Page 14 - Drumul_socialismului_1986_08

DRUMUL SOCIALISMULUI F'

E Feosirea intensivă a utilajelor din dotare

•^wtUwtUMoteîmM (Urmare din pag. 1) Trebuie să spun că în utilajul, sînt neglijenţi.
privinţa creşterii răspun­ S-au luat măsuri discipli­
derii faţă de folosirea in­ nare împotriva acestora. 20,00 Telej
„Drumul mătăsii" este, în fapt, ca.ea trieieni dc şi reparaţii. Se tensivă există dotării tehnice însă suficient. S-a acţionat rt, lll îl
Numai acest lucru nu este
a
desfăşoară
în
prezent
încă
rezerve
mai
un curs de policalificare. nevalorificate, in caic sens şi se acţionează pe toate ,il S
nule
Rezultatele
strădaniilor colective pentru calitate ţiuni s-au concretizat ac­ se acţionează cu toată răs­ căile muncii politice pen­ 20,20 Aclu
acustor
pentru
punderea
tru întronarea spiritului de
perfecţio­
în
nomi
indicatorul ,productivitatea narea pregătirii profesio­ ordine şi disciplină. 20,35 Din
Pentru colectivul Ţesăto- cent de 67,1 !a sută; din Aşadar, abia după trece­ muncii: o creştere în se­ nale a unor deserveaţi de Cn toate că s-au obţinut pairi
riei de mătase Deva, un care 3,2 ia sută a fost rea cu succes a verifică­ mestrul I 1986, faţă de se­ utilaje si instalaţii. Spre rezultate remarcabile pc Doci
obiectiv esenţial al activi­ producţie de calitate „cx- rilor com.plcxc, materia mestrul I 1985 cu 117,9 la exemplu, fără să minima­ linia recondiţionării şi re- 2i,no Teati
tăţii îl constituie ridicarea tra" şi 63,9 la sută de ca- primă intră pe adevăratul sută, ceea ce înseamnă mai lizăm calitatea’ încă slabă folosirii pieselor de schimb, „Zlu
continuă a calităţii produ­ . litatea I". drum al mătăsii. Şi aici mult do o dublare. a furtunelor de înaltă pre­ acest lucru constituie însă ştefs
selor. „Nu trebuie să -ui­ — Pînă la „sută Ia sută" sînt mereu „pe fază" con­ Cu toate rezultatele bu­ siune dc la excavatoare, o rezervă destul dc seri­ Prin
tăm nici un moment ce fel dc produse sînt ? trolorii de calitate. Victo­ ne obţinute, nu putem fi defecţiuni şi pierderi de oasă pentru folosirea uti­ 21,50 ‘rele
sublinia Maria Stoica, se­ — De calitatea a ÎI-o şi ria Cunciu, la ţesăţorie : satisfăcuţi în întregime: ulei se produc şi din cau­ lajelor din dotare, în con­
cretarul comitetului de a Lll-a, iar o mică parte „Verificăm calitatea ţesătu­ faţă dc planul pc semes­ za bruscării comenzilor la diţii de eficienţă econo­
partid al întreprinderii — sîht cupoane defecte (1,9 rilor pe război pentru a trul I 1986. am rămas da­ excavatoare. De asemenea, mică sporită. Putem face
că o marc parte din pro­ !a sută). Deşi planul cali­ preîntâmpina nevedirile tori economiei naţionale cu sînt încă destule cazuri în mai mult. mai ales în ce JCAI
ducţia noastră este desti­ tăţii a fost îndeplinit, vrem greşite, răniturile şi desitu- 21 000 tone cărbune, în­ care, pentru defecţiuni mi­ priveşte recondiţionarea
nată, după transformarea să atingem un procent mai rile, murdăria, cuiburile, treagă nerea iizare prove­ nore, se aşteaptă echipa de pieselor şi subansamblclor
sa în confecţii prin uni­ mare la producţia de cali­ firele duble etc. De cine nind din trimestrul I, da­ intervenţie, deservenluJ ne- hidraulice, pentru care. de BUCUR
