Page 11 - Drumul_socialismului_1986_08

8 931 • DUMINICĂ, 3 AUGUST 1986 Pag. 3

„Cu toţii vrem să trăim • Printr-o puternică
IZIUNE Voi reveni cu drag, mobilizare şi bună orga­
nizare a muncii, energe-
şi să muncim ea într-o familie u r r ticienii de la Paroşeni au

mai
3 V* "GUST aici, cu prima premiera 'iii repus în funcţiune cu o
devreme,
săptămînă
Cînd l-am informat pe sia de femei, specialişti în care secţia le-a primit în după reparaţia curentă,
tovarăşul Ionel Hodorog, probleme medicale, juridi­ acest an am rezolvat pro­ grupul energetic nr. 1 •
lopillor (par- întreprinderea cinema­ actualitate ta comedie, de
r) ★ Telefil- secretarul comitetului de ce. Pentru a asigura un blema locuinţei pentru fa­ tografică judeţeană a or­ la drama psihologică la fil­ Nou la F.P.I.P.S. Brad :
de ghiozdan. partid din Combinatul si­ climat de muncă sănătos miliile lui Nicolae Seve­ coşurile metalizate pentru
5ril" (color) ganizat, joi seara, la Casa mul de acţiune, excellnd unităţi comerciale şi su-
l 9 derurgic „Victoria" Călan şi care să se prelungească rineni şi Alexandru Cordoş. de cultură din Deva acţiu­ in producţiile de largă res­
inuna cînte- asupra temei pe care do­ în familie am căutat pe cit Copiii preşcolari au asigu­ nea cu Ulmul „Noi, cei din piraţie patriotică - Sergiu porţil—umeraşe pentru
mânesc. ream s-o documentăm în este posibil ca soţul şi so­ rate locuri în cre.şe, gră­ pantaloni şi fuste. Se cre­
populara combinat, ne-a arătat un ţia să lucreze, dacă mu în diniţe sau cămine. Fami­ linia intii", programat a- Nicolaescu este o perso­ de că vor avea mare
duminical panou deosebit de expre­ aceeaşi formaţie, cel puţin liile lui Ion Munteanu şi cum in preajma sărbătorii nalitate a cinematografiei căutare • De la începu­
color). * în aceeaşi secţie. Din apar­ Izidor Drăgoescu au fost de la 23 August, pentru noastre, om cald, care-şi tul anului, la Centrul de
e studioului siv pentru ceea ce vrea să a ne redezvălui, prin tu­ respectă publicul, care are
idianul în G00 comunice şi pe care scrie tamentele pe care secţia sprijinite pentru încadra­ multul unor mari bătălii, un limpede program este­ recoltare a sîngelui Pe­
înde ★ Sub „Sa trăim şi să muncim le-a primit am rezolvat rea în producţie şî califi­ troşani s-au prezentat pe­
verii. Melodii ca intr-o familie". problemele de locuinţă ce­ carea soţiilor. calitatea umană, fibra su­ tic, o majoră responsabili­ ste 5000 de donatori. Ei
Izvor curat fletească, eroismul ostaşu­ tate in faţa artei româneşti,
ilor noastre, — Asta dorim noi, a le mai stringente. Tovarăşa Iozefina Stă- lui român. Cu acest prilej inscriindu-şi cu vigoare nu­ au dăruit cu generozita­
poetic * Al- conchis dînsul, să realizăm Intervenim, dacă e ne­ nescu, preşedinta comite­ te sînge pentru viaţa u-
dansului cla- o asemenea unitate în co­ voie, pentru restabilirea u- tului de femei din com­ a avut loc şi o intilnire cu mele in istoria culturală o nor semeni de-ai lor. Ges­
Telesport ★ lectivul nostru îneît să ne regizorul remarcabilei pro­ acestui „Ev aprins". Iar turi simple, pline de u-
scurt. „O binat, ne vorbea despre o ducţii cinematografice, Ser- acest reputat om al artei
vînzare**, a- putem considera ca într-o seamă de activităţi de mai manism • Zilele trecute,
Tv. după familie. Astfel vom reuşi marc amploare pe linia giu Nicolaescu ! După trei a venit in faţa publicului cînd a împlinit 60 de ani,
i de Sacha să depăşim mai repede şi Formarea şi ore de contopire cu „cei devean în „hainele de lu­ poştaşul loan Cadar, din
* Melodiile ed ucnţici. din linia intii" - cu liecare cru.", copleşind cu măreţia
