Page 19 - Drumul_socialismului_1986_08
P. 19
8 933 © MIERCURI, 6 AUGUST 1986
IZIUNE
s> Spectacole. Orches
a tra de muzică populară
pinarca ma- a Clubului sindicatelor
ito'î naţio- SESIZĂRI - SOLUŢII
Si meri a a susţinut, pe
tca în cc:o- terasa ştrandului din @ Un grup de gospo Comitetul executiv al con- ţ
O pagină, luminoasă din Un ro! important in pre zilei de (3 august conti staţiunea Geoagiu-Băi dine din Deva : Gestionara siliului popular
tv. trecutul lu-ptei muncitori gătirea marii greve a mi nuau să. fie stăpîni pe u- un apreciat program Terezia Feier şi vînzătoarea cipiului Hunedoara. al munî- fi
tv. (color) : mii hunedorene conduse nerilor l-a avut consfă zina electrică. în faţa ne distractiv. La casa de J
ia marc* de partidul comunist o tuirea ilegală a delegaţii clintitei lor hotărîri, au cu'tură din aceeaşi lo Maria Mihoc, de la maga
Berciu torităţile s-au văzut silite zinul de mezeluri nr. 67 au 0 Locatarii blocurilor 5 I
parte constituie eroica grevă a lor celulelor -comuniste şi calitate, teatrul de pu- fast atenţionate asupra şi 8, bd. Decebal, Deva : h
al. minerilor de la Lupeni, a sindicatelor unitare din să înceapă tratative cu puşi ..Prichindelul" al modului în care trebuie întreprinderea de fabrica- H
din august 1929, una dintre Valea Jiului, ţinută la 2 cei 60 de delegaţi aleşi de clubului sifnerian a pre
cele mai însemnate bătălii august 1929, la Dîlja, unde mineri să le reprezinte zentat piesele muzicale să-şi îndeplinească obli ţie şi montaj ascensoare J
de clasă ale proletariatu s-a discutat modul de des interesele. Dar direcţia pentru copii „Coeoşe'.u! gaţiile faţă de cumpără din Bucureşti ne răspunde ( s
lui român de la începutul făşurare a luptei.- minelor a răspuns priin- neascultător", „Căţelu tori. in plus, gestionara a că o parte din lucrări re-
crizei economice din 1929— în dimineaţa zilei ■ dc o tr-un refuz categoric ce şul fotbalist", „Ursule fost avertizată, iar vînză vin şi G.I.G.C.L. Deva. Am |
1933. „Prima mare bătălie august. cea mai mare rerii delegaţiilor minerilor ţul patinator" şi „Răţo- toarea sancţionată contra intervenit pentru ca fiecare «,
de clasă din şirul luptelor parte a minerilor din Lu dc a se aplica imediat pre venţional cu 150 lei. să-şi îndeplinească îndato- 1
I I: G,00 Ra- iul îndrăgostit" — spec ririle, pentru ca lifturile să *
dimineţii ; sociale (lin această perioa peni a refuzat să intre vederile contractului colec tacol primit cu deose
Sili cu lui; (>,30 dă -=• sublinia tovarăşul tiv. Refuzul capitaliştilor © Nelu Simileana, Beriu: funcţioneze în cel mai t
7,00 Radio- bită că'dură de publi Sesizarea dv. s-a confir scurt timp. Să ne infor- <1
Azi, în ţară; Nicolae Cea.u.şescu — o de a îmbunătăţi soarta cul mare şi mic. mat. Drept urmare, con
presei; 8,10 constituie luptele minori 57 de ani de la minerilor a făcut să creas o „Mândrie minereas maţi care este situaţia J
lodiilor; 9,00 lor de la Lupeni din 1929". marea grevă că şi mai mult dîr- ducerea U.J.E.COOP. Hu la zi. |
iri; 9,05 Râs- zenin acestora şi hotări- că" este genericul sâp- nedoara—Deva a luat mă %
cultâtorilor ; încă din 1928, Direcţiu a minerilor tămînii • cultu: al-ednca- suri operative pentru îm Q Un grup de locatari |
de ştiri ; nea societăţii „Lupeni" a rea de a nu relua lucrul.
