Page 13 - Drumul_socialismului_1986_08
P. 13
i ROMOS - LOCUL I PE JUDEŢ IN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ
j INTRE COMUNE. PE ANUL TRECUT
! Binemeritată răsplată a hărniciei
Renumiţi pentru hărnicia cinste prevederile privind cut s-au redat in circui
lor în muncă, pentru spi contribuţia la înfăptuirea tul agricol peste 10 hec
ritul lor de buni gospodari, programului de autoapro- tare de teren.
locuitorii comunei Romos vizionare în prolil terito S-a remarcat şi în ca
şi-au înscris din nou nu rial — indicator de cea drul adunării festive de
mele în fruntea celor mai mai mare însemnătate duminică, prilejuită de a-
destoinici cetăţeni din co pentru dezvoltarea econo cordarea distincţiei pentru
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C munele judeţului. Drept mică şi socială a comu cucerirea primului loc in
răsplată binemeritată, ei nei. tre comunele judeţului, an
SI AL C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N au fost distinşi cu laurii ce S-a subliniat cu deplină gajarea fermă, plină de
se cuvin oamenilor din satisfacţie că in cei 21 de răspundere a locuitorilor
primele rînduri - Diploma ani care au trecut de la comunei de a munci mai
de onoare pentru locul I Congresul al IX-lea al
Anul XXXVIII, nr. 8 932 MARŢI, 5 AUGUST 1986 4 pagini - 50 bani ocupat in întrecerea so partidului, ani de împli bine anul acesta, de a ri
cialistă desfăşurată în a- niri fără seamăn pe harta dica mereu mai ■ sus nive
lul realizărilor. Asemenea
nul trecut, între consiliile României socialiste, înfăţi angajamente au exprimat,
populare comunale din şarea comunei Romos s-a
judeţ. schimbat din temelii. Şcoa în cuvîntul lor : Cheorghe
Bunea,
Dobrean,
Aurelia
| ÎN iNTÎMPINAREA MARII SĂRBĂTORI NAŢIONALE Duminică, oamenii co lă nouă cu etaj, dispensar Mircea Pătrinjan, Nicolae
munei — virstnici şi tineri; medical uman, dispensar Stăncioiu.
bărbaţi şi femei, toată su veterinar, poştă, sediu po-
flarea satelor, au trăit din litico-administrativ — sint inminind distincţia obţi
Produse peste plan plin bucuria şi satisfacţia edificii realizate în aceşti nută in întrecerea socialis
Oamenii muncii de la S.S.H. Vulcan, din cadrul împlinirii. Primarul Ion ani, pe care cu mindrie tă, tovarăşul Radu Bălan,
prim-secretar al Comitetu
I.P.S.R.TJ.E.E.M. Petroşani, sînt mobilizaţi cu toate Căstăian a dat glas dove patriotică ii numim „Epoca lui judeţean Hunedoara al
forţele în vederea realizării ritmice a unor produse zilor de netăgăduit ale pri Nicolae Ceauşescu". P.C.R., preşedintele Comi
de calitate şi depăşirii sar cinilor planificate. Hărni ceperii şi hărniciei romo- Locuitorii comunei Ro tetului executiv al Consi
cia acestui colectiv, în perioada trecută de Ia înce şenilor. Planul producţiei mos, comună fruntaşă pe liului popular judeţean, a
putul anului şi pînă în pre zent, este dovedită de spo la hectar la porumb şi griu- judeţ, se mîndresc şi cu ielicitat cu căldură pe lo
rurile de producţie obţinute, concretizate în peste secară a fost depăşit. A- frumoasele lor realizări pe cuitorii comunei şi le-a
2 000 stîlpi destinaţi abatajelor miniere, circa 700 to semenea şi cel la carne, planul bunei gospodăriri, urat succese tot mai im
ne ţeavă f lansată, 110 to ne plasă de sîrmă şi 20 lapte. La fondul de stat al continuei înfrumuseţări portante în activitatea lor,
tone tuburi de aeraj. Acest frumos buchet de reali s-au livrat însemnate can a localităţii. Prin munca satisfacţii şi împliniri in
Cărbune zări, care se întregeşte cu fiecare zi din an, este de tităţi de produse agro- patriotică a sătenilor s-au viaţă.
peste prevederi dicat aniversării marii noa stre sărbători naţionale de animaliere în plus. Aceas realizat lucrări in valoare In încheiere, formaţii ar
de pesta 1 650 lei pe fie
ta, drept urmare a depă
Ia 23 August şi ,.Zilei mi norului".
