Page 98 - Drumul_socialismului_1986_07

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULU

. li. PAROSENI -
m m m , '■>
Zi.,00 '
SI M 20,20 . I
20,23

• Fluviu nesecat de cărbune de 21 de ani • în cupat locul al II-lca în întrecerea socialistă pe ţară Valea Jiului • Pentru activitatea de protecţie a mun­
1985 — cea mai mare producţie de cărbune: 950 000 în anul 1977 şi locul I în 1984 şi 1985, fiind distins cii, anual se alocă sume de peste trei milioane lei • 21,50 ’
tone • „în 1986 vrem să dăm milionul" • Pe şapte cu „Ordinul Muncii" clasa a Il-a, respectiv cu „Or­ Noul sector specializat de dispecerizarc şi telcgrizu- 22,00
luni şi 28 de zile — un plus pe mină, de 32 000 tone dinul Muncii" clasa I — de două ori. • Mină cu cea metrie, la care se foloseşte televiziunea cu circuit în­
cărbune • Sporurile de producţie pe sectoare: I — mai modernă dotare tehnică şi „pionieră" în introdu­ chis, asigură mai buna organizare, supraveghere şi
27 000 tone, III — 9 000 tone, IV — la plan • Pentru
cerea monoraielor in subteran • Aici funcţionează conducere a activităţii din subteran • în anul 1990,
rezultatele deosebite în muncă, colectivul minei a o­ una dintre cele mai puternice formaţii service din producţia minei Va creşte cu 30 la sută faţă de 1985. |K
BU
Timpurile devenirii diopr
G,30 1
dioju
ţară;
8,10
inaugurată în luna sep­ roşeni o constituie oamenii; Petroşani, aproape nu mai 9.00 I
tembrie. 1966, de către se­ cu capacitatea lor profesio­ au secrete. Lucrăm bine cu Răspi
lor; ;
cretarul general al parti­ nală şi cu spiritul lor de an­ ele, extragem cantităţi spo­ 10,05
dului, tovarăşul Nicolae gajare muncitorească, revo­ rite de.cărbune, cîştigăm co­ lor ;
Ceauşescu, mina Paroşeni a- luţionară, cu conştiinţa valo­ respunzător. muzi'
Publi
vea să devină, într-o peri­ rii şi a importanţei profe­ înscrisă de mai mulţi ani (IC Ş
oadă scurtă de timp, una siei lor, cu hotărîrea nestră­ în fruntea vredniciei şi rea­ tatca
dintre cele mai mecanizate mutată de a-şi spori perma­ lizărilor în' producţie în între­ toceli
relor
unităţi de profil din ţară, cu nent aportul la dezvoltarea cerea socialistă pe întreaga ştiri
un colectiv de oameni des­ patriei. industrie carboniferă a ţării, viaţa
folch
toinici, care au început să Aceste consideraţii ale di­ mina Paroşeni urcă acum Ia 3;
culeagă repede roadele per­ rectorului minei Paroşeni sînt în cel de al 21-lea an de Radit
severenţei şi strădaniei în lesne de înţeles şi de văzut existenţă la noi cote ale opere
muncă, în fiecare compartiment de devenirii. 10.00
Parti
— Am pornit bine de la producţie al unităţii, îji fie­ — La finele actualului mâni
început — ne spune ing. care sector, în fiecare aba­ cincinal, producţia noastră tice ţ
Muzi
loan Beserman, directorul u- taj. va fi cu 30 la sută mai ma­ că; ]
nităţii. Am urmat neabătut — Am avut privilegiul de re decît cea obţinută în ' 17,05
indicaţiile pe care ni le-a a munci îhtr-o mină tînără, ultimul an al cincinalului tre­ mică
dat t o v a r ă ş u l Nicolae cu un colectiv tînăr, perse­ cut — menţiona Petre Tu- maţii
valul
Ceauşescu, la deschiderea verent, dornic de afirmare dor, inginerul şef al unităţii. rea )
minei, ne-am .format oame­ — arăta Ferenc Fazakas, Aceasta presupune, pe de-o Ie si
nii, am dat atenţia cuvenită destoinicul şef de brigadă parte, asigurarea fronturilor In imagine, cîţiva dintre minerii de frunte ai raroşeniului, din brigăzile conduse nai;
mint
exploatării utilajelor moder­ despre care se vorbeşte as­ de lucru necesare menţine­ de Văsilc Cojocaru )i Mihai llărb&caru. La s
ne/ de mare productivitate, tăzi cu respect în industria rii la acelaşi nivel a actua­ zi îi
şi rezultatele au început să carboniferă nu numai din lelor capacităţi şi realizări, mont
turn;
se vadă. Remarc însă fap­ Valea Jiului. Mina a fost do­ iar pe de alta, pregătirea Mecanizarea — la baza producţiilor sporite 21,00
tul că am muncit întotdeau­ tată cu utilaje complexe, de unor fronturi lungi de peste
na cu gîndul la perspectivă, mare tehnicitate, p trebuit să 150 metri, gîndind chiar la
Adică nu ne-am mulţumit cu le învăţăm din mers, să le 200 de metri, şi obţinerea — La mina noastră — transportoare şi magistra­ răm să dăm producţie în-
ceea ce am făcut în fiecare punem repede să dea ma­ unor productivităţi la nive­ sublinia Ştefan Toma, in­ le de benzi, iar aprovizio­ cepînd din luna septembrie u
zi, ci am privit mereu la ximum de randament. Ni­ lul tehnicii moderne de care ginerul şef electromecanic narea cu materiale şi piese a.c.“.