înregistrările de la Lupeni în dimineaţa zilei de 6 tive care s-a deschis, bunătăţirea întregii activi din strada Avram lancu,
ipii al Radio- refuzat să mai recunoască august, armata şi jandar duminică. la Teîiur. tăţi de la restaurantul din nr. 8, Hunedoara : Sesiza- li
10,25 Muzică contractul colectiv înche Sărbătoarea a debutat Beriu. S-a schimbat ve rea dumneavoastră îşi va v
,15 l*ublicita- iat cu muncitorimea mi în subteran. Comuniştii au mii au înconjurat uzina cu dezbaterea „Comuna
etin de Ştiri; electrică, în curtea căreia chea stare de lucruri ? găsi in cel mai scurt timp n
a şi spiritul nieră, fapt ce n produs organizat numeroase în se aflau minerii grevişti. Tehiuc pe coordonatele soluţia - ni se comunică w
Buletin de vii nemulţumiri în rându- truniri în care explicau d ezvo ’ ţări i eron om i ro- o Vasile Cătincan, stra
Armonii co- ri’.e minerilor care au minerilor necesitatea de a La ora 6, prefectul a somat soclale din perioada n- de la Comitetul executiv al 2..
&ragoste su- înaintat revendicările lor muncitorii să părăsească da Buccgi, nr. 8, blocul consiliului popular muni- *ţ
ânia. ICmisiu- fi solidari în lupta pentru uzina. Aceştia au refuzat, nilor 1981 —1985 şi în K 4, ap. 31 : De la Comi
ri; 12,45 Din comisiei de arbitraj. A- e î s t i g ar ea r c ve n d ic ă r i 1 oi în raportul postului do perspectivă pînă în tetul executiv al consiliu cipal Hunedoara.
dorului; 13,00 ceasta a dat câştig de cau lor. în mai puţin de trei 1990", care a rc.evat
3; * Radlo- ză direcţiunii minelor. Vu- jandarmi Lupeni se arăta: lui popular al municipiului © Un binevoitor anonim,
)0 Avanpre- orc s-au strâns laolaltă, ..în urma somaţiilor făcute împlinirile din numea Hunedoara ni se comunică: Deva : Cu toată... bună- ■
o-tv. ; 15,40 zînd nedreptatea ce li s-a umăr la Umăr. muncitori de- către domnii prefect şi şi viaţa minerilor în „Cele sesizate au fost
;0 Radiojur- făcut, muncitorii au îna de !a minele ,1 '.cana' cincinalii! încheiat, ca voinţa dumneavoastră, de
Publicitate ; intat recurs la Curtea de „Victoria", „Caro!ina" .şi prim-procuror, ea munci reale. S-au tuat măsuri la Miliţia judeţului ni se
că populară; torii să părăseasc.ă uzina si drumul dezvoltării a- operative şi lucrurile au
In de ştiri ; casaţie care, la rîndul ei, „Ştefan" — aproximativ şezării in -viitorii ani. intrat în normal". face cunoscut că „cele-j
nate econo- ii cţat eî.ştig de cauză tot 4 000 de grevişti. electrică ce o ocupaseră, Spectacolul fo.doric şi semnalate nu se confir-
Moment fol- direcţiunii minelor. muncitorii nu au voit,
ura La vrie Şl Sub îndrumarea comuniş voeiiferînd că nu o pără scara cultural-educativă © Un grup de locatari
