Page 17 - Drumul_socialismului_1986_08

Festivitatea deschiderii Şantierului
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ!

naţional ai tineretului de fa

Canalul Dunăre - Bucureşti
imului huneoo)i»»I

- Intr-o atmosferă entu­ blicii Socialiste România, Ceauşescu" —, s-au anga­
ziastă, marţi, 5 august a-c„ de a contribui cu întreaga jat să efectueze, pînă la
a avut' loc festivitatea de putere dc muncă la înflo­ sfîrşitul acestui an, un
deschidere a activităţii rirea continuă a patriei, volum de lucrări în valoa­
Şantierului naţional al ti­ acest nou şantier al tine­ re totală do 250 milioane
ORGAN Al COMITETULUI JUDtTtftM HUNEOOflRft Al P C R neretului de la Canalul retului, care-şi va desfăşu­ lei, constînd în excavaţii,
S F AL C O Al S IU U IU I P O P U L A R J U D E Ţ E A N Dunăre — Bucureşti. ra activitatea pe parcursul construcţii de diguri, pro­
tecţii de maluri, ecrane de
a cîţiva ani, va contribui
A fost prezent tovarăşul
Niicu Ceauşescu. membru la realizarea unei grandi­ protecţie, precum şi orga­
supleant al Comitetului oase magistrale albastre nizarea de şantier, astfel
Anul XXXVIII, nr. 8 933 MIERCURI, 6 AUGUST 1986 4 pagini — 50 bani Politic Executiv al C.C. al prin care municipiul Bu­ îneît întreaga activitate să
P.C.R., priin-secrc.tar al cureşti, capitala României, se poată desfăşura ritmic
Comitetului Central al va deveni port la Dunăre, şy la cei mai înalţi para­
U.T.C. conferind u-i-se astfel o metri calitativi.
Au participat activişti inedită şi impresionantă
la
Participanţii
de partid şi de stat, cadre deschidere spre lume. festivă au adresat, adunarea
într-o
Tinerii îmbrăcaţi în sa­
IN ÎNTÎMPINAREA MARII SĂRBĂTORI NAŢIONALEI ale U.T.C., oameni ai mun­ lopeta albastră cu ecuson atmosferă însufleţitoare,
cii, foşti şi actuali briga­
dieri. de brigadier, tnîndri de a de vibrantă şi puternică
— Este dificil să „ex­ Materiale recuperate \ Constituit ca urmare a continua nobila tradiţie a angajare patriotică, revo­
11
tragi numai cîţeva nu­ sarcinii de mare răspunde­ muncii pentru ţară la di­ luţionară, o telegramă tova­
me de oarheni harnici, Colectivul de muncă re încredinţate tinerei ge­ mensiunile eroismului con­ răşului Nicolae Ceauşescu,
cînd lista fruntaşilor pe al secţiei cuptoare in­ neraţii de tovarăşul Nicolae structorilor Canalului Du­ secretai’ general al Parti­
mină este destul de cu­ dustriale, din cadrul C.S. Ceauşescu, secretar general năre — Marea Neagră — dului Comunist Român,
prinzătoare. Totuşi, prin Hunedoara, acţionează cu ■ al Partidului Comunist ce.a mai grandioasă ctito­ preşedintele Republicii So­
■realizările raportate me­ perseverenţă în direcţia Român, preşedintele Repu­ rie a „Epocii Nicolae cialiste România.
rită evidenţiaţi lucrătorii recuperării şi refolosirii
minei Bocşa, coordonaţi materialelor în activita­
de maistrul Ioan Rovina- tea de producţie. De la
ru, minei Certej, conduşi începutul anului şi pînă
în prezent, printr-o mun­
Importările sporuri de sing. Roman Bodrea- că bine organizată pe
nu, brigadierul Fcrencz
la producţia Marton, funicularistul Du­ fiecare formaţie în parte,
sortimentala mitru Bugnar, lăcătuşul cu prilejul reparaţiilor
Anghel Fornădean, pre­ efectuate^., la instalaţiile Luna iulie 1986 — luna record
în aceste zile de pu­ paratorii Iosif Susan şi şi agregatele din dotare,
ternică angajare şi dă­ Aurora Petreţ, buldoze­ de aici s-au recuperat
ruire în muncă, minerii ristul Aurel Bozeşan şi 1408 tone cărămidă şa- pentru cimeniişti!
şi preparatorii de la mi­ excavatoristul Ianoş Bo- mot, 1660 tone cărămidă
na Coranda-Certej acţio­ dor. Colectivul Minei Co­ bazică, 150 tone fier — Am fost prezent aici, ciment şi var de cea mai
nează cu însufleţire în randa-Certej este hotărît vechi, 10 300 kg hîrtie, la Chişcădaga, cu ani în Interviu cu bună calitate. Raportăm
