Page 97 - Drumul_socialismului_1986_07

S

ţ

*

Calitatea laminatelor contribuie tot mai mult

la creşterea competitivităţii oţelului hunedorean

Omologarea, an de an, a Legi a retribuirii în acord tele" bunelor rezultate ob­
Anul XXXVIII, nr. 8 926 MARŢI, 29 IULIE 1986 4 pagini — 50 bani noi mărci de oţel şi tipo- global şi în acord direct ţinute pînă acum la pro­
dimensiuni de laminate a a personalului muncitor, ducţia de export.
atras şi atrage după sine exportul devine un crite­ Buna organizare a acti­
creşterea continuă a solici­ riu de bază în iprecietea vităţii comisiilor de calita­
te constituite la nivel dc
tărilor din partea benefi­ şl recompensarea muncii secţie şi schimb a fost con­
CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ ciarilor hotare. ţară şi de lor. Cifrele înscrise la fi­ al siderată de ing. Octavian
din
primului
semestru
nele
„Permanen­
peste
ta confirmare a renumelui anului în dreptul realizării I-Iera factorul de bază care
de care se bucură pretu­ acestui indicator oferă rea­ concură la îndeplinirea de
muncii
oamenii
către
din
Cu răspundere şi hărnicie la secerişul tindeni are metalul hunedo­ producţia fizică — 100 la secţia laminor profilc mii-
le motive de satisfacţie :
suport
rean
drept
al
generos
trainic efortul muncii din 1
oamenilor
grîuiui ii si strinsul nutreţurilor! Combinatul pentru ridicarea ACTIVITATEA DE EXPORT
siderurgic
Hu­
nedoara
la cote tot mai înalte a calitate • dinamism • eficienţă
în unităţile agricole de Mecanizatorul Vasile Ru- lă, Tibcriu Dorea şi Petru nivelului calitativ al' pro­
pe raza comunei Dobra, su şi un grup de coopera­ Groza. Sub coordonarea lui duselor. pentru realizarea sută, planul valoric — locii a sarcinilor privind
mecanizatorii, cooperatorii tori adunau şi transportau Mircea Jivan, inginerul şef exemplară a mobilizatoa­ 104,9 la sută. producţia destinată parte­
şi specialiştii sînt mobili­ din cîmp trifolienelc, în al cooperativei, se muncea relor sarcini ete revin în­ Pe fluxul de producţie, nerilor de peste hotare.
zaţi cu răspundere la lu­ baza furajeră fiind depo­ în flux, de la secerat, pînă tregului colectiv din docu­ la laminorul de 650 mfn, Iar de calitate se ocupă
crările pe ogoare.- zitate pînă la zi 140 tone la semănatul culturilor du­ mentele Congresului al cuptorarii, laminatorii, fi- îndeaproape, pe fiecare
— în centrul atenţiei tu­ de paie şi 60 tone de fi­ ble. Cu presele de balotat XlIIdea al partidului" — nisatorii pe tare i-am avut fază de producţie, oameni
turor — ţinea să sublinie­ broase. A început şi recol­ acţionau Iacob Popa şi A- remarca ing. Ionel Dobrin, interlocutori explicau suc­ cum sînt maiştrii Nicolae
ze Ioan Fonoage, vicepre­ tatul cartofilor de vară, drian Flocan. Ei au strîns directorul comercial al C.S. cesele obţinute la export Culda, Gheorghe Enache,
şedintele biroului executiv livrîndu-se la Agrocoop 30 paiele de pe 50 ha, supra­ Hunedoara. ca fiind rezultatul direct laminatorii şi cuptorarii
al consiliului popular co­ tone de cartofi. faţă din care, 40 ha au şi Este relevantă această al înaltei -ompefenţe pro­ Mihai Mesaroş, Ioan Maier.
munal — stă acum recol­ O activitate bine organi­ fost arate de mecanizato­ afirmaţie şi pentru activi­ fesionale, al experienţei Filip Bălăcescu, Adrian
tatul griului, lucrare pe zată am întîlnit la C.A.P. rii Lucian Josan şi Ioan tatea celor ce muncesc la acumulate de acest colec­ Bîc, Nicolae Fruja, alţi
care ne străduim să o a- Roşcan-i. Sub conducerea Morariu. Porumbul în cul­ grupul de laminoue al tiv, care de peste 20 de muncitori, maiştri şi in­