ziua de mîine. Ne-am plani­ meni n-a dat înapoi. Am în­ dispunem. De pe acum ac­ al unităţii — cea mai ma­ do schimb o realizăm cu Argumente ale avantaje­ di:
ficat noile fronturi de căr­ văţat, am muncit, am reu­ ţionăm pentru pregătirea re parte a producţiei se •ajutorul monoraielor, fiind lor mecanizării, bunei or­ grăd
bune, ne-am ocupat de asi­ şit. De la randamente de producţiei din 1987. în sep­ extrage şi transportă me­ primii din Valea Jiului ca­ ganizări si conlucrării în­ (Pat.
nm
gurarea utilajelor necesare, 6—8 tone pe post, am ajuns tembrie vom pune în func­ canizat din subteran la re am introdus asemenea tre mineri şi electromeca­ clola
de promovarea unor noi la peste 22 tone, chiar la . ţiune un nou abataj fron­ suprafaţă, în abataje lu­ echipamente în subteran, nici în abataje, exploată­ dern
4
metode şi tehnologii de lu­ vîrfuri de 28—30 tone pe tal echipat cu complex de crăm cu complexe mecani­ adaptîndu-lc la condiţiile rii la capacitate a utilaje­ rin
sala
ciu, de recrutarea, pregăti­ post. Azi, complexele meca­ mare înălţime — CMA 5 HM zate de' înaltă productivi­ concrete ale minei. De lor de mare productivitate ci fie
rea şi permanentizarea oa­ nizate de susţinere şi tăiere —• în sectorul III, urmînd ca tate, de tipul S.M.Â. 1 şi fapt, minerii noştri tehni­ au adus în discuţie şi sub­ ră fi
menilor la mina noastră. De a cărbunelui, de concepţie alte asemenea utilaje să S.M.A. 2, produse la I.U.M. cieni şi aceste utilaje mo­ inginerul Ionică Ilad, şeful TRO
Pacl
altfel, comoara cea mai de românească, fabricate chiar producă în cursul anului Petroşani, cu combine de derne sînt factorii de bază sectorului IV, cunoscutul albi
preţ pe care o avem la Pa­ la noi, în Valea Jiului, la viitor. . abataj şi de înaintare, ai creşterii an de an a brigadier dc la pregătiri raju:
producţiei de cărbune la Geza Ivalman, subinginerul Rîpa
I.M. Paroşeni. Dumitru Irimia, adjunctul tura
moli
Formaţii „service" puternice, omniprezente Confirmarea ne-o face în şefului sectorului II, loan LOîs
Răţulescu,
adjunctul
şe­
subinginerul
continuare
serii
Do.