* Din fru- greutăţile pe care le axe consolidarea — Acţiunile noastre s-au dintre cei din linia intii, modestiei, cu firescul, cu Haţeg, a făcut un cal­
s patriei. Do- de înfruntat combinatul cul: în cei 33 de ani de
ir artistic * nostru spre a da ţării toa­ familiei — axat în special pe secţiile pentru că liecare rămine omenia. Şi dialogul care muncă a parcurs pe jos
minunată a o problemă de pe platforma nouă. Am in sufletul spectatorului un s-a Înfiripat spontan - de
* Secvenţa te produsele de case eco­ plecat de la ideea că o simbol al eroismului, al Io copilul de 11 ani, la ti- mai bine de 120 000 kilo­
tatoruiul nomia are mare nevoie. de responsabilitate perfectă stare de sănătate purităţii umane, al sacri­ nărul „paraşutist" sau băr­ metri, Şi n-a obosit. Mer­
olorul la ca- Pentru a realiza această fizică şi morală sînt ele­ ficiului - inlilnirea cu re­ batul aflat in floarea vir- ge şi astăzi ca un... ma-
lor). unitate este nevoie să stă­ colectivă mente de bază în asigu­ putatul cineast Sergiu Ni­ stei - a lost la fel de fi­
rtaj de Ziua ruim mai mult şi asupra rarea trăiniciei şi temeini­ colaescu şi cu colaborato­ resc, de omenesc. Din acel
Republicii trăiniciei familiei ca celu­ ECRAN
te România lă de bază a societăţii. E- nităţii familiei, cum am ciei familiei. Am avut pro­ rii săi (operatorul Nicolae dialog au aflat spectatorii
bleme şi într-o direcţie şi
rea progra- lemente interesante pe a- făcu.t-o în cazul soţilor Ion în cealaltă cu femeile în­ Girardi, regizorul secund că inginerul mecanic Ser­
ceastă temă puteţi afla în şi Margareta C., care se Nicu Gheorghe) a lost o giu Nicolaescu a făcut şi
lai oricare dintre secţiile com­ aflau în prag de despăr­ cadrate pe platforma nouă. revelaţie. „Sergiu Nicolaes­ atletism de performanţă, şi ratonist ! • Un valoros
nea azi. Kc- binatului. ţire, deşi au doi copii. A- dar cu sprijinul comitetu­ cu vine la această intil­ rugbi de performanţă, şi şef de brigadă de la I.M. I
(color) De adevărul acestor cu­ cu.m, după sprijinul primit lui de partid şi al condu­ nire de la Hunedoara, unde paraşutism (cu peste 240 8arzo - Solomon Dără-
a României vinte aveam să ne convin­ cerii combinatului am reu. realizează citeva exterioa­ de salturi !) din acel dia­ bonţ - a ieşit la pensie
•tistic (color), gem în secţiile mecanică şi din partea combinatului, a şit să le rezolvăm. Spri­ re la noul Ulm „Francois log de suflet s-a aliat de­ după 32 de ani de mun­
atorul mărtu- turnătoria 1. colectivului de minară, în jin deosebit am primit în Villon", pe care televiziu­ spre proiectele artistice ale că in acelaşi sector. Ani
°roducţ!c a familia C. este din nou acest scop de la cadrele nea franceză, in colabora­ indrăgitului creator de film la rind fruntaş în produc­
inie Unu L-am întrebat pe tova­ lumă înţelegere. medicale din combinat şi re cu societatea Cine Tv - şi unde in prim-plan se
răşul Roman Cozmoi, se­ Secţia prelucrări meca­ chiar de la factori educa­ din Berlinul occidental şi află epopeea „Mircea cel ţie, prin „şcoala" căruia
1
cretara . comitetului do au trecut multe generaţii
progra- nice din combinat este al­ ţionali din afară. Radioteleviziunea italiană Mare" - din acea neuita­
partid de Ia turnătoria 1: cătuită în proporţie de 70 Colectivul fostei uzine, il produc in studiourile tă intilnire tinerii (şi nu de mineri, el este astăzi
— Cile familii s-au con­ la sută din tineri. Aşa se devenită în eîţivn ani un Centrului de producţie ci­ numai ei) au aflat că suc­ un harnic crescător de
stituit în acest an din ti­ face că în anul acesta nematografică Bucureşti" — cesul se dobindeşte nu­ animale şi bun gospodar
AUOUST gigant siderurgic, caută în satul natal Şesurî • .