; 17,40 Sirt- Aflaţi in primele rin duri, tilor, muncitorii mineri sesc". Văzând că munci „Cântăm tinereţea noas. din strada C. Porum-
:o-ideoIogice ; comuniştii arătau muncito s-au îndreptat spre’ cen tră revoluţionară" au bescu, Hunedoara : Se „6
orii; * Buie- torii refuză să se supună, marcat cu succes des
; |R »'• Kevis- rilor că numai prin luptă trala electrică de care prefectul Rozvan.y a scos sizarea s-a confirmat. din Lonea, Cimpa şi satele $
r- radio : pot smn.ge patronilor con depindea întreaga activi pistolul şi a ucis un gre chiderea manifestărilor Dacă se vor mai ivi situaţii din jur : Sesizării dum- 3
rn. j0,30 A- tractul colectiv. î-ntr-un ra tate în mine, ca şi ilumi organizate de Consiliu’
6; 21,00 La port al organelor de re vist, apoi a dat ordin sol comunal de educaţie asemănătoare cu cele neavoastră, Miliţio judeţu-4jt
; 22,00 O zi natul localităţii Lupeni. daţilor să deschidă foc. despre care ne-aţi scris, lui ii dă următorul râs- S
* Radioiur- presiune din acea vreme Cu toată împotrivirea jan Turmentaţi dc băutură, politică şi cultură so
oment poetic; se arăta : „Pentru a stă darmilor, minerii au reu cialistă Tcliuc in săptă adresati-vă direct comisiei puns : ..Nu corespunde »
citate : 23 15 vili avîntul revoluţionar şit să pătrundă în camera soldaţii neînţelo;*înd crima mâna premergătoare „Zi de judecată de ne lingă realităţii" B
urzicai a: 23. ,55 pe caro o săvârşeau s-au li
lin de ştiri. al maselor muncitoare, au cazonelor uzinei electrice, supus ordinelor şi nu des lei minerului", „_, „
torităţile au intensificat au oprit maşinile şi au chis focul asupra fraţilor . . ,....
teroarea în toată Valea Irjat măsuri pentru preve de suferinţă. Conform ra v r
Jiutui. S-au făcut nume nirea eventualelor incen portului aceluiaşi post de
roase percheziţii. confis dii. Ocuparea centralei jandarmi, la prima salvă
cări de ziare, de broşuri electrice' a constituit mo au căzut 17 mineri şi au
revoluţionare, au avut loc mentul cel mai impoYtant fost răniţi grav 25. dintre
âpitanui ide arestări in rândurile mi din lupta minerilor gre
ile I-Il (I’a- nerilor”. în ciuda terorii vişti. Prin această acţiu care. Ia câteva zile, mulţi
oca rea ilra-- şi-au aflat moartea. Din-
ta); IHJ\ r K- dezlănţuite, muncitorii, în ne, ei -stă-pîneau pirghia de tr-un tabel întocmit de
:leţi eu Stan frunte cu comuniştii, au comandă a minelor. către primăria din Lupeni
odern — A); organizat demonstraţii prin
de căprioare Alarmate de amploarea aflăm că pînă ia urmă
B); Lanţul care au cerut redeschide grevei, autorităţile au cc- au fost 22 do morţi şi u-
— seriile I-H rea sediilor sindicatelor M'ut ajutor militar forurilor proupe 100 de răniţi.
