Page 107 - Drumul_socialismului_1986_08

MR. 8 955 • DUMINICA, 31 AUGUST 1986 Pag. 3

!n toate unităţile şcolare,

VIZIUNE DUfiliniCAL* Duminicii.
lucrările de reparaţii—
Mircea cel Mare în izvoare de arhivă
l, 3Ii,M.'(H'S'r grabnic încheiate! * • In întfmplnaren Con-
l greşului al IlI-lea al oa-
Un document privind alianţele cu vecinii ţ inenilor muncii, minerii
i copiilor (pur­ In majoritatea unităţilor ei oferea imaginea unei te­ 1 de la I.upcnl au obţinut,
ilor) Şcolare din judeţ, lucrările meinice gospodăriri. înso­ 1 în ziua de 27 august, cca
îfllmoteca «ie In ultimul deceniu al se­ celelalte state, mai apro­ dislav lagello se leagă ca, I mai mare producţie de căr-
lan. „Vi/.ita- de reparaţii şi curăţenie ţiţi de directorul institu­ colului al XlV-lea, pute­ 1 bune din această lună şi
(color) slnt deja încheiate, dova­ ţiei, tovarăşa Viorica Riş- piate sau mai depărtate. în cazul unui atac, să se i una din cele mai mari «ie
■imuna cînte- dă a unei preocupări sus­ cuţia, intrăm în cîteva săli rea otomană a ajuns la După singurul vecin pe ajute. 1 Ia începutul anului. Con-
româncsc. Mu- ţinute din partea executan­ — clasa I (învăţătoare Ro- Dunăre. Astfel, Ţara Ro­ care se putea bizui, anume Facsimilul alăturat re­ \ tribuţii substanţiale au a-
ipularu (color) mânească se afla în faţa celălalt stat românesc — prezintă scrisoarea lui Mir­ , vut colectivele sectoarelor
i duminical tului, dar şi a beneficia­ zalia Bilek şi Lorica Mun­ celei mai puternice forţe Moldova, marele voievod \ VII, VI şi I, precum Şi
i cele ale sectoarelor II, III
il color) * Mo- rului. La unele şcoli ge­ teanul, clasa a Il-a (învă­ militare din sud-estul eu­ cea, datată 20 ianuarie ţ şi IV • Emisiunea Kadio-
muzlcai-corc- nerale şi licee, lucrările se ţătoare Rozalia Kiss) sînt îşi îndreaptă atenţia spre 1390, prin care marele vo­ t televiziunii Romane, „Dc
* Cotidianul apropie de sfârşit, fapt con­ doar cîteva dintre cele ex­ ropean, iar rezultatul fi­ Polonia. In acest sens se ievod confirmă protocolul | la unu Ia trei", transmisă
de secundo * nal al confruntării era încheie tratatul primei a- 1 pe programul I al postu-
i Deltei. Repor- statat şi cu prilejul raidu­ trem de îngrijite, deşi cei dăinuirea sau dispariţia lianţe în 1390, între Ţara concluziilor la care ajun­ I rilor noastre «le radio, vi­
La florărie... lui efectuat în municipiul care le-au trecut şi le trec seseră solii celor două neri, 29 august, în ziua
isment corc- Deva. pragul sînt doar de-o statului muntean. Românească şi Polonia, părţi. în care şl-a desfăşurat lu­
★ Telesport * „La Şcoala generală nr. şchioapă. Dovadă că grij.a In asemenea împrejurări, prin care Mircea şi Vla- Prof. ION FRAŢILA crările conferinţa jude-
ii do virtuali- la 23 septembrie 1386, cînd .■ ţeană a reprezentanţilor
I.untea mlnu- 1, ne-a relatat tovarăşa E- pentru locul de muncă se i oamenilor muncii, a fost
a filmului * lisabeta Cătănicl, directo­ dobîndeşte o dată cu pri­ Ţara Românească avea ne­ / dedicată muncii, vieţii şl ţ
tu ’8G — Con- voie de un om înţelept şi \ realizărilor locuitorilor Văii i