nerii care lucrează în sec­ şi-au întemeiat familii Ma­ toate căile pe care se poa­ informează publicul prob mai şi numai prin muncă \
nai ţia turnătorie 1 ? riana Rorbeiy, Adinela Emeric Horovitz, directorul intensă, prin sacrificiul ce­ in perioada 15—23 iulie
telmico-ştiin- Cinci familii. Lupşn, Gheorghc :Vicorici, te asigura sudura temeini­ întreprinderii cinematogra­ lor care ştiu să lupte, şi 1986, la Braşov s-o des­
larţial color) inginerul Ionel Oneseu că a colectivului şi prin fice judeţene, prezentind tot acel dialog a relevat făşurat campionatul na­
fol'...'vrie (co- — In ce fel au Mst spri­ care poate ajunge la în­ ţional de paraşutism. Du­
jinite aceste familii să pă­ Fiind un colectiv tînăr, în făptuirea exemplară a sar­ filmografia indrăgitului re­ impresia frumoasă pe care pă cum ne informează
şească sigure în viaţă, să mod firesc familiile celor cinilor sale economice gizor şi artist: „...in două locurile şi oamenii Hune­
erial. ..(’rlsto-. din secţie au copii, peste Marius lonescu, instructor
Iumb“. ICpiso- înţeleagă menirea familiei 200 do copil sub 14 ani. Una dintre căi este şi a- decenii - 23 de filme de doarei i-au dăruit-o regi­ de paraşutism la Aero­
•olor) tinere, aceea de a avea sigurarca trăiniciei şi te­ lung metraj, dintre care zorului în aceste zile. „Pen­ clubul „Dacia" Deva,
nai şi. creşte .copii mulţi şi să­ Familii care se întemeiază; meiniciei familiei — celu­ unele intr-o montare cine­ tru ceea ce am simţit in membrii echipei noastre
-
rea progra- nătoşi ? familii care sporesc prin la de bază a ^societăţii. A matografică spectaculoasă aceste zile, aici, la dum­ — Viorel Palici, Liviu Bă-
— Pentru îndrumarea copii doriţi şi aşteptaţi. făcut, după cum se vede, („Dacii”, „Mihai Viteazul", neasă, loan Bartha, Au­
lor in viaţă şi in mod deo­ Bucurie dar şi probleme din aceasta o problemă de „Osinda", „Noi, cei din li­ neavoastră, vă promit că, relia Boca şi Emil Resi-
sebit pentru sprijinirea Despre rezolvarea aces­ responsabilitate eo'octivâ. nia intii" etc.), coregizor de acum înainte, cu pre­ ga - au avut o compor­
familiei în rezolvarea pro­ tora, maistrul loan Mi.huţ, Este spre folosul familiei, la 11 filme ale caselor pro­ mierele filmelor mele voi tare meritorie. Cel rilai
blemelor celor mai strin­ secretarul comitetului de al colectivului de muncă, ducătoare ■străine, interpret trece, de fiecare dată, bun din echipă a fost
gente am făcut mai multe. partid din secţie ne spu­ a.' societăţii. principal in numeroase fil­ prin Deva şi Hunedoara. Viorel Palici, care la ul­
Pentru educarea tinerelor nea; me. Abordind o largă arie Deci, pe curind". tima lansare de precizie,
floare S» doi din cele şase manşe, a
seriile I-IJ familii am antrenat comi­ — Din apartamentele pe ION CIOCLEI tematică — de la filmul de LUCIA LICIU
intonul pâră* obţinut un rezultat de
; UNIC DO ARA : excepţie: 0,04 cm • Fru­
nil $1 ardelc- moasa zonă de ' agre­
- A); Nea Care este greutatea
rclai (Modern —i j| |p ment de la Cinciş pri­
mă in Pacific meşte la sfîrşit de săp­
;intecele mfl tămînă un mare număr
picrr^SANi corporală ideală ? De la Inspectoratul
Pac» (Pa* de turişti. După plecarea
alt No- lor, însă, peisajul rămine
Superiuan — Fără îndoială că de la se asocia evident cu riscul şcolar judeţean împestriţat cu sticle, cutii
