Page 18 - Drumul_socialismului_1986_08
P. 18
p oq 1 DRUMUL SOCIALISMULUI
Eforturi susţinute, conjugate,
lt ^
peitru gospodărirea energiei electrice
20,00 Tel
* In
Cam se ştie, întreprin şi Dobra şi noi apărem cu tru instruirea şi educarea - rii
derea de reţele energetice n.orealizuri, arăta Nicolae personalului muncitor, de nai
Deva are un perimetru Cozma, şeful biroului in oarece controalele din in 20,20 Aci
vast de activitate — prac vestiţii. Im acelaşi capitol, stalaţii au evidenţiat o se noi
tic întregul judeţ —, asi Ionel Gidea, şeful brigăzii rie de carenţe de pregăti 20,35 Tri
gurând operativ şi în con construcţii-montaj, acuza re profesională şi de dis 20,55 Tei
diţii corespunzătoare trans nefinanţarea unor lucrări ciplină a muncii; să asigu „ZI
şte
portul şi distribuţia ener şi slaba aprovizionare cu răm o colaborare mai un
giei electrice beneficiarilor anumite materiale, dar şi strînsă între birourile pro 21,50 Te
din nomenclatorul său. carenţe de organizare şi ducţie şi aprovizionare cu
Numai că această activita disciplină a muncii, de fo subunităţile, să soluţionăm
te, pe cit de importantă losire a utilajelor şi tim operativ şi eficient pro
este tot pe atât de com pului de lucru, ceea ce de blema stocurilor de mate
plexă .necesitînd preocu reglează de multe ori flu riale şi de produse" (Ale
pări şi strădanii pe multi enţa şi eficienţa activităţii. xandru Dagău). „Pentru a
ple planuri pentru ca e- „Va trebui ca noi să lu ne realiza sarcinile impor BUCI
norgia electrică să ajungă crăm mai ordonat, dar şi tante de proiectare a noi dioprog
în cantităţile necesare Ia să fim mai mult ajutaţi lor obiective, ne sînt ne 6,15 Sfa
Recolta
11
consumator şi să fie utili cu ceea ce ne trebuie , cesare o serie de materia jurnal;
zată cit mai raţional, cît releva vorbitorul. le, deşi ne străduim ca pe 8.00 Re
Curierii
mai economic. Tocmai de unele să le recuperăm şi Buletin
aceea, bilanţul realizărilor refolosim" (Gheorghe Bă punden
frontal
întreprinderea de li
dintre
**,a
pe primul semestru al a- Adunări generale lan). cu „mîinilo ele aur“ ai mii Deva. mecanic. Stângul vorba de lucrează unul Komulus meseriaşii 10.00 1
Munten-
strungarul
Este
itelicrului
nului, prezentat în cadrul ale oamenilor Adunarea reprezentan nu, despre care voiul Uelicrului, subinglncrul Dumitru (.'himerei, are numai aprecieri 10.05
corului
adunării generale a repre muncii ţilor oamenilor muncii de deosebite. televizi
zentanţilor oamenilor mun la I.R.E. Deva a constituit popula,
te ; 11,
cii, apare deosebit de me cadrul unei puternice an 11.05
ritoriu, dacă avem in ve Pentru activitatea de re gajări patriotice, revo.uţio- legii;
CINCINALUL VIII • DEZVOLTARE INTENSIVA
dere că el înscrie somnul vizii, reparaţii şi întreţi nare, pentru îmbunătăţi rerne ştiri ;
plus în dreptul majorită nere, pentru cea de inter rea sub toate aspectele a rale ;
preniă,
ţii indicatorilor de plan, venţii, ca şi pentru pro activităţii, în vederea gos m ne de
cu excepţia investiţiilor — ducţia industrială proprie podăririi şi utilizării cu ijj SUSlelmc'Tnmlu c tu ftta te în a lta comoaj
la care, intr-adevăr, prin sînt necesare o serie de grijă sporită şi eficienţă De la
jurnal;
cipalii factori ai nercali- materiale şi mijloace teh ridicată a energiei electri (Urmare din pag. r) cu 3,7 tone/oră, iar la tone producţie de ciment: inierâ
