Page 2 - Drumul_socialismului_1986_08

°nq 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

Discuţiile individuale - analize temeinice
Cu respect, pentru
ale calităţii muncii fiecărui comunist x “o A
20,00 T

— Noi am pornit de la cru, desigur şi datorită gistrarea unui mare nu­ canic este cea mai puter­ eroii secerişului... *
oi
premisa că numai printr-a faptuiui că noi am cerut măr de propuneri şi mă­ nică din unitate. S-au pur­ In
bună pregătire, organizare birourilor organizaţiilor de suri urmărite şi finalizate tat aici discuţii individua­ Dintotdeauna secerişul a tensitate momentul seceriş, r<
ţi desfăşurare — discuţiile bază o respectare riguroa­ de organizaţia de partid. le cu 92 de comunişti, ceea generat largi reverberaţii acest act final (dacă pu­ *
individuale pot contribui să a planificării, cunoaşte­ Cu toate acestea, suficien­ ce reprezintă peste 90 la în conştiinţa oamenilor sa­ tem vorbi de finalitate de­ ai
fi
substanţial la îmbunătăţi­ rea cît mai îndeaproape a te rezerve sînt încă neva­ sută din numărul total. S-a telor, şi nu numai Intr-a plină in munca pe ogoa­ 20,35 C
rea activităţii politice şi activităţii şi vieţii fiecă­ lorificate. Ne referim la căutat ca, pe tot parcursul lor. Dar poate cel mai re, care, se ştie, nu cunoaş­ ac
profesionale, a comporta­ rui membru de partid, exi­ cele privind întărirea ordi­ desfăşurării lor, probleme­ profund, mai intim, am pu­ te oprire nici chiar iarna), 20,50 C
lo
mentului fiecărui comunist, genţă, spirit critic şi auto­ nii şi disciplinei, organiza­ le abordate să se regăseas­ tea zice, campania seceri­ moment al adevărului in 21,10 Si
la ridicarea nivelului în­ critic faţă de conţinutul şi- rea superioară a locului de că în munca oamenilor, să şului se face simţită in Ini­ trudnica muncă pentru bo­ lo
tregii activităţi a organi­ eficienţa muncii lor. muncă, sporirea gradului fie integrate în eforturile mile şt conştiinţele meca­ bul de aur - germene al m
zaţiei. De bună seamă, toate de utilizare a maşinilor şi colectivului de realizare a nizatorilor. Deoarece ei plinii. 21,35 T
fS
Sînt aprecierile tovară­ cele ^minţite au dus la utilajelor. ş.a. sarcinilor. Astfel se expli­ sînt, din primăvară pină-n Este atit de puternică, 11!
şului Liviu Ilenţ, secreta­ desfăşurarea unor discuţii — Experienţa nc-a de­ că faptul că aproviziona­ iarnă, in prim-planul mun­ de profundă implicarea lor Cc
rul organizaţiei de baz.ă individuale mai consisten­ monstrat — sublinia tova­ rea cu materiile priime ne­ cii pe ogoare. Ei sini cei în bătălia piinii, incit oda­ cj
de la atelierul mecanic din te, cu o contribuţie tot mai. răşa Eugenia Olar, secre­ cesare, calitatea producţiei, care trag brazdele adinei, tă intraţi in lanuri, la se­ IC
cadrul întreprinderii de sporită la înlăturarea unor tarul organizaţiei de bază întreţinerea şi buna func­ pregătesc terenul, il ferti­ ceriş, doar ploile şi vremea 21,50 T
mătase Deva, cu privire la neajunsuri ce se manifestă din schimbul C — că o ţionare a utilajelor, perfec­ lizează şi pun săminţa in improprie recoltării ii scoa­
felul în care biroul condu­ ţionarea proceselor de pro­ glie. Ei sînt cei care, in te de acolo. De obicei işi
