa este în mina care s-a încheiat, ^
d I: 7,00 Ac- continuă creştere. Printr-un /muncitoarele Lia Uşvat şi L
v 60 de mi- w « 'Viorica Oprean, de la Ţe- ?
Ro rf= ăProgra- Ce mai „adună • O insulă de 220 kilo­ s-a format pe măsura a- tunel subteran lung de 8
; 9,j0 Maga- runcărid în mare, în fieca­ ţ sătoria de mătase Deva 1
al. Emisiune metri pătraţi, apărută în kilometri circulă camioane l au stabilit un adevărat k
;i şi muzică; largul portului Tokio, vi­ re an, a unei cantităţi im­ transportîrid alte şi alte / record în profesia lor : /
e pentru toţi; omul pe lingă casă ne să întregească suprafa­ presionante de diverse re­ 1 au înnodat peste 300 000 f
urnal; 13,15 ziduuri, provenind din hi- cantităţi de resturi mena­
promenadă ; ţa Japoniei. Inexistentă în ^ de fire, la 44 războaie ţ
tagazlnu) le- Nu contestă nimeni Petroşani, nu erau satis­ urmă cu 20 de ani, insula perpopulata metropolă. jere şi reziduuri. i’ de ţesut. Dovadă eloc- I
D0 Unda ve- 1 ventă a priceperii şi hăr- »
’agini din o- faptul că în multe pri­ făcuţi de activitatea ce
Revista mu- vinţe omul se aseamănă o desfăşurau. Aşa că s-au y niciei în muncă, a râs- ţ
; 16,00 Bule- cu furnica, învăţînd din hotărât să „lucreze" îm­ i punderii faţă de soarta k
10,05 varie- > producţiei • Un grup de ?
;e; 16,35 Pu- experienţa micii vietăţi preună şi noaptea. Au in­ i. Din lumea amîibienilor
17,30 Publici- să fie strîngător, să pu­ trat în depozitul de mo­ ) elevi de la Şcoala gene- »
Muzlcotecn nă în cămară tot ce-i este bilă din municipiul Pe­ l rală nr. 7 Petroşani a în- 1
19,15 Atlas necesar pentru iarnă. Sînt troşani, i / cheiat o interesantă ex- i
« Piese iu­ u n d e erau Pentru cunoaşterea u- prezinte . publicului c-
de mare însă şi indivizi, care, în parcate autocamioanele nor aspecte din existenţa xemplare. vii. Ataşamen- ) pediţie intitulată „Pe ur- J
20,00 Ra- pornirea lor după agoni­ I.J.T.L., pe care le-au i măi puţin ştiută a arnfi- 'tul său special faţă de ţ mele dacilor". Au vizitat ţ
22,10 Panora- i cetăţile de la Costeşti, i‘
22,35 lto- seală, dau iama în avu­ „descălţat" de 6 roţi. Do­ bieniior, la secţia de aceste animale şi-a găsit
loana Radu : tul obştii. Cu cîţiva din­ reau probabil să le .tes­ i. ştiinţele naturii a. Muzeu­ ecou şi la alţi colabora­ 1 Grădiştea . Muncelului, j
: poetic; 23.10 tre ei vă facem cunoştin­ teze calităţile în alte lui judeţean din Deva a tori care au contribuit ţ Sgrmizegetysa şi Piatra î
uzicală; 23,55 l Roşie, prilej cu care ou .1
■fin «Ic ştiri. ţă în rîndurile ce ur­ condiţii. . ; i fost deschisă o interesan­ la realizarea expoziţiei.
mează. Profitînd de neatenţia tă „expoziţie. Cuprinzîrid Este vorba de Minodora ■ făcut o serie de cerce- ^
în vremea secerişului, şi nebăgarea de seamă a majoritatea speciilor cu­ Tuduce, avocat în jude­ ţări * E vremea ciuper-
etalîndu-şi calităţile-, de celor învestiţi să .gestio­ noscute din fauna ţării ţul Bihor, Gabriel Zsida- î cilor. Atenţie însă, nu 6
om strîngător, Isail Dă- neze corect bunurile la i noastre, expoziţia pre­ Şteblca, medic în jude­ / toate ciupercile sînt co- •
vîncă din Hunedoara a I.M. Lonea, Rozalia Jur- zintă în acvarii special ţul Covăsită. care i-au o- 1 mestibile ! Grijă mărită
mună in Pa- reuşit să „adune" de la ca din Petri la, a „adu­ i amenajate circa 11 c- ferit unele exemplare, de ţ la prepararea şi consu-
); Cobra se
ta) ; HUNE- ferma din Hăşdat a I.A.S. nat" plasă de sîrmă şi xemplurc în mediul lor maistrul loan Avram, I mul lor • Standul pentru
Preerla {Mo- Simeria nu mai puţin de seînduri în valoare de natural de existenţă. constructorul ncvariilor i verificarea „la ploaie" a i
Hallo taxi 575 kg cereale. Dovedin- 2 500 lei. Tot de aici, cu şi, nu în ultimul rînd, ţ vagoanelor marfă este >
B); Despâr- Este o modalitate instruc­ t una din cele mai recen- C
,ră — seriile du-se a fi mai puţin pre­ acelaşi gen de materia­ tivă de a prezenta publi­ de elevii Dan Jolvinski
i); Spot să tenţioasă, Isinuţa Mihăi- le s-a „aprovizionat" şi cului exemplare pe care şi Robcrt Pali, cei care / te creaţii ale colectivu- »