zărilor sînt organizaţiile nice, de piese de schimb ce de către toţi consuma cele de var — cu 1,42 tone/ 0,3 tone la corpuri de mă Miorlţi
de construcţii care execu şi echipamente de mică torii din judeţ. Pe lingă oră. cinare şi 0,044 tone la nai ;
tă obiective pentru I.R.E. mecanizare, însă de multe eforturile proprii, aceasta rea fermă de a ne îndepli — Vorbind de indicii blindaje. Toate aceste 16,<10
17.00
Deva. ori acestea lipsesc, dkni- necesită — aşa cum subli ni şi depăşi sarcinile de intensivi, ne gîndim ime eforturi s-au materializat 17.05 (
la
trăsătura
esenţială
Cu toate rezultatele po nuînd productivitatea mun niau în intervenţiile lor plan, precum şi angaja diat actualului cincinal — în reducerea cheltuielilor mice ;
a
doric
mentele asumate în între
zitive obţinute în prima cii, afectând calitatea u- Mihai Cliiş, Nicolae Podc- cerea socialistă. în bilanţul dezvoltarea intensivă. Cum la 1 000 lei producţie Efta I
ma rfă.
parte a întâiului an din nor luorări. Referi ndu-sc lcanu, Petre Stanciu şi Ion primelor ti luni am înscris sc materializează această — Despre luna iulie 198G teze
noul cincinal, cci oare au la rezultatele bune obţi TUrtureanu — corelarea de realizarea integrală a indi sarcină la I. L. Deva ? am notat deja producţia 18.00 (
♦in de
luat cuvântul în cadrul a- nute de compartimentele către organele centrale de catorului producţie marfă — Toate rezultatele eco maximă de ciment. Alte înt»
dunării generale nu s-au în care lucrează şi expri- specialitate a volumelor şi unele plusuri la sorti- nomice amintite susţin dez ve.şti ? ,«i;oo r
declarat deplin mulţumiţi rnînd angajarea de a le producţiei marfă cu repar mcntc'e fizice. De pildă, voltarea intensivă a unită — In cinstea sărbătorii gricult
sugest
de munca lor, subliniind majora în continuare, alţi tiţiile de energie electri la var — 8 300 tone peste ţii noastre. Mai pot fi noastre naţionale,, de la într-o
că au mai existat greu participanţi la_ dezbateri că, stabilirea acestora din 23 August, colectivul de nai ; î
asemenea,
tăţi şi neajunsuri oare au subliniat: „Am realizat urmă, de către ministere prevederi. De muncii a adăugate eforturile depuse muncă al I. L. Deva a în 23,10
productivitatea
Nortu
le-au grevat unele reali planul de revizii, asigu le de resort, la nivelul fost depăşită cu 4,6 la pentru economisirea mate cheiat prima lună din se — 2-1,01
zări, că nu toţi colabora rând funcţionarea instala prevederilor de plan a’.e sută, iar ponderea pro riei prime, a materialelor, mestrul al Il-lea 1.986 cu o
a energiei şi combustibilu
torii şi beneficiarii au dat ţiilor în deplină siguran ducţiei de calitate supe- lui, pentru reducerea, in producţie marfă suplimen
sprijinul necesar privind ţă şi am redus cu 40 la unităţilor economice şi a- I rioară a înregistrat o creş general, a tuturor cheltuie tară de 1 500 000 lei, cu un
construirea unor obiective sută faţă de semestrul 1 sigurarea bazei tehnico- tere de 1,1 la sută. lilor de producţie. Aş putea plus de 1 500 tone de var
importante şi încadrarea 1985 numărul incidentelor, materiale necesare. Oame ..— Cum sînt utilizate L$2
riguroasă în repartiţiile de liste necesar însă să întă nii muncii de la I.R.E. De capacităţile ile producţie ? menţiona, în acest sens, şi 3,4 la sută peste pre
productivitatea
ftnefgie electrică. „Ara rim disciplina de produc va sînt hotărîţi să acţio —-în privinţa duratei de acţiunea de recuperare a vederi la tot pe iulie DE\
materialelor
rcfolosibile:
muncii.