tăţile de profil, beneficia­ tate superioară. Condiţii mai depinde calitatea ? torată şi timpului nefavo­ putînd stabili nici defec­ altfel, ne-am şi amenajat diopro-ri
rilor externi. Prin urmare, materiale există şi vom De ţesătoarea propriu-zisă, rabil, dar şi unor proble­ ţiunea, nici efectua mica un banc de probe şi un 0,15 Sfatu
Recolta
participăm din jfiin la ex­ reuşi. Totul depinde dc de firăreasă, de ajutorul de me de organizare internă. reparaţie care se impune. atelier. Mai sînt necesare jurnal; 7
port şi trebuie să realizăm oameni, de atenţia pe care maistru şi de rcglorul ma­ Nu avem nici o îndoială Mai avem şi probleme însă anumite dotări, pe 8.00 Ilevi
Curierul
sortimente de mătase cit o acordă procesului de fa­ şinilor. Sîntcm mulţi care că restanţa Va fi recupe­ de ordine şi disciplină în care le vom asigura tot Buletin d
mai diverse şi de calitate bricaţie. luptăm împotriva defec­ rată pînă la finele anului, unitate, oameni care nu-şi noi şi, sîntoni convinşi, re­ pundein
superioară. Milităm pen­ telor !" pentru care am adoptat fac datoria în întregime, zultatele nu voi- întârzia 10.00 Bu
10,05 Mt<
tru respectarea proprietă­ „Atenţia" despre care Este ora 11,40. La una un program dc măsuri. nu întreţin corespunzător să se arate. lor; 10,1):
ţilor care sporesc valoa­ ne-a vorbit maistrul am din rampele pentru „con­ muzică
rea produselor şi pot sa­ identificat-o, la propriu, trolul crud", Angola S'.u- Publlcita
tisface mai deplin nece­ în veghea continuă a con- sarec ne spune : „Ara veri­ de ştiri;
radi'
tea
sităţile beneficiarilor, în tro.'oiilor de calitate întîl- ficat, de azi dimineaţă tecele şl
condiţiile îndeplinirii şi, niţi pe traseu : în labora­ pînă acum. 2 400 m de ţe­ poarelor
dacă se poate, depăşirii torul fizic — Elena Gri- sătură crudă. Circa 70 m Ştiri; 12,i
12,30 Di
indicatorilor- de eficienţă goraş, Valentina Bu.nea, la reprezintă cupoane defecte, clorului;
prevăzuţi în planul unită­ urzeli de probă — Elena restul este mătase de bună 3 ; 15,
Groză, Constanţa Marc şi
radio-tv.
ţii". controlorii interfazici Lu­ calitate". operete;
— Din -ce punct sau. cia Iorga, Carmen Csato. Panoul de onoare al ca­ Cîntnrea
mai bine zis, din ce fază !a proba pe război — Livia lităţii mătăsii cuprinde oa­ Iludiojur
patriotic
tehnologică începe, în mod Turdeanu, în atelierul de meni de diverse profesii : re; 10,30
rea], grija ţesătorilor pen­ vopsitorid'- — Maria Rusu, ţesătoarele Georgeta Ca- 17,00 Buti
tru calitatea producţiei ? rada, Maria Gergely, Ilea­ ‘■'«tioga;
în laboratorul chimic —
— De la recepţia mate­ Ana Katzandcr, Aurora na Kerekeş, ajutorii de
riei prime. Şi continuă Andrioa, Greţelia Enache. maiştri mecanici Cornel Revista
piuă la marfa finită, plnă Marioara Rus. la rampa dc Duma, Ioan Ciocan, Silviu radio;
maţii;
- la recepţia produsului de control finit — Elena Tabac, Gheorghe Ilaţegan, ştiri; 13
către unităţile beneficiare Barză. controlorii dc la „final" porul —
făptuire:
şi, din punct de vedere al — Aceste puncte .pe care Dorina Pocnar, Silvia Bur­ biectlvu!