I najlonal de rul instituţiei, s-au efec­ mii paşi în şcoală şi e viteaz, în scaunul domniei ! Jiului • Lucrătorii din I
e şi fntcrprcta- tuat lucrări de zugrăvit, bine să nu se uite toată j cadrul Secţie] „Dacln ser- t
muzică uşoa- vopsitoric şi tîmplărie la viaţa. urcă Mircea vodă. Viteaz i vico“ Deva, care acţionca- 1
mânească. Se­ în război, iscusit diplo­ I ză în cinci staţii din jude- I
al sala de sport, reparaţii la Şcoala generală nr. 8 o- mat în timp de pace, bun ( ţul nostru — Deva, IIu- «
■mporanii noş- grupuri sanitare, alte mici feră, de asemenea, aspec­ organizator şi cîrmuitor 1 nedoara. Brad, Orăştie şi I
Inlfintivă crea- retuşuri. în rest, toiul a tul unei bune gospodă­ ac A> 1 Paroşeni — au ocupat, în /
răspu ndere rămas ca anul trecut, cînd riri. de ţară, marele Mircea se 1 1985, locul I în întrecerea 4
Horească au fost zugrăvite sălile de La Liceul de matemati- înscrie în istoria patriei l socialistă desfăşurată între !
J unităţile de profil din ţară. ţ
irnal clasă". Nc-am convins de că-fizică „Dccebal" s-au noastre ca unul dintre cei ... ţ Şi în acest an, după pri- «
gust de victorii calitatea lucrărilor. Sala efectuat în perioada de mai străluciţi voievozi. şfc a-** ........................... ţ mele şapte luni, ei se află ş
iem partidul : de sport propriu-zisă arăta Duşmanii însuşi l-au lău­
ectacol lilerar- vară lucrări curente de dat, unul, dintre cronicarii
il-corcgrafic or- acum îngrijită, aşteplân- zugrăvire a sălilor de cla­ turci socotindu-1 drept „cel
u la Sala I’ala- du-şi doar reamplasarea să şi coridoarelor. „Totul
Rcpubllcii So- „mobilierului" specific. Co­ a mers foarte bine, ne mai viteaz şi cel mai ager" ECRAN
e România cu ridoarele şi sălile de cla­ mărturisea administratorul dintre principii creştini.
al Zilei de să ofereau ambianţa fireas­ şcolii, Crişan Gaşpar, pînă Preocuparea de căpete­
tgust că procesului instructiv- a început parchetarea unei nie a marelui "domn a fost
artistic. „Virsta educativ, dovadă şi a pre­ săii de clasă şi remedie­ combaterea, în mod direct > în fruntea celor mai har- 1
i iubiri..." ocupării cadrelor didactice rea unor defecţiuni la par­ sau indirect, a primejdiei i nici © La rpceiitul con- *
/ curs gen schimb de expe- ţ
Iii îndrăgite dintre care menţionăm chetul sălii de sport. Meş­ otomane. Toate războaiele \ rientă organizat la nivelul *
) pe învăţătoarele Veronica terii de la G.I.G.C.L. au lui s-au făcut cu turcii nu / judeţului de U.J.C.M. Dc-
trnai Munleanu, Delia Santo ş.a. venit, au dus lucrul pînă cu ceilalţi vecini. Rezis­ \ va, locul I la poafură a
i fost ocupat de Axiriea
O problemă rămîne exte­ la jumătate. De trei săp­ tenţa îndelungată în faţa ^ Lăptucă, de la cooperativa
4
sin’iiiMiîiui: riorul clădirii, care solici­ tămâni nu au mai venit, unei asemenea puteri s-a 1 „Mureşul *. De menţionat
tă reparaţii serioase ce nu fiind solicitaţi la o altă lu­ concretizat intr-un rezul­ } că la concursul similar,
V faza pe ţară, coafeza de-
mai depind de conducerea crare urgentă. Pentru cu­ tat de cea mai mare în­ J vcancă a obţinut menţitt-
păstrarea
semnătate:
fiin­
\ nea I. Un frumos succes
ilitatca .n eco- şcolii. răţenie am apelat şi la per­ ţei statului muntean. i pentru care merită feiici-