producţie pentru a ma­ să încheie acest prim an 1500 kg ulei uzat ş.a. urmă, cînd se trasau fun­ ing. VASILE DEAC, cu mândrie că în luna
jora sporurile obţinute al celui de ai VUI-lea Tot în această perioadă, daţiile întreprinderii de directorul I. L. Deva iulie 1986 — marcată prin
la principalii indicatori cincinal pe unul din lo­ printr-o temeinică pre­ lianţi... Ştiam destulă gloriosul jubileu al celor
de plan. Inginerul Ioan curile fruntaşe în între­ gătire a reviziilor şi re­ „teorie" despre viitorul o- bogatelor resurse locale 21 de ani, de cînd în
la
agregate,
paraţiilor
Bîrsan, directorul unită­ timpii afectaţi ' acestor biectiv, însă nu-mi imagi­ existente în zonă. Dezvol­ fruntea partidului şi a
ţii; ne-a spus : cerea socialistă pe ţară.
— Vă dorim mult suc- activităţi au fost mai nam cum va arăta după tarea industriei de lianţi statului nostru a fost ales
— Cinstim marea săr­ ces ! mici cu 936 de ore. (IOAN terminarea construcţiei şi, răspunde şi necesităţilor cel mai iubit fiu al na­
bătoare naţională a Po­ LIVIU BRAICA VLAD, corespondent). efectiv, cum se va produce din activitatea de construc­ ţiunii, tovarăşul Nicolae
porului nostru de la 23 cimentul aici între dea­ ţii, care a înregistrat în Ceauşescu — am obţinut
August şi „Ziua mineru­ luri. Tovarăşe inginer „Epoca Nicolae Ceauşescu" cea mal mare producţie de
lui" cu importante spo­ Vasile Deac, director al a- un ritm fără precedent, ciment din istoria între­
ruri la producţia sorti­ cestei unităţi, vă propun să precum şi nevoilor de ex­ prinderii : 200 000 tone !
mentală. Printr-o mobili­ pornim chiar de la... de­ port ale ţării. în anii care — Prin această realizarg
zare de excepţie a între­ butul judeţului Hunedoa­ au trecut de la punerea în de răsunet am ajuns, cum
gului nostru colectiv, o ra în producţia de ciment. se spune, „Ia zi". Care
riguroasă planificare şi — Industria cimentului a funcţiune a întreprinderii, este situaţia celorlalţi in­
organizare a activităţii constituit, într-adevăr, o cimentiştii — uniţi, ei în­ dicatori economici ? -
pe locuri de muncă şi ramură nouă pentru jude­ şişi, prin liantul profesio­ — Trebuie să menţio­
brigăzi, o aprovizionare ţul nostru. Cuim a fost ? nal şi muncitoresc exis­ năm că î-n 1986, primtil an
corespunzătoare eu ma­ Ca peste tot în ţara unde tent în orice colectiv dc al celui dc-al 8-lea cinci­
teriale a fronturilor, am s-au ridicat noi capacităţi muncă — au acţionat per­ nal, am intrat cu hotărî-
reuşit, în cele şapte luni de producţie. Există cîte- manent pentru creşterea
care au trecut din an, să va trăsături comune pentru producţiei de lianţi pentru MARIN NEG OIŢĂ
ne depăşim prevederile toate obiectivele industria­ a oferi şantierelor ţării şi
de plan Ia plumb în le construite în cei 21 de l-a export sortimente de (Continuare in pag. a 2-a)
concentrate cu peste 250 ani care au urmat istori­
de tone, zinc — 126 tone,
cupru — 20 tone, iar Ia cului Congres al IX-Jea a.l
sulf cu 1 515 tone. Aces­ partidului. Una dintre a-
te importante depăşiri ceste caracteristici este
au fost obţinute pe sea­ apropierea faţă de resurse.
ma creşterii productivi­ Aici, materia primă pentry
tăţii muncii cu peste 20 ciment şi var se află la
Ia sută faţă de cea pla­ cîţiva paşi, vine pe bandă.
nificată. Forţa de muncă este tot
din apropiere. Este meri­
— Tovarăşe director,
vă rugăm să nominalizaţi tul incontestabil al secre­
cîţiva dintre cei mai tarului general aî partidu­
harnici lucrători ai uni­ lui, tovarăşul Nicolae
Ceauşescu-,' care a indicat
tăţii, care şi-au adus o în mod concret locu-l de
contribuţie sporită Ia a-
ceste producţii suplimen­ I.M.c. Deva. Muncitoarele Ana Hărăstăşan şi Maria Du- amplasament pentru acest
tare. nai confecţionează carcase in terioare. obiectiv economic, în sco­
pul valorificării la un ni­
vel maxim şi eficient a
Mobilizare maximă la lucrările pe ogoare,
la transportul şi depozitarea finului