ambiţiei noastre profesio­ le-aţi văzut — ne-a expli­ suc, F, ori ca Iacob, Rodica tiiei înt
nale, chiar pînă la cumpă­ cat «mg. Mihai Grigoraş. Tofan. Elena Toma şi mulţi smr-'ior
19,2®' ,S|i
rătorul confecţiilor do mă­ şeful secţiei finisaj — re­ alţii. Deci, pc lingă con­ tinereţe.'
tase. Se poate spune că prezintă traseul pe rare ii diţiile tehnice şi materiale) tiunii n
aşa-zisul „drum al mătăsii" străbate, în primul rînd. există şi forţe umane su­ dlojurn»
.este, în fapt, Un drumul ung cîtc un eşantion din. fie­ ficiente care pot să im­ pămîntu
21.00 Lt
,al exigenţelor şi preocupă­ care lot de materie primă prime . producţiei cote caii. 22.00 O
rilor colective pentru creş­ ce urmează să intre în fa­ tative superioare. Adică, 23.00 Mo
terea calităţii producţiei. „mătasea de Deva" are Nocturni
bricaţie. Este un control 21.00 Bu
Am străbătut o mare tehnologic complex pe care şanse să fie tot axai cău­ I.M. paroşeni. In cadrul sectorului Jtl se lucrează imens la montarea unui nou
parte din „drumul cali­ îl executăm asupra mate­ tată şi apreciată dc bene­ complex de susţinere şi tăiere mecanizată a cărbunelui — C.M.A. 5.H., de mare produc­
tăţii’- care nu numai că riei prime. La el partici­ ficiari. tivitate. Această capacitate de producţie urmează să fie pusă în funcţiune In cursul lu­
Foto OVIDIU PARAIANU
nii august a.c.
este tot atît de lung cit pă o marc parte clin co­ MARIN NEGOIJĂ
1 fluxul producţiei, dar. lectivul . co mpă rtimentului
1
după. cum se va vedea, C.T.C., precum şi condu­
r .aire şi cîteva trasee în plus cătorii proceselor de fa­ •DEVA
faţă de "acesta. Ne-a în­ rlan —
soţit (şi ni l-a explicat) bricaţie. Fc’.ul în care se Munca cu arta cere artă tria);
gonutni
un om al mătăsii : maistrul comportă materia primă DO ARA
, Gheorghe Naglii, adjunct în probele enumerate ' (la Munca cu -anta cere artă. ţeneuscp. S-a insistat asu­ — analizând ou spirit de şi Brai
şef compartiment C.T.C. urzeală. pe război, la Adevărul acestei afirmaţii al IX-.lea al partidului, pra găsirii unor forme ine­ răspundere modul în care Vinâtor
piatră de hotar în renaş­
. „în acest prim an al celui vopsire, proprietăţile f i- a fost cu pregnanţă rele­ terea României modeme, dite de apropiere a pu­ consiliul oamenilor muncii
utiacăr
de-al i-îea cincinal — ne-a ziice şi chimice ctc.) deter­ vat în dezbaterile adunării manifestări inspirat susţi­ blicului de actul dc cultu­ a îndrumat şi spriji­ (Arta);
•declarat interlocutorul — mină luarea celor mai generale a reiprezentonţi­ nute de peliculele „Cunună ră prin film. „Cumoscînd nit activitatea din uni­ părţlrc
pla,nul -de calitate al în­ bune măsuri in procesul lor oamenilor muncii din de lauri", „Partidul, Patria, dorinţele, cerinţele publi­ tăţile şi sectoarele cine­ rltle I-
patrule
treprinderii este de 67 la de fabricaţie, pentru obţi- întreprinderea cinemato­ Poporul" „Trepte de lu- cului, am organizat mani­ matografice — atît . în baveadt
sută. în primul semestru .nerea unor produse dfr grafică judeţeană, care au _mină", „Ani eroici" ctc. festări dc suflet care ne-au realizarea indicatorilor eco- Nu te
(Unire;
calitatea a atins un pro­ calitate superioară. analizat cu competenţă, în Ediţia a V-a a „Lunii dat şi au dat mari satis­ namico-financiari cit şi în nele (C