propiem cit mai repede de lui Petru Mircea, preşedin­ tură dublă a fost .însămîn- uzinei nr. 4. Aici, în sec­ ani contribuie cu c’nstc gineri.
J
finalizare. Concomitent se tele unităţii, se muncea pe ţat pe 35 ha. ţiile în care oţelul a for­ Ia afirmarea calităţii me­ Am întîlnit, în cursul
acţionează la eliberarea mai multe fronturi. Cum în ce priveşte recoltarea ma sub care se prezintă talului românesc în lume. documentării noastre, as­
terenului dc paie, pregăti­ duminică ploaia a obligat furajelor, aflăm că s-a în­ pe pieţele internă şi exter­ Atenţia acordată respectă­rcspectă- pecte care ilustrează eloc­
tehnice,
tul patului germinativ şi pc cei dc aici să oprească cheiat şi coasa a Il-a pe nă, „bătălia pentru cali­ rii prescripţiilor tehnice, vent racordarea Ia cerin­
la re
însămînţatu.l culturilor du­ secerişul, s-a lucrat la întreaga suprafaţă cultiva­ tate" constituie o perma­ de la încălzire pînă la re : : ţele de calitate a produc­
ble. De asemenea, ne con­ transportul paielor .din tă cu trifoliene. Au fost nentă stare de spirit. La- cepţia produsului, dărui­dărui* ţiei şi a tinerelor colecti­
centrăm eforturile la re­ ‘cîmp — acestea se strîrig minatorii hunedoreni sînt rea cu care muncesc lumi­ ve de la laminoarele de
coltarea, transportul din manual şi se transportă în puse la adăpost, în baza deplin conştienţi că de ca­ nătorii din echipa lui sîrmă nr. 2 şi 3. Este
cîmip şi depozitarea nutre­ baza furajeră cu atelajele furajeră, 150 tone ’ litatea produselor obţinute Bartolomeu Gladovszlci, . li­ evidentă dorinţa oamenilor
fi-
ţurilor. în toate satele oa­ membrilor cooperatori —, cernă şi trifoi de bună ca­ dep'nde, în mare măsuţă, nisatorii conduşi de mais­
ma is-
menii ies zilnic în număr la coasă pe suprafeţele litatc şi 30 tone i le fîn re- realizarea indicatorului trul Ştefan Mărăcine, cei­ MIRCEA DIACONU
mare la coasă, pe îîneţele cultivate cu trifoliene şi pe colta-t din livada pomicolă, „producţie pentru export', lalţi oameni ai muncii din
şi pajiştile naturale. fîncţole naturale şi la în condiţiile aplicării noii secţie reprezintă „secrc- (Continuare in pag. a 3-a)
La C.A.P. Lăpuşnic se­ transportul finului. Preşe­ MIRCEA LEPĂDATU
cerişul griului se desfăşu­ dintele cooperativei subli­
ra în tarlaua „Băltiţa". La nia că s-au depozitat pînă Să gospodărim
volanul celor trei „Glorii" acum 210 tone de fînuri. şi cu răspundere
se aflau mecanizatorii Pc- 95 tone de paie. De ase­
tiăşor Crîsnic, Virgil Ghea­ menea, preciza că a fost aşezămintele
ra şi Ioan Rus. Pînă du­ semănată cu porumb în
minică ei au strîns recol­ cultură dublă o suprafaţă de cultură
ta de pe 40 ha, Ghcorghe de 25 ha, alte suprafeţe
Taşcov, inginerul şef al u- fiind însămînţate cu var­
•nităţii, declarîndu-se mul­ ză de toamnă şi castraveţi. „Vrem să ne
ţumit de hărnicia celor trei Oricum, pînă duminică,
combineri, dar, . mai ales, corabinerii Ionel Oprean,
de producţiile obţinute pî­ Ioan Petraşc, Gheorghe şi simţim aici
nă acum Ia hectar. Cu pre­ Ionel Luncan au secerat
sa de balotat, în urma griul de pe 45 ha, ei fiind ca acasa
combinelor, acţiona Nico- gata pregătiţi să reintre în
lac Ciosa, iar cu plugul şi lanuri imediat ce condiţii­
semănătoarea se aflau în le sînt propice pentru re­ Decada bunei gospodăriri
brazdă mecanizatorii Sabin coltat. a aşezămintelor de cultu­
Căpătan şi Gheorghe Şi- La C.A.P. Dobra griul a ră şi a monumentelor şi
mode. Inginerul şef arăta fost secerat de pe 55 ha locurilor istorice s-a înche­
că au fost însămînţate cu din cele 95 ha cultivate. iat, dar modul în care s-a
culturi duble mai mult de Aici, pe combine acţionat (dacă s-a acţio­
25 ha. mecanizatorii Mihai nat !) în acea perioadă e