ce această importantă ac­ ducţie, întărirea discipli­ mare măsură, execută lu­ oferă doar răgazul pentru
tivitate. Acestea sînt, de VIATA DE PARTID nei au constituit o prezen­ crările de întreţinere a cul­ prinz, dar şi acela îl iau
altfel, şi cerinţele comite­ ţă continuă în dialogul turilor, scoţind plantele la - aşa cum se vede şi în BUCI
tului de partid din unita­ purtat. lumină din strinsoarea bu­ fotografia care ne-a suge­ dloproi
te faţă de cele cinci orga­ în activitatea colectivului, mare importanţă în creşte­ O practică bună ce s-a ruienilor. Şi, în fine, cind rat aceste rinduri - aco­ 0,15 Sfl
rtccoiti
nizaţii de bază în derula­ la perfecţionarea stilului şi rea răspunderii în muncă încetăţenit la întreprinde­ holdele dau in pirg, tot ei lo, in cimp, la marginea jurnal:
rea unui dialog cit mai* metodelor de muncă ale a comuniştilor o are mo­ rea de mătase Deva este sint cei care duc bătălia holdei, ori chiar in miriş­ 8.00 R
rodnic al birourilor cu co­ organizaţiilor de bază. în dul in care biroul iă în aceea a chemării în faţa secerişului. Şi o fac de te, la umbra „Gloriilor". Şi Curieri
Bulctli
muniştii. Iar în contextul prezent discuţiile sînt în considerare şi soluţionează biroului şi discutării acti­ liecare dată cu aceeaşi trebuie să-i mai vezi cobo- pundci
acestor preocupări, birou­ plină desfăşurare, purtîn- propunerile făcute cu acest vităţii celor cu probleme neostoită grijă, cu cea mai rind din cabina combinei 10.00
rile au fost îndrumate să du-se cu 90 la sută din cei prilej. Tocmai de acea. deosebite. Faţă de aseme­ deplină înţelegere a aces­ supraîncălzită de razele 10,05 1
acorde o atenţie deosebită 467 comunişti. Cum este şi noi informăm lunar comu­ nea cazuri se manifestă în tui moment culminant din soarelui, cu faţa inegrită ghlozd
muncii
acelor probleme care se firesc, în cadrul discuţii­ niştii asupra felului în ca­ general exigenţă. La orga­ munca agricultorului - de praf, brăzdată de trans­ comoa
referă la calitatea muncii lor sînt abordate proble­ re s-nu materializat- propu­ nizaţia de bază finisaj, bu­ stringerea roadelor. piraţie, indreptindu-şi spa­ Partid
fiecărui comunist, la par­ mele prioritare ale mo­ nerile, cum s-au aplicat năoară, Toader Safta şi In cotidianele noastre tele şi păşind legănat, ca Coruri
De la
ticiparea acestora în rezol­ mentului. La atelierul' me­ în practică şi rezultatele Viorel Iorga, pentru ab­ peregrinări de documenta­ un matroz ajuns după mul­ premie
varea operativă şi eficien­ canic, bunăoară, dialogul dobîndite. senţe nemotivatc de la re pe ogoarele judeţului, tă vreme pe uscat, spre Operei
tă a problemelor de care biroului cu cei 64 -membri O concluzie a dis.cuţiiloi muncă şi de la adunarea am avut prilejul să cunoaş­ locul unde s-a pregătit le“ de
selecţi
depinde bunul mers al de partid a evidenţiat ne­ desfăşurate pînâ în prezent generală, au fost discutaţi tem foarte mulţi mecani­ masa. Să asişti la „ritua­ frumo
producţiei şi realizarea tu­ cesitatea îmbunătăţirii ac­ eu cci 74 comunişti este în birou şi analizaţi de zatori. In majoritatea ca­ lul" tăierii piinii, pentru a scris,
turor indicatorilor de plan. tivităţii de aprovizionare aceea că organizaţia de adunarea generală, Ijiind zurilor i-am cunoscut aco- cărei plămădire ei trudesc toria 1