em (Arta); lă, magazineră la staţia maistrul Neculai Ciubo- se ocupă de hrana zilni- ) lui sectorului II al I.M.M.R. »
: Clinele (Pa- cu greu le poţi întîlni în ^ Simeria. Mai înainte, ve- i
•ele premiu drumeţiile obişnuite, li­ . că a animalelor. Tot . aici,
i); Vară sco­ nele, aduclnd cu nişte alături de expoziţia arn- rificarea etanşeităţii va- J
rnirea). LU- fibicnilor, se află în pre­ , goanelor se făcea greoi, ţ
jnă în Pacl- monştri, .niiniaturali, duc ţ cu furtunul, risipindu-se i
); VULCAN: în realitate . o existenţă gătire expoziţia .de rep­
cară (Lucea- foarte retrasă; Cu atît tile din fauna judeţului . o mare cantitate de apă. 7
DA: Săptămî- C.F.R. Mintia a „acumu­ taru. Ca ei a procedat, nostru, cuprinzând uri nu­ 1 Acum, operaţia durează J
(Minerul) . lat" şi ea în folosul pro­ mai meritorie este însă j puţin, iar apa este recir- L
Marele pre- dar preferind numai seîn- strădania muzeografului măr de 12 specii de
c i t o r c s c ) ; priu, la una din ieşiri, dura, şi Alexandru Han. loan Chira de a realiza şerpi, şopîrle şi broaşte 1 cuitată • Gara din Bre- »
3unul meu 15 kg furaje combinate, Se nasc cel puţin două ţestoase. 7 tea Mureşană se află J
- seriile I-II 15 kg porumb boabe şi întrebări: prisoseau aces- o asemenea colecţie şi, 1 într-o precară s t a r e ţ
RAD : Pădu- ■ mai ales, de a reuşi să NICOLAE GHEORGHIU
(Steaua ro- 17 kg făină de orz. Con­ 'te materiale întreprinde­ l de gospodărire. Hîrtii şi L
1ARZA: Sub- sumul produselor n-a tih­ rii şi în paza cui erau i materiale împrăştiate, 7
i n e r u 1) : nit însă nici unuia din ele date ? ) gropi — pericole de ac- v
: Bădăra-
Vulcanul cei doi. Fiind bănuit că tot ţ cidentare. Cine schimbă... 4
’OAGIU-BAI: Gheorghe Florea, şef strânge fără întrerupere, i macazul spre curăţenie şi 7
Vew York — de manevră la B.J.A.T.M., la domiciliul lui Viorel I frumos în această g a r ă ? »
Casa de cul- avea altă pasiune. „Ma­
G : Colierul Miclea din Petroşani s-a 1 • La iniţiativa Consiliu- ^
r> (Dacia) : nevra" în mod repetat făcut o percheziţie inspi- 01 ^ lui popular Baia de Criş, l
imul Soimă- benzină şi ulei din va­ rată, găsindu-se seînduri, i cetăţenii din localităţile 7
eriile ' ( goanele tractate la uni­ ciment şi alte materiale
:tecele mării 1 Cărăstău, Rişca, Lunca şi l
tură): SIMT5- tate. Aş s-au „volatili­ deturnate de la diferite 1 centrul de comună acţio- ţ
a
rin miliardar zat" 400 1 benzină şi 20 puncte de lucru de la 1 nează cu hărnicie, prin k
A A : Titanic 1 ulei, enigma, fiind to­ brigada T.A.G.C.M. Deva.
i > . 7 muncă patriotică, ia con- *
tuşi dezlegată. Dacă Gîndindu-se că- vine 1 strucţia unor şcoli şi ţ
loan Sebestian, şofer la iarna şi fiind proprietari ţ unei remize P.S.I. O par- &
I.A.C.R.S.H., nu lucra de atelaje, Trai an Ursică i te dintre aceste obiecti- 7
Ef\=5
pe o autobetonieră nu şi Iosif Cosa au dat şi ei i ve se vor finaliza pînă la T
puteam afla că şi betonul lovitura la furajele C.A.P. ţ 23 August a.c. • Băuturi ţ
: vremea va se.......evaporă". De la lo­ din Rapolt şi A.E.I. Bo- l răcoritoare, siropuri şi 7
re, cu cerul cul de încărcare şi pînă bîlna,
•os. Pe alo- deşi la strângerea 7 ape minerale, vinuri ale- »
speciai în la destinaţie el a fost „u- lor nu prea s-au înghe­ 1 se, servire atentă — la ţ
cădea ploi şurat" de 22 mc beton (!), suit.
i şi caracter care a luat alte căi. Pro­ Secvenţele prezentate, ţ magazinul alimentar nr. I
nsoţite de / 67, de pe strada Liber- /
ictrlce. Vîn- babil a fost aşezat la depistate de oamenii în i tăţii nr. 1, din' municipiul ţ
moderat cu temelia altei construcţii uniformă albastră, sînt yDeva • Transportul cu î
de scurtă decit la cea indicată. un îndemn la cumpătare I „Maxi-taxi" în Deva sa- 7
:st şi nord- Cît este ziua de lungă, şi chibzuinţă, la sporirea
aturile . mi- 7 tisface tot mai mult soli- J
;uprinse în- Vasile Bejcnaru, om al grijii faţă de avuţia ob­ ) citările călătorilor. Ar mai ţ
grade, iar muncii la un şantier din ştească. t trebui afişat programul 1
între 21 şi Petri la. şi Constantin Dăn-
(Meteorolog ^ de funcţionare în staţii... |
Pronccnco). ceanu, Sncadrat la I.C.R.A. T. DOBRICEANU
— • » —