C.A.P. Uretea Strei. Se depun eforturi sus|inufc pentru ca recolta de grîu să n-
jungă grabnic şi fură pierderi în hambare. vizibil. Acolo unde a fost
preocupare şi interes a.şe-
zămi.ntele de cultură poar­
tă amprenta prospeţimii şi
bunei gospodăriri. Unde
Probleme rezolvate, probleme şi de recentul raid între­
nu.
confirmat
Lucru
nu,
prins prin cîteva localităţi
„pasate“ spre curtea altora din zoha Hunedoarei.
Peşti.şu Marc. Un cămin
Zilele de audienţă la tuaţia paradoxală de a a- mai mulţi cetăţeni — oa­ cultural nou, spaţios, trai­
Consiliul popular al muni­ vea apartamente neocupate meni ai muncii încadraţi nic a intrat în ultima vre­
cipiului Hunedoara, ca şi şi în aceiaşi timp de a re­ la. Combinatul siderurgic me în- zestrea edilitară a
în alte localităţi, sînt zile cepţiona cereri de locuin­ Hunedoara. între aceştia localităţii. Cei care au pus
de activitate intensă, de ţe. Cum s-a ajuns aici nu şi Ilona Todor, al cărei soţ umăr dc nădejde la ridi­
însemnătate deosebită pen­ face obiectul -nodurilor de lucrează în combinat şi a carea lui aşteaptă acum
tru omul care audiază. Aşa faţă. Mulţi dintrei cei' care cărei familie locuieşte îm­ să-i treacă pragul la ma­
a fost şi aceea la care am au fost în audienţă au fost preună cu părinţii, şi Ma­ nifestările cultural-educa-
participat, însoţindu-1 în rin Acatrinei, care locuieş­ tive. Dar, deşi nou, ambi­
această misiune pe tova­ te într-un apartament cu anţa din interiorul aces­
răşul Ioan Puşcaş, prim-vi- O zi de audienţe condens, despre care con­ tuia nu atrage. „Trebuie
ceprcşedinte al Comitetu- la Consiliul popular ducerea secţiei la care ea zugrăvit şi aranjat plăcut,
. lui executiv al Consiliului municipal Hunedoara lucrează, în combinat, - ştie ca oamenii să se simtă bi­
popular. că nu mai poate fi locuit, ne aici, mai bine ca aca­
Faptul că oamenii se a- şi Lazăr , Dan-Liviu, care să" — e de părere învă­
dresează cu încredere şi dirijaţi către serviciul de locuieşte într-o garsonieră ţătorul pensionar Ştefan
în număr mare consiliului resort din cadrul I.G.C.L., ce nu mai corespunde ca Biro, cel care se ocupă
popular .este un lucru bun. să vadă mai întâi aparta­ spaţiu noii. componenţe - a zilnic, în. calitate de ope­
Gama de probleme cu ca­ mentele neocupate, să op­ familiei şi alţii. rator, dc proiecţiile de fil­
re se confruntă consiliul teze. poniru. unul pe. care „Combinatul —' ne spu­ me. Iar cabina de proiec­
popular pe calea audien­ ulterior' proprietarul dc ne tovarăşul; Puşcaş — are ţie este, intr-adevăr, etalon
ţelor este şi ca largă. Joi, fond . locativ să-l pună la repartizată cea' mai mare de bună gospodărire. Cu
24 iulie, în audienţa de la punct pc cheltuiala fostu­ cotă -'de apartamente 'din­ sprijinul Casei de cultură
Hunedoara a predominat lui locatar, care l-a degra­ tre cele.ce se. construiesc Hunedoara, sala mare a
în.să problema locuinţei, dat .şi abandonat, şi să-l în acest an; în acelaşi timp, căminului cultural a fost
cu diversele ei aspecte: pună la dispoziţia noului
Peste cîteva zile, elevele Georgcta Oană şl I.ucica Popa are neocupate 189 de aparta- dotată cu scaune, cortină.
(te la Liceul agroindustrial .din Ilin îşi vor încheia perioada schimbarea zonei, un con­ locatar.
de practică productivă la S.M.A. Deva. în acest răstimp fort sporit sau atribuirea în audienţă la prim-vi- ION CIOCLEI
ele şi-au perfecţionat cunoştinţele ca mecanizatoare, iucrînd de spaţiu de locuit. LUCIA LICIU
efectiv pe tractor. cepre.şed itite s-ău prezentat
Hunedoara se află în si­ cu probleme de acest fel (Continuare in pag. a 3-a) (Continuare în pag. a 3-a)