■0,00
Acestor deziderate le-au cu piese de schimb, a ca­ partid trebuie să acţione­ sancţionaţi pe linie de lo-n cimp, la datorie. Pen­ un an întreg, deseori zi- iiilic
fost subordonate toate ac­ lităţii reparaţiilor capitale ze mai ferm în direcţia partid şi de producţie. tru că aproape 70 la sută lumină. Şi atunci înţelegi nu
tivităţile, programele şi şi a întreţinerii maşinilor întăririi disciplinei muncii Creşterea exigenţei faţă de din timpul său, mecaniza­ de ce secerişul reprezintă triel : i
nerl
măsurile stabilite încă de şi utilajelor, precum şi a şi tehnologice, urmărirea nivelul şi conţinutul mun­ torul şi-l petrece pe trac­ pentru ei, mecanizatorii, uşoari
la începutul anului. pregătirii şi perfecţionării înfăptuirii > sarcinilor în­ cii fiecărui comunist tre­ tor, combină sau alt utilaji momentul cu cele mai pro­ trie;
—■ Prin participarea profesionale. Nivelul ridi­ credinţate. De asemenea, buie să caracterizeze mun­ agricol. Cu mulţi dintre ei funde reverberaţii in sufle­ catelo
membrilor comitetului de cat al exigenţei manifesta­ ca o problemă de stil de ca birourilor organizaţiilor am stat de vorbă despre te şi conştiinţe. Şi atunci, 18,20
nală i
partid la discuţii — subli­ te de birou .în aprecierea muncă ai biroului — ne­ de bază, inclusiv în pre­ munca şi viaţa lor. Şi ex­ cum să nu scrii pentru a- forma
niază tovarăşa Maria Stoi­ muncii, a felului în care cesitatea întăririi muncii gătirea adunărilor genera­ traordinar ni s-a părut fap­ ceşti eroi ai secerişului, ai
ca, secretarul comitetului îşi îndeplineşte sarcinile colective, participarea tu­ le din luna august, care întregii munci pe ogoare, nul G5
Sport
— s-a reuşit în bună mă­ încredinţate fiecare comu­ turor membrilor acestuia vor dezbate concluziile des­ tul că fiecare, indiferent (tonal
sură desfăşurarea unui dia­ nist, a dus la creşterea la activitatea de zi cu zi. prinse pe marginea discu­ că are la activ doar o citeva rinduri, cu mult res­ feri,
log permanent şi fructuos spiritului critic şi autocri­ Organizaţia dc partid din. ţiilor. campanie de seceriş sau pect şi dragoste... 20,00
Pentr
cu comuniştii. Acest lu­ tic al discuţiilor, la înre­ schimbul B — atelier, me­ VALENTIN NEAGU 20, trăieşte cu aceeaşi in­ MIRCEA LEPĂDATU rea n
I.a si
7.1 în
mont
In fronturile de cărbune citate
zicală
lin d
(Urmare din pag. 1) cunoscători, ai- complexului -teraTT,"" spcciălizarc â oame­
SMA 2 pe care-i exploa­ nilor pe genuri de lucrări,
tării. Uniţi în muncă, noi policalificarea lor — iată
optulea cincinal,, peste am extras suplimentar care sînt. dacă le putem
DEN
50 000 tone de cărbune. planului, de la începutul spune aşa. secretele noas­ grădli
Faptele minerilor din anului, 9 000 tone de căr­ tre. Printr-o bună mobili­ (1’atri
această unitate modernă, bune. Meritul acestei reu­ sit (A
care a intrat în cel de-al şite este al tuturor. Fieca­ zare a forţelor de care Artist
nii (
21-lea an de existenţă, sînt re om şi-a făcut cît a pu­ dispune, sectorul 1 se an­ viărlti
cunoscute. Iată cum arată tut mai bine datoria. Ne' gajează sa extragă în p’.us, - B)
(Uluci
bilanţul primului semestru cunoaştem posibilităţile, iar în a doua jumătate a anu­ rii