rcl Tuma.ş, şeful sectorului fului sectorului 1. „Şi noi ANI
O unitate ntlnlcră cu ase­ Iosif Şinka sînt pionii de am adoptat nişte soluţii ori­ de bună calitate, pentru ea avem în exploatare un răzb
menea grad înalt de mecani­ bază al formaţiei service. ginale, prin care reuşim să utilajele să fie menţinute zil­ III, colectiv cu rezultate URI
zare are nevoie do oameni — De la revizii şl repara­ executam toate lucrările în nic Ia parametri optimi de bune în fiecare lună din complex CMA 5 HM, ex­ clezl
pricepuţi şi destoinici, care ţii, pînă la montarea şi de­ timp optim. I.ucrăm într-o funcţionare, lucrătorii din for­ acest an : „Cea' mai mare ' ploatat de brigada lui loan mu
să întreţină şl să repare uti­ montarea complexelor, noi foarte bună colaborare cu maţia service sînt specializaţi Diaconu, cu care cxtragejr ;>?i<
lajele, maşinile şi instalaţiile facem totul din punct de ve­ constructor» de utilaje, pro­ pe operaţii, dar în acelaşi producţie o realizăm în a- îl ă
din subteran. Iar mina Paro­ dere mecanic la această mină iectanţii şi, bineînţeles, cu timp sînt şi policaltficaţi. De batajul. frontal echipat cu zilnic aproape 1 000 ton Soai
şeni are asemenea oameni. — spunea interlocutorul. Pc minerii, împreună luăm mă­ exemplu, Vasile Capriş, cos- un complex de mare înăl­ de cărbune. în ultima vre­ (Fia
„Noi credem — spunea ingi­ scurt, ce facem ? Primim uti­ suri, propunem şl concreti­ tacbe Calalb, Petru Vlaic sînt ţime — CMA 5 HM, con­ me am avut unele greutăţi BAI
nerul şef Petro Tudor — că lajele do la furnizor, lo veri­ zăm soluţii constructive, care specialişti în hidraulică, Iosif de
avem una dintre cele mai ficăm atent la suprafaţă, le să confere agregatelor fiabi­ lfohnoffer, Nicolae Dudui şi dus de valorosul nostru şef pe care le-am soluţionat şi Chc:
puternice formaţii „service" aducem modificările necesare litate şi randamente superi­ Nicolae Ifrlmov sînt neîntre­ de brigadă Ferenc Fazakas. acum mergem pe realiza­ te
din mineritul Văii Jiului. Fă­ oare. cuţi în repararea combinelor, Prin mobilizarea exempla­ rea şi depăşirea planului" trei 2
ră acest „service", mina nu în funcţie do straturile do Mal trebuie spus că această Mihai Poonariu, Gheorghe Mi- — ne spunea Ionică Rad. tan
ar putea funcţiona". cărbune şi condiţiile de ex­ formaţie a fost prima din trică, Constantin Murghldhnu, ră şi buna organizare a (Cas
ploatare geologico-minlcro de „împreună cu şefii de MEI
Dar nu este suficient să la mina noastră, le supunem Valea Jiului care a experimen­ Vasile Scarlct, ştefan Gheor- lucrului la front, prin ex­
dispui de oameni şi condiţii, probelor tehnologico, le intro­ tat şi foloseşte acum cu suc­ ghlţă sînt coi mai pricepuţi ploatarea cu pricepere a schimb. Arpad Domokos, (Mu
trebuie ca aceştia să-şi cu­ ducem în subteran, le mon­ ces transportul subnnsnmble- la monoraie, Iar Ahilrei Deac, complexului, minerii din Mihai Puşca.şu si Trancisc ni a
noască bine meseria şl să şi-o tăm, lo predăm minerilor şl Ior utilajelor miniere şi Eugen Miklos, loan Pîrvulcs- Turn,aş, cu toţi cei 16 oa­
al pieselor do schimb
facă cu plăcere. Despre a- li ajutăm tehnic pînă ce a- în subteran cu monoraie-' cu, Gheorglie Călin şi Ion Dra- schimburile lui Petru şi meni din brigadă — subli­
cest lucru ne-a ' vorbit, cu costea funcţionează normal. ie. Pentru ca lucrările de goş sînt cei mai buni cunos­ Vasile Barabulă, Aurel
mîndrie, aproape emoţionat, Nu este uşor să Introduci în revizii şi reparaţii, cele de cători ai complexelor mecani­ Cremene şi Gheorglie Mâ­ nia Geza K a Iman — ne
subingincrul Stanca Dumitru, subteran şl să transporţi pe zate. Mulţi, între care — Va- depăşim lunar planul eu
montare şi demontare a com­ nu reuşesc să-şi depăşeas­
care, împreună cu maiştrii galerii utilaje de mari di­ plexelor să se 'încadreze în sile Capriş, Nicolae Dudul, că randamentele pe post, 5—10 la sută. Acum lucrăm Ni
principali ştefan Tudoran şi mensiuni şi greutăţi, însă noi termenele stabilite şi să fie Grigoro Divriceanu, Milică trag
Pane, Dumitru Leontc, Favcl să extragă zilnic cantităţi la o nouă capacitate de