* : * Forumul Şcoala generală nr. 4 sonalul cantinei”. Intr-a­ Posesor al unor înalte ţ ţări ! 0 Introducerea pe
craţiei munci- este una dintre cele mai devăr, în interiorul liceu­ calităţi diplomatice, Mir­ / scară largă a confeeţionă-
i mari din Deva. Cele două lui era totul pus la punct. cea a acordat mare aten­ ţ rii tricotajelor din lină a
făcut ca, la întreprinderea
azi. Documen- corpuri ale clădirii cu a- Credem că m e ş t e r i i ţie unor alianţe care pu­ / de tricotaje Hunedoara,
colo." proape 50 de săli de clasă, G.I.G.C.L. Deva vor re­ teau facilita păstrarea şi j valoarea producţiei marfă
ir folcloric (co- cu un spaţiu întins de co­ veni cit mai. curînd, pen­ continuitatea statului său. ( realizată în cursul lunii
I august să fie depăşită cu
ridoare solicită în fiecare tru a încheia lucrările res­ Acestea le făcea în func­ • ■ X ■ ■ l 1,5 milioane lei faţă dc
serial „Cristo- an lucrări do reparaţii im­ tante, pentru ca imaginea ţie de orientările şi atitu­ V. 1 prevederi © Complet reno-
olumb" (color), portante. In această perioa­ acestei instituţii şcolare cu dinile clifeiâte adoptate de l vat şi modernizat, restau- |
.' ramul „Cocoşul de aur* J
ui episod dă s-au executat de către o tradiţie îndelungată în \ din Deva oferă tuturor ce- I
jrnal. G.I.G.C.L. Deva zugrăveli învăţământul hunedorean / lor care-i calcă pragul ser- Jr
interioare la clădirea nouă. să fie cea pe care o cu­ Cura de slăbire: Cît şi cum trebuie \ vicii prompte, într-o am- «
- blanţă plăcută (în local r,
La dala raidulilî” nostru noaştem — una de referin­ , mani. ® S-au
ţ nu se fumează !)
se efectua vopsitul la par­ ţă din toate punctele dc i împlinit cinci ani de Ia
ter. La cele două etaje vedef-e . scăzut în greutate ? ţ punerea în funcţiune o
cursurile puteau deja în­ I turnătoriei III din cadrul
) C.S.V. Călău. I.a acest fru-
cepe. Şcoala în ansamblul MINEL BODEA Dacă pînă Ia adolescentă nimum trei niese, cea de di­ riţia oboselii exagerate pînă l mos jubileu, oamenii mun-
Viraj pcricu- îngrăşarca individului se pro­ mineaţa mal abundentă, cea la tulburări «le ritm cardiac. ) cii din secţia respectivă au
t r I a) ; Masca duce prin înmulţirea celulelor de la prînz moderată canti­ De fapt, de mal multă vreme l motive temeinice de mîn-
a fost descrisă „boala laxnti-
(Arta); HU- grăsoase, la adult numărul a- tativ, cea de seara mai re­ I drie: producţia întregului
: Cobra se în- Regularitate, s ig u r a n ţ ă cestora nu se modifică ci dusă. Oricine va servi doar velor“, determinată în special \ an de început este rea-
lodern — A) ; creşte cantitatea de grăsimi două mese pe zi în speranţa de produsele pe bază de fe- r Uzată, în prezent, în nu-
nolftaleină (cum este Fenisa-
intru Roma — depusă în celule. Se înţelege că va slăbi, va obţine exact nul), care irită mucoasa In­ ţ mai trei luni, iar planul
(Modern B) ; (Urmare din pag. 1) buna desfăşurare a între­ că n face cură de slăbire în­ efecte contrare 1 Efortul fizic testinală, ducînd în timp la i pe luna august 1989 a fost
Pacific / Insu- gii activităţi revin şi con­ seamnă a reduce dimensiunea reuşeşte cu mult mai puţin : instalarea unei diarei rebele ] îndeplinit cu cinci zile mal