îm tarlalele „7 holde" si antrenaţi la această lucra­ culturilo-r furajere. Meca­ lovschi, şefa fermei vege­
„Mortăreţ", ale C.A.P. Ilia, re mai mulţi cetăţeni ai nizatorii Brumar Maxim tale — s-au depozitat în
ani găsit, luni, o marc comunei, dintre care-i a- şi Gheorghe Serbam au în­ baza furajeră 150 tone de
. mobilizare de forţe uma­ mintiim pe Gheorghe Dane, cheiat lucrarea pe 110 ha, fibroase şi 450 tone gro­
ne şi mijloace mecanice la Sabin Dan, Zcnovic. Dăni- pe aceeaşi suprafaţă Ro­ siere.
adunatul şi transportul pa­ lă, Augustin Marian, Ma- man Dănilă executînd în- O activitate susţinută am
ielor din câmp. Munceau întâlnit la C.A.P. Sîrbi,
cu presele de balotat me­ unde marea majoritate a
canizatorii Gheorghe Suba forţelor erau concentrate
şi Sabin Crişan. împreună la eliberarea terenului de
cu ei se aflau cooperato­ paie, transportul şi depozi­
rii Florea Margău, Parte- tarea finului. în tarlaua
nic Miclăuş, Augustin Ili- Comuna Ilia „Livadă" se aflau cu pre­
sele de balotat mecaniza­
na, Andronic Medrea, An­
tonie Călean, Aurel Jur- xim Nicoară, Mihai Bota, sămînţările. torii Viorel Crişan şi Tra-
ca şi Viorel Păfăoan, care ian Crişan. Transportul îl
Iosif Vlaicu ş.a., care, zil­ Concomitent se acţiona asigurau, cu remorcile, Ni-
încurcau baloţii în traile- nic, participă cu atelajele la transportul finului re­ colae Munteanu şi Valen­
r-ul condus de Ioan Lă- tin Dane. Remarcabil este
chescu. proprii la transportul din coltat de pe pajiştile na­
cîimp al paielor. turale, acţiune ce se e- aici faptul că la lucrarea
în-tr-o altă parcelă, respectivă sînt antrenaţi
modern,
Un
„Alee", paiele erau aduna­ O dată ou eliberarea te­ fectţia în cea mai mare ca Vulcan. celelalte oraş localităţi alo în Văii continuă dezvoltare, Ia fel
Jiului,
în
minorii,
toate
care
te manual şi erau trans­ renului s-a trecut opera­ parte cu atelajele coopera­ MIRCEA LEPÂDATU constructorii de utilaje,' ener gcticlenii, toţi ceilalţi oameni
portate cu atelajele mem­ tiv la pregătitul patului torilor. Pînă în prezent — ai muncii, beneficiază de con diţli de viaţă şi trai dintre
brilor cooperatori. Au fost germinativ şi însămîntarea sublinia ing. Dana Soco- (Continuare in pag. a 2-a) cele mai bune. . , Foto OVIDIU fAKAXANF