Hangar 18 unitare şi e.iberarea celor
tOŞANl: I )es- superioare din Deva. în . Greva dc la Lu.pcni, de
jorară — s rt - arestaţi. Puternicele de aceeaşi noapte au fost acultn 57 de. ani, a câ'it şi
Parîng); \l monstraţii au determinat aduse la Lupeni două com mai mult clasa muncitoa
ird lingă de- autorităţile locale să ra panii de grăniceri şi deta-
r Noiembrie); re. Acţiunile revoluţio
ii ta niciodată porteze forurilor superioa şâmento de jandarmi. La nare care au urmat au
tJPKNI: cu- re : ..Deşi sedii’c sindica faţa locului- au sosit, de dovedit că ' proletariatul
il): vi:lc \n t asemenea, prefectul jude
umbrelă U.u- telor unite au fost sigilate era ferm hotărât să lupte
\ 1' A ; şi capii mişcării arestaţi, ţului. prim-procuroru; par pentru obţinerea revendi
Iul nerul) ; chetului şi numeroşi func cărilor sale. Nenumăratele
Ti-c.iiil <\r ■ propaganda comunista con ţionari. documente uie vremii ca
Muncitoresc) : tinuă prin cei rămaşi şi Muncitorii nu s-au lăsat
: înlorc racterizează anii ce au
Muncitoresc) ; chiar prin soţiile or". intimidaţi. în dimineaţa urmat ca o perioadă de
Cobra s° în- intensă luptă desfăşurată
“zut): URM);
nu (Steaua de Partidul Comunist Ro
\BARZ \; lu mân. pentru realizarea
mile (r.te — unităţii de acţiune a cla
(MineruU :
L upil a’bi sei muncitoare.
a tru zile dc- Prof. ION FRĂTILÂ
i^ă (l'lacâra):
: 5] : b'i—
•vri (Casa d* • „Hărnicie pioniereas coreu.ui de profil de la
rATlXl : Trr- că". Constituiţi în 52 de Casa pionierilor şi şoimi
• cenuşii (D.a- O a m e n i l a d a t o r i e
7 ; ynrro — tabere de muncă patrio lor patriei Deva. La ca
î- r'i.AN ; tică, peste 4 170 de pio tegoria vel icre mici, Sze-
(1^ <‘ul“ nieri, îndeosebi din aşe kely l.adis’au a cucerit Pentru a menţine şi îm Comuna Ribiţa, o co Câteva argumente cifrice la un an. Aceasta îaseamă
1KH1 4 * Iubire
r*» (Mureşul): zările rurale, fac, în a- locul II pe ţară, iar la bunătăţi permanent starea mună cu sate de şes pe vin în sprijinul acestei nă nici mai mult nici
o-a minune n ccste zile, dovada hărni categoria veliere R/C, de sănătate a populaţiei, Valea Grisului Alb, dar afirmaţii. în comună s-au puţin că în şase luni fie»
ina). ciei în numeroasele ac Radu Macavei s-a clasat partidul şi statul nostru mai ales cu sate de mun născut în acest an — şi care asemenea copil a fos$
ţiuni organizate pe plan pe locui V. au creat activităţii sani te, s-a supus aceloraşi trăiesc — 16 copii, ceea ce consultat de către me.dto
local. Cu dorinţa de a ar • „Călătorie pe harfă". tare o bază materială trai tendinţe. Astăzi ca numă dovedeşte o grijă deose de 18 ori, adică de trei opj
gumenta genericul tabe La clubul de vacanţă a! nică, modernă, un fond de ră 2 150 de locuitori. bită acordată gravidelor, pe lună. Am întrebat-o p#
rei — „Hărnicie pionie Şcolii generale nr. 6 De cadre dăruit acestei no Menţinerea şi îmbunătă ca şi Sănătăţii copiilor. moaşa Maria Obădău dacă
rească" — purtătorii cra va a fost organizată o a bile profesii, o industrie ţirea stării de sănătate a ...Din clădirea dispensa în comună s-a înregistrai
T \
vatelor roşii cu tricolor tractivă şi instructivă „că farmaceutică competentă acestora este asigurată de rului iese o mamă cu co- vreun caz de mortalitate
se întrec în pregătirea lătorie pc hartă" cu te infantilă. „La noi, aşa
r.i: Vremea va şi diversă. Aceste eforturi
labilă, * cu cc- localurilor de şcoală pen ma „Ctitorii ale Epocii se răsfrîng binefăcător ceva nu s-a mai intim,plai
ar noros. Vor tru noul an de învăţă Nicolae Ceauşescu". A atât asupra populaţiei de ASISTENTA MEDICALĂ LA SATE de mulţi ani !" — • ne-a
cu caracter mânt, la recoltarea plan fost un bun prilej de a
însoţite de la oraşe cât şi a cetei de răspuns moaşa contrariată,
escărcăi», ,elcc- telor medicinale şj a fruc evidenţia împlinirile pe la sale. în comună sînt în scădere
; condiţii de telor dc pădure, la între care le-a cunoscut jude un dispensar medical co pilul în braţe. O priveşte vizibilă atât mortalitatea
a grindine!, ţul şi ţara în timpul e- Satele hunedorene. în munal încadrat cu doi cu recunoştinţă pe docto generală cit şi morbiditEH
ităţile. do apă ţinerea culturilor şi re mod deosebit cele de mun
pot depăşi 15 coltarea produselor de roic care a trecut de la te, au cunoscut un lent medici, o soră medicală riţa Cristinela Jigorea, tea cu incapacitate teme
ul va sufla pe loturile şcolare, pre Congresul al IX-lea al şi o moaşă comunală. Este semn că la dispensar a porară de muncă.