obezii nu au, de regulă, o
lor (Flacăra) ; acestor celule prin scăderea cu pierdere de apă, potasiu l devreme. Felicitări ! o In
iră grai (Arta); Ion Munteanu, Rodica Ta- ducătorilor auto Vasile Ma­ depunerilor de grăsime. Nu mare atracţie pentru efortul şl alte elemente chimice ne­ I scopul Intensificării actl-
SÎI : S"irtacus xim, Ioan Mihai, Emil Co- contestă nimeni că flecare cesare pentru economia orga­ l vităţii de transport a ma-
organism in parto are spe­
r' îpk) : maş, Ioan Olaru şi elec­ dică, Ioan Donea, Ilie Fur- cificul său, că In unele ca­ nismului. 1 sei lemnoase din parclie-
îohicat No- tricianul Petru Răşinaru zuri există a predispoziţie l te în centrele de sortare
Este foarte Important ca ecl
Oaspeţi de sea- — au uşurat mult condi­ dui, Marin Paraschiv, Ci- spre îngrăşare, dar niciodată Sfatul medicului ce se va supune unei cure * şl preindusttiaiizai e. îm-
ta); LUPENI : prian Raţiu (marfă), Con­ creşterea in greutate nu se va ţ bunătăţirii prestaţiilor că-
răgaz (Cuitu- ţiile în care muncesc me­ stantin Buric, Ioan Flonta, produce In lipsa unul aport de slăbire să fie lămurit şi
.CAN: Contra- canicii Samuel Kacso, Con­ caloric excesiv, perturbînd e- convins dc importanţa aces­ ţ tre ceilalţi beneficiari,
fizic, dar nu este precizat
din Santa Lu- stantin Grigore, Alexandru Cezar Coştoi, Ioan Bojan, chllibrul între aportul ener­ dacă obezitatea U face pe in­ teia, să fie încurajat do fa­ / ILM.T.C.F. Deva îşi »m-
milie şi prieteni, să fie ferit
eafărul); LO- Aron Popa, Florea Sălcu- getic şl consumul de energie. divid mal lent, sau mişcarea de influenţa unor persoane 1 bogăţeşte permanent par-
noara din Tracul Horbovan, Nicolae Chi- ceanu (călători). Le este E greşit să se justifice In- mai puţină duce Iu obezitate. care îşi canalizează toată a- l cui auto, prin autodolarea
(Minerul) ; riac, Dumitru Lucescu, Si- grăşaroa prin prisma suferin­ Incontestabil că „ceva mişca­ tenţia spre mîncare (conta­
Cu mîinl- mion Prejban, Vasile Gu- caracteristică deplina înţe­ ţei unei glande (endocrine), re este mal bună decît nimic", giune negativă). Nu se va I cu noi mijloace şi scoatc-
(Muncltoresc) ; legere eu care răspund atîta timp cit glandele afla­ dar numai un efort exagerat pierde din vedere să se atra­ 1 rea din circulaţie a celor
Din prea mul­ ţoaie, Miron Rădos, sudo­ oricăror solicitări. Un sin­ te in „suferinţă" sînt doar duce Ia pierderea rapidă de gă atenţia că cel mai bine ^ uzate sau mari consuma-
te (Retezat) ; rii Simion Bărbînţă, Mari­ glandele salivare I Concluzia kUogramo, mal ales în con­ este să se scadă în greutate
ibra se întoarce nei Moţ, Romică Mazăre, gur exemplu: la marfă, pe vino de la sine: limitarea ca­ tul transpiraţiei excesive : în ritmul de un kilogram la i toare de carburanţi. Nu-
oşle); GURA- autobasculante se lucrează loriilor. In mod logic, nece­ două kilograme într-un meci trei luni. Scăderea foarte ra­ J mai in această lună, z.cs-
Căsâtoric cu electricienii Ştefan Lacă şi in brigăzi pe schimburi, sarul de calorii în 24 de ore pidă în greutate, prin mobi­ 1 trea unităţii a sporit cu I