şirii producţiilor la hectar, care locuitor, iar planul tistice din comună au o-
Minerii de Ia Lonea, te în producţie. Prin or ca şi a realizării şi depă contribuţiei băneşti s-a ferit un bogat şi aplaudat
printr-o exemplară orga ganizarea temeinică a lu şirii electivelor de bovine, depăşit cu mai bine de 25 program cultural-artistic.
nizare şi mobilizare în crului pe formaţii şi bri ovine; porcine. Deci, co la sută. De menţionat este
abataje, continuă, zi de găzi, folosirea judicioasă muna ■ şi-a îndeplinit cu şi faptul că in anul tre GH. I. NEGREA
zi, să majoreze producţia a mijloacelor tehnice din
de cărbune extrasă peste dotare, în perioada care
prevederile planului. Cu a trecut din acest an,
depăşirile din luna iulie, sarcinile de plan la Pro
de peste 1000 tone, colec ducţia industrială au CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ
tivul acestei întreprinderi fost depăşite cu peste 17
a ridicat la 23 000 tone milioane lei.
cărbune sporul obţinut
de la începutul anului, Noi dotări la
cinstind astfel prin fapte Eliberarea terenului se apropie de final,
demne de laudă marea Valea de Brazi
sărbătoare a poporului
român de la 23 August. La întreprinderea mi in legumicultura se acţionează insă anemic
nieră Valea de Brazi a
Depăşiri fost pusă în funcţiune, Cooperativa agricolă de cea mad mare răspundere judeţ. La ora actuală
cu două săptămîni înain
la producţia te de termen, o nouă sta producţie din Brănişca s-a la atrîngcrea. cît mai grab toată recolta este pusă la
industrială numărat printre primele nică a recoltei. adăpost.
ţie de compresoare. Acest unităţi din judeţul! nostru — Intr-adevăr —sublinia Gu aceeaşi hărnicie s-a
obiectiv este amplasat în care au anunţat încheie Ioan Bedea, preşedintele muncit şi la eliberarea te
Colectivele de muncă vecinătatea puţului nr. cooperativei — secerişul
ale I.Â.C.R.S. Hunedoa rea secerişului lo grî-u. renului de paie. S-a ac
ra intîmpină marea săr întreprinderea mecani 5 şi asigură o mai bună Dacă ţinem seama de fap ţionat cu două prese de
că Orăştie. Lăcătuşul
bătoare a poporului nos Glieorglie l’rodan mon aprovizionare cu aer com tul că G.A.P. Brănişca a C.A.P. Brănişca balotat conduse de Mihăiţă
tru — ziua de 23 August tează un nou lot de re- primat a punctelor de lu avuit cultivată cu grîu o Ursa şi losif Mîrza, care
— cu rezultate deosebi- ductori. cru din subteran. suprafaţă de 350 ha, re- s-au străduit şi au reuşit
■ zultă, ) că s-a muncit ou griului s-a cţesfăşurat să utilizeze din plin tim
foarte bine. combinării sec pul de'lucru şi capacita
ţiei de mecanizare din tea utilajelor. Duminică
Boz dînd dovadă de multă am stat dc vorbă cu
Preocupare importantă a organizaţiei de partid — hărnicie şi grijă faţă de Mihăiţă Ursa :
recoltă. După ce au ter
minat la Brănişca, com- TRAIAN BONDOR
folosirea intensivă a utilajelor din dotare binerii s-ati dus în spri (Continuare în pag. a 2-a)
jinul altor unităţi din
în condiţiile exploatării semestrul I am extras cu
la zi a zăcămintelor do CARIERA CÎMPU LUI NEAG 56 la sută mai mult căr
cărbune, în principal stra bune decît în semestrul I
turile 3 şi 5, la Cariera 1985. Valoarea producţiei
minieră Cîmpu lui Neag, bază, poate prelua, cel pu- creşterea răspunderii în marfă a crescut cu 42 la
executarea operaţiunilor de' 'ţin parţial, realizarea pla folosirea intensivă a dotă sută, iar producţia netă
exploatare, transport.' hal- nului. rii tehnice. Atît biroul or cu 46,6 la sută, în condi
dare, încărcare a cărbune Nu rare au fost situaţii ganizaţiei de partid, cît şi ţiile în care nivelul chel
lui în vagoane se face în le în care comunişti ca consiliul oamenilor muncii tuielilor la 1000 lei produc
întregime mecanizat. Efec maiştrii Ioan Soncolioş sau au analizat în repetate ţie marfă au scăzut cu 3
tiv, puţine mai sînt opera Alexandru Bugesch, mun rînduri problema, adoptîn- la sută, din care cheltuie
ţiunile care se efectuează citori de înaltă calificare du-se şi programe dc mă lile materiale cu 7,8 la
manual şi nu reprezintă ca Miliai Boghiu, Constan suri corespunzătoare. sută.