spirit combativ activitatea 1 facţii. Apropiindu-ne de organizarea acţiunilor po­ Doi su
politico-cdueativă, organi­ cu , tur ii cinematografice litico-educative — au venit cea filrt;
zatorică şi economică des­ husnedorene" a fost dedica­ oameni, prin manifestări de cu propuneri valoroase 9-iea i
CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ făşurată în primul semes­ tă jubileului partidului, calitate — arăta Elena pentru permanentizarea a- ANI NO
wm tru al acestui an. La a- manifestările ei mareînd Urican, administratorul ci- cefor activităţi care deter­ cocorii
URICA
(Urmare din pag D cian Bîc. S-a încheiat eeastă analiză, consiliul mină o bună frecvenţă a tre —
. transportul finului din oamenilor muncii a rapor­ populaţiei la filmele de zat); B
către s
cîmp. pînă în prezent tat rezultate meritorii în Adunâri generale ale oamenilor muncii producţie naţională, pen­ şle); t
— Din 350 ha cîte au fiind depozitate 310 tone activitatea de îndeplinire tru organizarea unor ac­ albi (1
fost cultivate cu gnu am fibroase şi a început cea a sarcinilor şi angajamen­ momente inedite prin con­ neinatograJului „Mureşul" ţiuni cu aderenţă la public departi
ra); G
eliberat 320 ha — ne-a de a IlI-a coasă la trifoi. telor asumate în întrece­ ţinut şi organizare r- cuim Simeiia — ni i-am cîştigat care să apropie, să cheme darmu
•; spus interlocutorul. Aşa Se lucrează intens la trans­ rea socialistă din primul a-U fost cele cu participa­ şi am reuşit să realizăm spectatorul spre sala de (Casa
; că în maximum două zile portul şi depozitarea paie­ semestru, depăşirile la toţi rea tinerilor din C.S.I-I. şi împreună acţiuni de larg cinematograf. Problemele TEG ;
cia);
încheiam lucrarea. lor. Duminică, p-s cel c indicatorii de plan fiind din municipiile Hunedoa­ ecou educativ. Desigur, la pregătirii politice şi pro­ PaeifU
expri­
In cîmp l-am întâlnit două prese dc balotat am concludente. Ele colectivului ra, Deva, . Petroşani, con­ aceasta contribuie şi con­ fesionale a lucrătorilor din lor; C s
strădaniile
mă
rără
şi pe Aurel Nojogan, şeful întâlnit la lucru pc coo­ dc muncă al întreprinderii cursul cu toana „Sub fla­ fortul pc tare avem dato­ unităţile cinematografice tură):
secţiei de mecanizare, care peratorii Valeria Bîc, Ca- pentru valorificarea reper­ mura partidului. File din ria să-l asigurăm fiecărui hunedorene, ale conduitei cenţii
lor în relaţia cu publicul,
ne-a spus : rolina Boldura, Marioara istoria P.C.R. şi U.T.C.", spectacol". Vorbind des­ şui); 1
şi Aurelia Crişan. Un toriului de filme, pentru necesitatea creşterii calită­ ne a
— Ieri i s-a decernat mare număr de cooperatori folosirea unor forme di­ dialogul cu cei 250 tineri pre cerinţele confortului,
secţiei noastre diploma verse şi atractive tn acti­ brigadieri de pe şantierul Maria Jianu, administrato­ ţii acţiunilor cu ffimud au
pentru locul III ocupat pe — printre care Aurelia vitatea de popularizare şi hidroenergetic Rîu Mare- rul cinematografului „Da-, fost pregnant subliniate de
S.M.A. Deva in întrecerea Manea, Ileana Popa, Marta difuzare a celei de-a şaptea Retezat şi multe altele, da" Haţeg unitate care’ Gheorghe Dobrescu, Con­