din acest an, aşa cum a la angajamentul minei vom lui, peste 6 000 tone căr­ Furtu
fost el prezentat adunării contribui şi noi, în lunile bune, să realizeze supli­ ring);
generale: planul producţiei rămase, cu cel puţin 3 000 mentar prevederilor 50 ml lembr
serlih
de cărbune a fost depăşit tone cărbune extrase peste lucrări de pregătiri". PENI
cu 31 419 tone, lucrările de plan. drago
pregătire — cu 95 ml, pro­ Intervenţii şi propuneri Propunerile pe care vor­ CAN:
ductivitatea muncii (rapor­ pentru buna derulare a bitorii le-au făcut, în com­ ticil
ceafă
tată la producţia netă) a producţiei de cărbune au pletarea măsurilor cuprin­ leni
fost mai mare cu 1 062 lei avut şi brigadierii Nicolae se în programul adoptat în ANJb
pe persoană, productivita­ Andraşic, care s-a anga­ luna februarie a.c., vizea­ sting
tre (
tea în cărbune — cu 269 jat să dea în plus pînă la ză îmbunătăţirea sub toa­ CţAN}
kg pe post, costurile de finele anului încă 2 000 to­ te aspectele a activităţii (Retc
producţie la tona de căr­ ne cărbune, Vasile Bara- nul
seriil
bune extras au fost mai de taiere şi transport a şic);
mici cu 53,8 lei, s-a obţi­ bulă şi Ioan Cibea, subin- cărbunelui, ridicarea cali­ CAMPANIA întoa
nut un beneficiu suplimen­ ginerul Ladisiau Habina tăţii reviziilor şi repara­ pentt
tar de 385 000 lei, impor­ — şeful sectorului V trans­ ţiilor la maşinile, Utilajele l-II I
BAI:
tante economii la consu­ port, maistrul Constantin şi instalaţiile din dotare eultu
murile specifice de lemn Mitroi — de la atelierul în vederea reducerii opri­ (Urmare din pag. 1) buţă. Un mare număr de se aflau în lan patru com­ Mării
de mină şi energie elec­ electromecanic, Vasile Pîr- rilor accidentale, aprovi­ cooperatori, printre care bine conduse de Petru biîa:
vedci
Barbu,
Grancea,
Cornel
Mar-
Constantin
Braşo-
trică. vulescu — inginerul şef cu zionarea ritmică, zi de zi, Ionel Lenuţa Oaie, Lenuţa veanu. Ştefan Şaina şi Ioan rea
cu,
Dezbaterile s-au desfă­ securitatea minieră. cu piese de schimb şi ma­ Petru Achim, inginerul şef Cocîrlă şi alţii munceau Radu. Şi aici se muncea SIMI
Onta
şurat intr-un autentic spi­ „La sporul de producţie teriale, asigurarea unor al cooperativei. Viorica Si- la adunatul şi transportul fără nici o pauză, pentru Cont
rit muncitoresc, critic şi al minei, obţinut de la în­ condiţii de muncă în sigu­ noi, preşedintele unităţii, baloţilor. a se utiliza din plin tim­ ta L
autocritic, vorbitorii an- ceputul anului, colectivul ranţă în subteran. coordona transportul boa­ — La seceriş — subli­ pul bun de lucru. Boabe­
gajîndu-se să-şi intensifice sectorului I a contribuit Prin îndeplinirea anga­ belor spre centrele de pre­ nia preşedinta unităţii — le erau încărcate în mij­
puseră
loace
de
transport
eforturile în muncă, să se cu 28 000 tone de cărbune jamentului asumat pe a- luare, lucrare efectuată cu am realizat un ritm bun
cuplurile de remorci con­
organizeze mai bine, să — spunea în intervenţia cest an, de peste 50 000 de lucru. dispoziţia cooperativei a- *
In tarlaua numită „După
utilizeze superior dotarea sa subinginerul Ion Răţu- tone cărbune, din care mai duse de Iteu Măgurean, fabrică", a C.A.P. Sîncrai, gricole de către Fabrica tură,
Mihai Roşu şi Ioan Băr­
de ipsos din Călan.