Dlaconu se pricep „la toate". suplimentare de cărbune. producţie din planul pe a- 27 i
Fără aceşti oameni, specialişti nul viitor. îl vom face de
do clasă, mina Paroşeni n-ar Un nou utilaj de acest tip E>
putea funcţiona la parametrii se află în fază de montaj calitate ca pe toate cele­ 39,
Atenţie permanentă ridicaţi de acum. în panoul IV, cu care spe- lalte". 78,
normelor de protecţie a muncii 74, E:
M i n e r i i — a c e ş t i e r o i a i a d f n c u r i l o r
E:
Activitatea de protec­ tru mina noastră în anul ce cu 46 puncte dc de­ 4, 7
E:
ţie a muncii este consi­ în curs 3,6 milioane lei, _ tectare. Se lucrează la N-a fost uşor să ne con­ Nicolae Andraşic şi Fe­ Augustin Moceanu, Dumi­ 62,
derată, ' pe drept cuvînt, destinaţi unor echipa­ montarea, unei noi staţii solidăm un colectiv, care renc Fazakas, despre mi- tru Ciobănaşu, Carol Reisz, E:
la mina Paroşeni ca o mente şi scule de pro­ telegrizumetrice pe care după numai nouă ani de nerii Mihai Agoşlon, Con­ Costel Capriş, Ion Hulubă, 05,
parte inseparabilă a ex­ tecţie, îmbunătăţirii con-, o vom pune în funcţiune existentă să se situeze pe stantin Stoica, Ion Gen- Ion Hiieagă, Ion Pololincă, 73, E:
tracţiei de cărbune. Con­ diţiilor de ventilaţie, ali­ în trimestrul al IV-lea locui al ll-tea in întrece­ ghină, Vasile Bărbăcaru, Damian Herciu, Dumitru E
ducerea minei, comparti­ mentaţiei speciale şi pro­ a.c., o dată cu noul sis­ rea cu cei mai buni mi­ Zoltan Botiş, Vasile Mano- Stanca, Ştefan Tudoran, lo- 71,
mentul de securitate mi­ pagandei, asigurării unor tem de dispecerizare cen­ neri ai (ârii, iar după alji lache, Mihai Savin, Dumi­ sif Şinka, Ion Botezatu, Mi­ F<
nieră, şefii sectoarelor, materiale igienico-sani- tralizată a activităţii din şapte ani, respectiv, opt, tru Cirlan, Ionel Herciu, hai Poenariu, Ion Dragoş, 1 51
maiştrii, brigadierii se tare. Pentru instruirea subteran. De asemenea, să se situeze consecutiv, Dumitru Uluţă, Nicolae Nicolae Dudui, Dumitru
preocupă. în permanenţă personalului muncitor a- lucrăm la realizarea unei pe treapta cea mai de Cristea, Troian Cojocaru, Leonte şi lista ar putea
de asigurarea şi respec­ vem un cabinet de pro­ staţii de ventilatoare, cu sus a podiumului — pre­ Dumitru Mitroi, Dumitru continua cu mulţi alţi me­
tarea severă a normelor tecţia muncii, dotat cu o capacitate de 10 000 ciza Constantin Matei, se­ Zbanţu, loan Alexandru, seriaşi pricepuţi, harnici şi
de securitate a muncii. aparatură modernă, iar mo aer pe minut, pentru cretarul comitetului de Constantin Bodescu se vor­ conştiincioşi, împreună re­
— Oamenii trebuie să în curînd vom da în fo­ aerisirea lucrărilor din partid al minei. Am avut beşte astăzi cu plăcere şi zolvă toate problemele F
lucreze permanent în con­ losinţă un nou cabinet întotdeauna oameni de va­ respect la mina Paroşeni, care apar. Cu toţii sînt a- doi
diţii de siguranţă, cu de­ de protecţie a muncii, cu blocurile 1—5.' Ca ur­ loare, comunişti de nădej­ ei situindu-se intre princi­ devărafi eroi ai muncii ab- cer
spe
plină încredere în tehni­ o capacitate dublă faţă mare a preocupărilor şi de, palii autori ai succeselor negante din adincuri, ho- vor
ca din dotare, în clima­ de cel existent. măsurilor întreprinse, nu­ in produc (ie. Dar nu sînt tăriţi să dea ţării, zi de zi, rac
tul asigurat în abataje O atenţie cu totul deo­ mărul accidentelor şi al Despre şefii de brigadă singurii. Alături de mineri tot mai mult cărbune. cât­
— aprecia Vasile Pîrvu- sebită acordăm controlu­ îmbolnăvirilor profesio­ Vasile Cojocaru şi Mihai lucrează mulfi lăcătuşi, e- va
Tei
lescfl, inginerul şef cu lui gazului metan în sub­ nale a scăzut mult în a- Bărbăcaru, Viorel Poşa şi lectricieni, mecanici, maiş­ Ci
securitatea minieră al teran, control pe care îl cest an şi ne vom stră­ Vasile Liu(â, loan Cibea şi tri, ingineri. Amintim cîţi- Pagină realizată de gra
înt
I.M Paroşeni. In acest efectuăm cu ajutorul u- dui să 11 reducem în con­ loan Diaconu, Geza Kal- va şi dintre aceştia: Robert DUMITRU GHEONEA si Lo*
scop, statul a alocat pen­ nei staţii telegrizu,metri­ tinuare. man şi Mihai Ştelureac, Dosza, Mihai Poslolache, LIVIU BRAICA