(Unirea); i,U- începuturile existenţei sale a o serie de suferinţe: hi­
prea multă pe pămînt omul a fost pre­ Î'f ..îlrJUi de conserve, pungi de
dtural): VUL- pertensiunea arterială, boli plastic, hîrtii, vetre de ce­
*nl si -^ălba- ocupat — din Considerente ale inimii, diabetul zaha­ nuşă ş.a. Toate acestea
: 1C Î-Il (l.U- estetice — de aspectul cor­ rat etc. Astfel, dorinţa de Cererile de detaşare
,ONEA • Prie- pului său printre altele, a promova sănătatea a des­ vorbesc despre „dragos­
ai (Minerul). şi suplinire, model 1986, tea şi respectul" pentru
Nea Mă rin artele plastice stau mărtu­ chis drumul unor cercetări natură ale multora dintre
Muncitoresc) : rie despre canoanele spe­ mai extinse, mai riguroa­ periitru anul şcolar cei care poposesc aici.
Pe tnalul cifice diverselor perioade se. Achiziţiile noi în ma­
) nării nlba*- 1986—1987, se depun la Ar trebui luate măsuri...
»resc); URI- din istorie cu referiri la terie de dietetică şi tehno­ • Reprezentanţii oame­
>eţi de seară corpul omenesc. logie alimentară au adus ....... .$ jyH fajjfiBjBB centrele de zonă ale In- nilor muncii de la mina
îRAD* Bu­
nei n Sa m - încă din prima jumătate de asemenea date impor­ •spectoratuilui şcolar în Paroşeni şi-au desemnat
(Steaua ro- a secolului trecut au înre- tante. I.M.C. Deva, sectorul cap de fal>ricu|ic al see(lei de perioada 25—28 august fruntaşii pe primul se­
V BARZA: *J'i- beton celular uutoclavl/.ai. Pregătirea materiei prime după mestru ol anului. Ei sînt
(Minerul) î tehnologia şi reţetele stabilite se face într-o staţie complet 1986. minerii din brigăzile con­
Cobra se automatizată. In camera de comandă laboranta C.T.C.
itria): Bătălie S F A T U L M E D I C U L U I Marla Milialcea, electricianul exploatare Dorin Puşcaşu şl duse de Vasile Cojocaru,
ma — seriile operatoarea Elisabeta Tur/.al asigură funcţionarea corectă Constantin Ciobănoiu şî
!): GEOAGR7 a Instalaţiei.
dtini (Casa de Ferenc Fazakaş • Alături
A TECI: Nea put unele cercetări pe gru­ Cercetările cele mai ex­ de cooperatori, ing. Emil
rdar (Dacia): pe foarte restrînse de in­ tinse au fost efectuate de Mihuţ, şef fermă vege­
'r să ne rnai divizi. neconcludente sta­ diversele societăţi de asi­ tală, Veronica Lazăr, se­
f,AN: Evada tistic, urmărind greutatea gurare, acestea urmărind
de cultură) : NODULI DE FOSFAŢI lui va permite o explorare putea fi folosite in mod cretar ol organizaţiei de
Aventură fn corporală medie. S-a făcut în ce măsură excesul de mai precisă o zonelor de curent de chirurgi pentru bază, Anica Laza, briga­
iresul): TT.M* o încercare de stabilire a greutate corporală măreşte dier de cîmp, - de la
sti? din Sau unor haremuri ideale in riscul de a muri. Astfel, Oamenii de ştiinţă so­ acumulare a nodalilor de examinarea corpului pa­
vpnerul). vietici din Leningrad au fosfaţi. cientului aflat pe masa de complexul A.E.I. Birtin —
urma unor măsurători fă­ s-au stabilit nişte cifre obţinut, in condiţii de la­ operaţii. Ei afirmă că au sînt prezenţi, de diminea­
cute pe cele mai frumoase specifice pe grupe de vîr- borator, noduli de fosfaţi IMAGINI reuşit să realizeze acest \ I ţa pînă seara, la trebu­
statui - ale antichităţii gre­ stă şi sexe, considerate ca asemănători cu cei ce se procedeu prin folosirea u- rile din cîmp, pentru