tehnică din subteran pen­ lescu, adjunctul şefului a- bine de jumătate este deja dc t
Caso
tru a spori necontenit pro­ cestui sector. Rezultatele realizat, minerii de la Pa- prez!
ducţiile de cărbune, . ran­ nu erau posibile dacă nu roşeni vor extrage cea CURSURI DE PERFECŢIONARE mul cutezător al zborului meu
Măn>
damentele pe post în aba­ eram sprijiniţi îndeaproa­ mai mare producţie din în România", „Tineretul, cu)
taje. De menţionat este pe de comitetul de partid istoria acestei întreprinderi Judeţul nostru este, de în municipiul Hunedoara, factor activ în edificarea (de
faptul că toţi participanţii şi conducerea minei, apro­ tinere, creaţie a „Epocii cîteva zile, gazda unor beneficiind de acţiuni ca­ societăţii socialiste multi­
la dezbateri au subliniat vizionaţi zilnic cu cele ne­ Nicolae CeaUşescu". cursuri de perfecţionare, la re răspund cu succes per­ lateral dezvoltate", „Să dis­ şi
cutăm
despre
prietenie
că realizările pot spori în cesare, dacă nu se luau In încheierea adunării care participă peste 200 fecţionării muncii politico- colegialitate" au loc dez­
instructori
comandanţi
continuare, că brigăzile şi măsuri ferme pentru in­ generale a oamenilor mun­ de unităţi pioniereşti din educative cu pionierii şi bateri, schimburi de expe­
de
Pei
sectoarele de producţie dis­ staurarea ordinii şi disci­ cii de la I. M. Paroşeni, judeţele Caraş-Severin, şoimii patriei. Sub generi­ rienţă de adîncă rezonan­ fi fr
pun de rezerve insuficient plinei în abataje şi nu e- Dolj, Gorj, Hunedoara, Olt cele „Ctitorii ale Epocii ţă. Dezbaterile sînt ilus­ ceru
valorificate. xista o preocupare stărui­ formaţii artistice ale sin­ şi Vîlcea. Organizate de Nicolae Ccauşescu", „Ju­ trate cu activităţi practi- senii
neaţ
— In formaţia noastră toare din partea întregului dicatelor din Orăştie au Consiliul Naţional al Orga­ deţul Hunedoara pe coor­ co-demonstrative realizate în f
ratu
— preciza şeful de briga­ nostru colectiv pentru fo­ prezentat un frumos pro­ nizaţiei Pionierilor în trei donatele cincinalului 1986—- de pionieri. La Deva aces­ cupi
dă Vasile Cojocaru — lu­ losirea eficientă a poten­ gram artistic, dedicat frun­ serii (27—31 iulie, 2—6 şi 1990", „Călătorie imagina­ te demonstraţii au fost grad
crează mineri, lăcătuşi, e- ţialului uman şi tehnic din taşilor în extracţia cărbu­ 8—12 august), cursurile ră", „Succese ale biologiei realizate de pionieri de la Intri
Izoli
lectiicieni — oameni poli- dotare. Climatul de lucru nelui din Valea Jiului şl s-au desfăşurat în munici­ româneşti în slujba omu­ şcolile generale nr. 1, 3, 4, teor
calificaţi, harnici şi buni sănătos instaurat în sub- din ţară. t , _ piu] Deva şi vor continua lui", „Aurel Vlaicu — pri­ 5, 6 şi Liceul pedagogic. nuţ