socialistă pe anul 1985. Şi Rovinar, Aîexe Bedea, Şte­ arte. în acţiunile întreprin­ toate ilustrate ■ cu repre­ a. cucerit locul I în între­ stantin Nelcga, Vasile Tu-*
1
în acest an avem rezul­ fan Crişan, Doru Podc- se pentru educarea oame­ zentative secvenţe cine­ cerea socialistă din primul dosie. Ele sînt, de altfel,
tate bune. Pe şapte lumi lean, Miron Crişan şi alţii nilor muncii prin mijloci­ matografice. Dezbaterile, ca semestru al anului arăta: deziderate majore ale pro- Tcnt
planul de venituri a fost — luau parte la ‘trans­ rea peliculei cinematogra­ şi darea de seamă pre­ „Colectivul nostru a reu­ gramului de măsuri poli- li frui
depăşit cu peste 100 000 portul şi depozitarea pa­ fice. zentată de &meiric Horo- şit să monteze un nou tico-educative, organizato­ să, CH
lei. Aceste succese încu­ ielor. Am trecut duminică Acordînd prioritate fil­ vitz, preşedintele biroului ecran care a contribuit rice şi tehnico-econoinice senin,
nunează activitatea meca­ şi pe la grădina de le­ melor cu un bogat conţi­ executiv al consiliului oa­ mult la îmbunătăţirea ca­ slab li
nizatorilor Nicolae Cioază, gume. Aici însă n-am gă­ nut dc idei şi o înaltă va­ menilor muncii, au stăruit lităţii proiecţiilor şi sîn- adoptat de adunare pentru torul
Iosif Mîrza, Mihăiţă Ursa. sit nici o mişcare. Or, a" loare educativă, mareînd asupra modalităţilor folosi­ tom mobilizaţi cu toate îndeplinirea sarcinilor de rile K
Ioan Dăne.uş. Augustin lăituri de culturi curate, prin manifestări adecvate te în activitatea cu filmul forţele pentru continuarea plan pe semestrul al doi­ prinse
Ţie, Axente Negrilă, a ce­ am întâlnit şi tarlale cul­ principalele evenimente a- documentar la locurile de lucrărilor de primenire a lea al anului, deziderate de, la
lorlalţi colegi ai mei şi tivate ou vinete şi roşii niversare din prima jumă­ muncă din minerit, siderur­ interioarelor cinematogra­ pe care oamenii întreprin­ tre 30
constituie un puternic im­ năpădite de buruieni. Cul­ tate a anului, colectivele gie, de pe şantierele de fului, pentru a crea am­ derii cinematografice ju­ Da
bianţa
construcţii şi de pe ogoa­
tuturor
cuvenită
lor
cinematografice
bold pentru viitor. tura de vinete este ata­ unităţi Valea Jiului, Hune­ re, acţiuni cu implicaţii spectacolelor". Participanţii deţene s-au angajat ea moaşă
din
Au -fost semănate cu cată puternic de gîndacul doara, Călan, Deva, Brad, pozitive în informarea poli­ la dezbateai — Gabriela răspundere să le îndepli­ Biai t
porumb în cultură dublă din Colorado. Aceste as­ O.răştie, Haţeg ş.a. au fost tică, în perfecţionarea pro­ Andraş, Aurel Ştefoni, nească prin strădanie şi va su
Izolat,
110 ha, adică toată supra­ pecte impun să se treacă autoarele unor acţiuni de fesională, în popularizarea Gheorghe Ciobanu, Rodica prin arta cu care populari­ verse
faţa planificată. Cultura cu urgentă la efectuarea rezonanţă dedicate jubileu­ normelor de tehnica secu­ Bej an, Ittliu Fiscuteanu, zează şi difuzează cea dc-a ceaţă.
a fost prăşită mecanic o praşilelor şi ia aplicarea lui partidului şi împlinirii rităţii muncii, de circulaţie Ovidiu palog, Constantin şaptea artă.
dată de mecanizatorul Lu­ tratamentelor necesare. a 21 de ani de la Congresul rutieră, de educaţie cetă- Frimu, Dragomir Floriam LUCIA LICIU