ceşti ! Observaţii ulterioa­ ideale, atît la. înălţime găsesc pe fundul oceane­ TRIDIMENSIONALE nor metode mixte de la- strîngerea, transportul şi
re au sugerat că o greu­ (măsurată fără încălţămin­ lor, relatează agenţia TASS. seri, fibre optice, oglinzi şi depozitarea furajelor ne- (
tate sub limita considera­ te în picioare) cît şi la Cercetătorii de Io Insti­ calculatoare. Dar, după pă­ li cesare animalelor pe tim­
i : vremea va Ei au stabilit experimen­ tutul de tehnologie din
şi caldă, cu tă ca medie, la ţinerii sub greutate (fără haine). Con­ tal că motivul principal al Massachusetts au pus la rerea lor, holografic se pul iernii. Pe baza rezul­
uit senin, va­ 25 de ani, ar constitui un venţional se acceptă că formării fosfaţilor la adîn- află incă intr-un stadiu în tatelor de pînă acum,
na deluroasă, risc pentru apariţia pneu­ greutatea exprimată în punct un sistem care per­ aici se estimează depăşi­
înă Ia mode- moniei sau tubercuiozej kilograme trebuie să fie cîmi il constituie ascensiu­ mite proiectarea unei ima­ care se afla fotografia in
d-est şi est. nea apei reci de la adîn- gini tridimensionale în anii 1860, scrie A.P. I t rea necesarului de fînuri
le minime vor pulmonare, boli frecvente egală, cu numărul de cen­ cimea de 100—200 metri pentru acest an cu circa
între 13 şi 20 şi deosebit de periculoase timetri care depăşesc un spaţiu, informează agenţia 150 tone • Din cei 60
zolat mal ri- metru la înălţime. In prac­ spre suprafaţă, in aseme­ A.P. Hologramele, care PROIECTOR CU LASER
cele maxime la un moment dat. O dată nea zone organismele ma­ de ani de viaţă, Nicolae
3H de grade. cu apariţia medicaţiei ca­ tică însă, formulele cu ca­ rine acumulează fosforul, deocamdată au o dimen­ Specialiştii de la Institu­ Petrov a muncit aproape
siune de numai 30 cm, au
re a permis tratarea celor re se lucrează preconi­ iar după moarte se trans­ 40, din care ultimii 20 Ia
: vreme caldă. zează greutăţi cu m.ult mai posibilitatea să floteze li­ tul de fizică al Academiei
variabil, cu două afecţiuni, teama de formă in conglomeratele de ştiinţă a U.R.S.S. au secţia de mobilă din Ha­
rări trecăloa- mici ! Greutatea corporală cunoscute ca noduli. Trep­ ber in aer, in timp ce pro­ I! ţeg. Un om harnic, con­
t.ul izolat se subgreutate corporală (se de dorit, cum demonstrea­ tat, conglomeratele respec­ cedeele anterioare limitau creat un proiector cu la­ ştiincios. A ieşit la pen­
î descărcări preconiza o greutate mai ză observaţia medicală,
sînt posibile mare, pentru ca în caz de tive se deshidratează, de­ producerea lor in încăperi ser care permite vizionarea sie. „La mulţi ani I" • A
>loaie. Vîntul este greutatea caro se a- vin mai grele decit apa şi speciale. Cercetătorii insti­ emisiunilor de televiziune in fost redeschis, după re­
b pînă la mo- boală să - existe rezerve soeiazu cu cele mai scă­ novare şi modernizare,
nord-est. Izo- pentru consum) a virat se scufundă. tutului susţin că hologra­ culori pe un ecran de 12 I \ restaurantul „Mioriţa" din
Meteorolog de zute nivele de mortalitate. Cunoaşterea fenomenu­ mele realizate de ei vor metri pătraţi.
Vrasgyak). spre teama de supragreu- Deva.
tate; excesul do kilograme Dr. CORNEL STOICA