mai mult de 5 la sută din tin Vrabie, Sabin Dinescu Pentru că timpul de lu în acelaşi timp am ini
totalul lucrărilor direct au dat dovadă de spirit de cru ■ maxim disponibil nu ţiat ample acţiuni de diri
productive. ’ . ■ . ■ abnegaţie, lucrînd peste 24 era folosit integral, în u- jare a personalului la mun
Este evident ~£ăy' la un. ca direct productivă sau
asemenea grad de mecani Problemele economice — la echipele de intervenţii-
zare a operaţiunilor, pro în atenţia organizaţiilor de partid depanare din activităţi in
blema esenţială constă în direct productive, auxilia
efectuarea reviziilor teh re. S-a reuşit acest lucru
nice, a întreţinerii şi re de orc la depanarea unor nitate lucrîndu-se numai şi datorită cursurilor de
parării operative şi de ca utilaje de mare capacitate. în două schimburi a cîte calificare organizate în u-
litate a utilajelor şi insta Se ştie că prima jumăta 10 ore, începînd cu data nitate în anii 1983—1985
laţiilor din dotare. Este te a anului a fost destul de 1 aprilie 1986 s-a trecut (un curs se desfăşoară şi
una din problemele - care. de" dificilă pentru noi, cei la lucrul continuu, în în prezent), care au asigu
stau şi au stat atît în. aten care lucrăm în cariere. schimburi a cîte 12 ore, rat numărul necesar de
ţia organizaţiei noastre de Timpul ploios din lunile asigurîndu-se lunar fiecă excavatorişti, buldozerişti
-
partid, cît şi a organului iunie şi iulie, pînă în pre rui om ai muncii zilele li şi alţi deserveaţi de uti
de conducere colectivă. zent, a creat destule di bere corespunzătoare. Evi laje. Dc asemenea, s-a reu
Am adus perfecţionări în ficultăţi procesului de pro dent, măsura a presupus o şit acest lucru şi pentru
organizare. De pildă, am ducţie. în ziua de 13 iu amplă activitate organiza faptul că în unitate avem
alcătuit echipe de inter nie, de pildă, a plouat mâi torică şi politico-educalivă. un număr de 48 oameni ai
venţie. şi depanare, care mult de 34 1 pe metru pă Rezultatele însă nu au în muncii policalificaţi, - care
asigură operativ elimina trat. Mecanicii de pompe, târziat să se arate: s-au orlcînd pot lucra ca deser-
rea unor defecţiuni şi pu sub conducerea şefului de cîştigat patru ore de lucru venţi de utilaje, lăcătuşi-
nerea în funcţiune' a uti echipă, comunistul Vasile pe zi şi producţia din zi mccanici, sudori sau clec-
lajelor. S-a luat măsura Frătuţiu, nu au părăsit lele nelucrătoare, în care
ca la fiecare loc de mun- locurile de muncă pînă în acum se lucrează. Utilajele VILHELM KLEIBEL,
că-cheie care condiţionează ziua de 14 iunie, asigurînd nu mâi sînt reci şi deci secretar adjunct
planul la cărbune, să exis funcţionarea normală a cu dificultăţi la pornire, cu problemele organizatorice
te o rezervă tehnică, un pompelor şi punerea în mai ales în anotimpul fri în biroul organizaţiei
utilaj dc rezervă, chiar funcţiune a unor pompe guros. de bază, I.L. Deva. întreţinerea lagărelor la cuptorul de coacere
dacă este de capacitate suplimentare. Cîteva cifre sînt de na Cariera Cîmpu lui Neag este realizată de muncitoarea Silvia Brclia.
mai mică. cla>r care, pînă S-a acţionat şi se acţio tură să demonstreze efica , Foto NICOLAE GHEORGHIU
la depanarea utilajului de nează' în continuare pentru citatea măsurilor luate. în (Continuare în pag. a 2-a)