u intensificări cum şi în cooperativele partidului, împliniri pe proces de depopulară prin încadrarea standard pen găsit şi pom potenţa profe
lo 50—GO Icm/h. migrarea către oraş, în ,i Sănătatea şi viaţa sâni
iul poate lua agricole de producţie, a- care elevii le-au subliniat special a populaţiei tinere. tru asemenea instituţii de sională a medicului şi în bunurile cele mai de pre$
*i j ol ic. Tempe- lături de părinţi la strân cu mândrie. Tot la clu Condiţiile de viaţă de la sănătate. încadrarea, este ţelegerea omului. De altfel, ale fiecăruia dintre noi.
îinime vor fi gerea furajelor şi la alte bul vacanţei din şcoală după normativ, însă rezul anul acesta la dispensarul
ut re 16 şi 21 lucrări din campania do s-au organizat plăcuţe sate imbunăluţindu-se con din Ribiţa cele două fernei- în slujba lor, in comună’
colo maxime tinuu, în mod deosebit în tatele depind de încăr Ribiţa, comună cu salxţ
30 grade. vară. . întreceri la şah şi tenis anii ce au urmat celui cătura de suflet pe care o mcdici Cristinela Jigorea situate la mari distanţe,
a Din nou, locuri frun de masă, iar iubitorii pun cadrele medicale în şi Sanda Sintimbroanu au
e, vremea va taşe pe ţară. La con drumeţiilor au făcut ca de al IX-lea Congres al acordat nu mai puţin de pe văi sau pe povârnişuri
abilă, cu cerul partidului, procesul de îndeplinirea misiunii lor. de munte, patru oameni
oros. Vor că- cursul republican de na- acestea să fie şi eficien depopulară s-a stopat. Şi Cele patru cadre medicale 2 950 dc consultaţii la
de ploaie, în- voinodelism, desfăşurat te. Din drumeţii ci s-au de Ta Ribiţa, îndrumate şi dispensar şi la domiciliul patru femei în ha. a te albe
cscărcărl eloc- în această vacanţă la A- reîntors cu cantităţi în sub aspect demografic sprijinite de comitetul co bolnavilor. 1 064 dintre se află mereu la datorie.
at grindină, deci, sutele aspiră la în acestea au fost acordate
sufla moderat., mara, judeţul Hunedoa semnate de plante medi tinerire, aşa cum au cu munal de partid şi de
ficări tempo- ra a avut o frumoasă cinale — muşeţel, pătla noscut-o pe alte planuri biroul executiv ai consi copiilor şi dintre acestea, ION CIOCLEI,
—90 km li din prezenţă prin membrii gină si sunătoare. ale vieţii economice si liului popular comuna! pun 291 au avut caracter pro ION COTOI,
sociale. în munca lor mult suflet. filactic la copii de pînă corespondent ţ