Şi
rlan
reuşit să punem în func ţie şi pe cea de protecţie neze mai dinamic în con funcţionare în proces a plusări de 50 tone de oţel, 1986. raportăm încă un tria);
ţiune microhidrocen trala a muncii, să utilizăm mai tinuare, să majoreze reali instalaţiilor, la cuptoarele 255 tone de fontă, 100 tone „unicat" : pentru prima gonul
de la Baru, iar cea de ia bine forţa do muncă şi zările obţinute pe cele de var s-au obţinut pro de cărămizi silico-a’.umi- dată in istoria unităţii 1)0 Ai
şi Br
Zeicani se află în probe timpul de lucru, să fim şapte luni din an, să se cente suplimentare de 7,31 noase, importante canti- s-n înregistrat un export Vinât*
(Mod <
tehnologice, însă construc dotaţi cu unele mijloace situeze în rîndul unităţilor Ia sută. Au crescut, tot -tăţi de bronz, cupru etc. lunar do 40 000 tone de amilii
torul —- T.A.G.C.M. Deva de transport strict nece fruntaşe din judeţ şi din odată, şi indicii intensivi : Sau economiile de mate- ciment, cu mult peste (Flac;
1
— nu lucrează de multă sare' (Cornel Cazan). „Să ţara. la cuptoarele de ciment — riale înregistrate la 1 000 prevederile de plan ! (Arta)
părţii
vreme la cele de la Buta acţionăm mai energic pen DUMITRU GHEONEA riil o
patru
ha rea
Activităţi politico-educative Năi I
(Unir
CAMPANIA AGRICOLA DE VARA nolo 1
Doi
ceafă
..a:-:? desfăşurate de sindicate >upo
i*t:ti
I\ral i
(Urmare din pag. 1) transportul finului. Luni, jiniţi de cooperatorii Pe • „Fiecare cadru tchnico- ductivităţi a muncii" ocupă • Tot in cinstea „Zilei ANI'
în baza furajeră a unităţii tru Rău, Gaşpar Popa, Lu- ingincresc să rezolve o pro un loc tot mai important. minerului", sindicatele vor corni
blemă tehnică sau de orga "Urmărirea permanentă a organiza în Valea Jiului, urne
loarc
Uteciştii din sat, care, con i-am găsit la clădit pe creţia Popa, Maria Cănmă- nizare a muncii in afara realizării tuturor criterii Hunedoara, Deva, Brad, Toţi
stituiţi în echipe de cîte Viorel Popa, Traian Alba zan, Teodor Bărnuţ, Lco- programului de lucru". lor a dus la depăşirea pe ample acţiuni politico- roşie
20—-25 oameni, acţionează şi Augustin Surii). Se mai nora^Moţiu, Mariana .Tur Sub acest generic,. comite 7 luni a productivităţii la educative. Se vor desfă birer,
seri 11
zilnic în cîmp la încărca aflau la datorie cooperato ca ş.a., ca,re participau la tul sindicatului de ia în nivelul unităţii, cu 140 kg şura, de asemenea, finalele OR \
cărbune pe post.
treprinderea
"'Bar
minieră
tul baloţilor de paie, trans rii Ileana Sav, magazine încărcatul şi aşezatul bă za a iniţiat o utilă dezba pe întreprinderi şi oraşe (Pati
pa rt‘
portul şi depozitatul lor ra unităţii, Mariţa Crişan, ieţilor în şjrc. Lenica Po tere. • La uzin'a nr. 1 cocso- ale „Cupei minerului". GKO
nir.