( M i n e r u l ) ; Ioan Hangan". folosindu-se în „foc conti­ este determinat de gradul de de tenis, două kilograme şi cinci autoplatformc de cîte
jumătate într-unui de fotbal,
: Noi, cel „La exploatare — a in­ efort pe care îl efectuează patru kilograme şl Jumătate lizarea rapidă de grăsimi din U tone, trei platforme d©
depozitele organismului, poate
i Sntîi — se- nuu" mijloacele auto din într-o cursă de 10 000 metri I
(Patria); Că- tervenit tehnicianul Ioan dotare. Cu astfel de oa­ subiectul luat în discuţie. Nu duce Ia apariţia unor grnve , cîte 2G tone şl A auto-
t repetiţie (Fla- Şufană —, unde se urmă­ se va pierde din vedere că Este extrem de dăunătoare tulburări de ritm cardiac, de ţ trenuri forestiere de' cîte
GEOAGIU-BAI : reşte cu prioritate respec­ meni este explicabil să ob­ legile care guvernează fizio­ folosirea «la purgative sau care se fac vinovaţi acizii 1 IC tone • Francisc Ocoli- 4
împreună (Ca- ţinem succese importante, logia corpului omenesc im­ diuretice pentru a slăbi, în- graşi ajunşi într-o cantitate
Itură); HAŢEG: tarea dotării autocamioa­ pun consumarea alimentelor trucît şl unele şi altele duc excesivă în, sînge. ) csany, din Haţeg, a fost, *
Solmăreştilor — nelor cu una-două remorej să fim fruntaşi în între­ Intr-un anumit ritm în cursul la pierderea do potasiu, cu ] timp de peste cinci dece­
t—n (Dacia) ; cere". celor 24 de ore, servind mi­ consecinţe mcrgînd de la apa­ Dr. CORNEL STOICA nii, un pasionat şi price­
îacolarea; GA- şi repararea autovehicule­ put topograf. A colindat
in prea multă lor în funcţie de necesită­
(Casa de cui tu - ţile imediate, merite în munţii ţării, mai cu sca­
IRIA: Vară sen- mă locurile în care urmau
(Mureşul) ; f o i l e t o n Norocul nu le-a zîmbit să fie consl rdi ţ marile hi­
creţul Iul Ba- drocentrale de pe rîurfle
mlna). Ieri, o fost dat
Spune cu cine te aduni, 20 de ani, nu reuşise (de scurt timp, ei au crezut că insistăm asupra acestor interioare. Acum, Ia vir­
în folosinţă ca să-fi spun cine eşti. A- fapt nici nu s-a străduit norocul le-a zîmbit; insă personaje rare apărute din sta de 78 de ani, îşi păs­
hotelul „Petroşani" ceasta este o zicală din vreodată) să-şi găsească s-au înşelat amarnic. Lu- te miri ce foc în peisajul trează sprinteneala şi age-j
citadin al municipiului De­
rimea în fot ceea ce între- j
popor, a cărei veridicitate uo loc de muncă, să-şi a- îndu-le urmele, oamenii în
In zona centrală a este incontestabilă. Vala­ sigure cele necesare tra­ uniformă albastră i-au re­ va. Este suficient să ară­ prinde. Este o dovadă grăi- fi
municipiului Petroşani, bilitatea ei s-a confirmat iului dintr-o activitate cin­ perat, i-au recuperat şi tăm de pildă că Lenuţa toare a binefacerilor mirt
azi : vremea va un obiectiv de interes şl in cazul despre care vă stită. Ca „asociat'' !-av l-au adus la ordine pentru Enache din Cimpuri-Surduc, vieţi cumpătate, a mersu­
ătoare, cu cerul turistic deosebit a fost a da socoteală de faptele comuna Gurasada, fugise lui îndelungat pe jos, pe
temporar noros. vorbim în rlndurile ce ur­ cooptai şi pe Vaier Boze- comise. de mai muft timp de la poteci de munte. • Fe a- •.