în baza furajeră. Printre Ionel Suciu, Miron Fărcaş pa Vi.şinescu, inginerul şef • Pentru a întlmpina chlmică, din cadrul Com • Perioada 4—9 august culţi
binatului
Hune
siderurgic
cei mai vrednici' utecişti, şi Simion Pctresc. al cooperativei, preciza că „Ziua minerului" cu rezul doara, comitetul sindicatu a fost declarată dc comi butu
ciai:
Angelica Ruxina Roman, La C.A.P. Bretea Mure- paiele au fost adunate de tate cît mai bune, comite lui a declarat perioada tetul sindicatului de Hu la s^ri'
întreprinderea
minieră
preşedintele cooperativei, şană sc muncea în tarla pe 130 ha. Din această su tul sindicatului dc la între 1—10 august drept „Deca nedoara „Săptămină record l-mi
tură
prinderea
Lonea
minieră
Se
îi amintea pe Adrian Ba lele „Ogor" şi „Sideaşcă". prafaţă mecanizatorii Jiva şi-a intensificat simţitor da producţiei mărite". unor,.,, în producţie". ru a
estimează
realizarea
ba, Mariana Sav, Nelu Mecanizatorii Dorel Sima, Gcorgevici şi Nicolae Pe- activitatea în aplicarea importante depăşiri la cocs Rubrică realizată lunv
Pop, Adriana Fusa, Radu Dan Valentin, Gheorghe truse au pregătit patul şi generalizarea iniţiati metalurgic, produse chi cu sprijinul
Pop, Sorin Zbegan, Cor in a Sîrbu şi Ioan Ciugudeanu germinativ şi însămânţat velor proprii. Intre aces mice, produse distilate din Consiliului judeţean
Cora, Vioi’ean Roz şi alţii. asigurau balotatul şi trans cu culturi furajere 55 de tea, „Brigada înaltei pro gudroane etc. al sindicatelor
Tot oa preciza că paiele portul paielor. Erau spri hectare.
au fost strânse de pe 60 Duminică, 10 august a.c., la Deva-Cristur
de ha, mecanizatorii Vio-
rel Todea şi Ioan Sima EXPOZIŢIA AGROZOOTEHNICĂ dev
rul
pregătind patul germinativ „BĂLŢATA ROMÂNEASCĂ" căd«
de
şi însămînţînd cu culturi Duminică, 10 august a.c., le, extinderii micii indus frec
furajere o suprafaţă de la . Cristur este organizată trii, sporirii producţiei în trie
pro
22 de ha. expoziţia agrozootehnică industria alimentară, alte Loc
Adriana Bo’.dor, econo „Bălţata românească". Ex aspecte ale activităţii des în
1/ir
mista fermei zootehnice, poziţia, ajunsă la a X-a făşurate pentru noii înfăptuirea mot
revolu
imperativelor
ediţie jubiliară, se va des
tem
preciza că se transportă chide la ora 8, avînd cu ţii agrare. Izo)
finul rezultat de la prima prinse în program: vizita Manifestarea se înscrie asp
rati
coasă de pe pajiştile na rea standurilor de anima ca o valoroasă contribuţie Clip
turale, dar, în acelaşi timp, le, festivitatea de premie la cunoaşterea .şi generali grn
înti
re .şi desfăşurarea tîrgului zarea experienţei crescăto
a început şi cositul otavei.
dc animale. rilor fruntaşi de animale
Transportul se efectuează Cu acest prilej, vizitato din judeţul nostru — a ţă dc\
numai' cu atelajele mem rilor le vor fi prezentate ranilor cooperatori, lucră ten
der
brilor cooperatori, Ionel realizările dobîndite de oa torilor din fermele dc stat soţ
menii muncii din agricul trie
Manea, Laureaţi Fusa, Mi~ şi asociaţiile intcrcoopcra- Vîi
tura hunedoreană în pri
ron Manea, Viorel Şoancă, vinţa dezvoltării sectoru tiste cu profil zootehnic, cu
rai
Znharia Petroi ş.a., fiind lui zootehnic, creşterii precum şi a ţăranilor cu no
cei care participa zilnic la producţiei agricole vegeta- gospodărie individuală.