r cădea ploi cu dat ieri în folosinţă 5 mează. şan; tot din Hărău; in dresa redacţiei a sosit o scri­
de aversă, mal hotelul „Petroşani". Ri­ vlrslă de 19 ani. Cu toţii Colac peste pupăză, s-au domiciliu, deşi în localita­
zona deluroasă, dicat de constructorii In Ioc să se afirme m descoperit şi alte trăznăi te sînt destule treburi de soare semnată do cei ce lo­
va sufla slab, muncă; in comuna Baia erau amatori de trai bun; făcut, unde-şi putea aduce cuiesc la ultimul etaj (I\T
noderat din sec- din cadrul brigăzii nr. 1 de Criş; unde putea găsi dar fără muncă. Cum să-şi in care erau implicaţi. A- al blocului nr. 4i, din car­
irdle. Tempera- a T.A.G.C.M. Hunedoa­ suficiente preocupări utile atingă insă „felul" ? Con- vlndu-i „colaboratori" a- şi ea partea de contribu­
nlme vor fi că­ ra—Deva, coordonaţi de ţie. tierul Bejan, Deva. Aflăm
tre 8 şi 13 gra- maistrul Viorcl Cililor, (dacă le căuta 1); Mihai sidertndu-se oameni des­ propiaji pe losif Gabor, Cei amintiţi au ajuns să că „atunci cînd plouă a-
t mal eoborîte, Lukacs; la cei 20 de ani curcăreţi şl Inventivi, s-au Maria Armean; Lenuţa E- fară, plouă şi în aparta­
maxime între noul hotel dispune de se convingă pe propria
de grade. Local 206 locuri de cazare con­ al săi, ajunsese deja să fie specializat in lovituri noc­ nache; Laurenţiu Tudosa; mentele noastre; an do ut»
nineaţa. fort IA, complex de cunoscut ca om cu ante­ turne. Aşa au şî procedat, Maria Ţăran; losil Suto şi piele că modul cum au s-a reparat terasa blocu­
conceput să-şi ducă viaţa,
munte : vreme alimentaţie publică — cedente. Ia lei şi Nicolae organizind spargeri la ca­ loszef Kovacs; foţi neînca­ lui, dar se pare că de mî«-
tuială". Sperăm ca de a-
1, cu _ cerul restaurant categoria I, rttrâu, din Deva; care Ia sieriile a două unităţi eco­ draţi in muncă, fiecare în nu este deloc onorabil, că
or. Izolat vof braserie, bar, unităţi de 19 ani avea deja „faima" nomice din Deva, de unde vlrstă de pînă la 20 de prevederile Decretului 153/ ceastă dată să fie contrn-
lucrătorii «Ic ta *
ol cu caracter 1970 se aplică ad-literam. î zişi <le luc 1
ă. Ceaţă dtrol- coafură, frizerie, ma- de Infractor. Nici Dumitru au „agonisit* peste 30 000 ani; duceau un mod de J G.I.G.C.L...
(Mctcorolog de nichiură-pcdichiură, cos­ lei şl unele obiecte. Pentru viaţă parazitar. Nu mai T. DOBRICEANU i U
t.iăna Ţuţuriga). metică. Corn an din Hârău; pînă ia