Page 22 - Drumul_socialismului_1986_08

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI f

Inspirată şi transpusă în practică din iniţiativa secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauş eseu

Mec;ani;rarea lucrairilor miirere îi îi Viilea Jiu Iui se afir mă cii pîrghie de 20,Oii Cele
i
Ia î
w * ■« rii !
revoluţionare a mii neritului.de iere:sten î a preducţiei şi producti vi!aţii muticii 20,20 Acti
nule
noul
20.35 Epo]
ţiune a complexelor me­ tuielile de manoperă şi pntrl
Nu este încă un deceniu de cînd secretarul ge­ MASĂ ROTUNDĂ canizate de abataj şi îna­ transport ale utilajelor la 20,55 Invl
neral al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşcscu, a intare ci şi efectuarea re­ şi de la suprafaţă. Pe de rilo
(coli
fundamentat o concepţie nouă despre minerit, inte- LA ÎNTREPRINDEREA MINIERĂ PAROŞENI viziilor preventive, pre­ altă parte, degrevează ma­ 21.35 Spir
grînd în ea clementele de fond ale mecanizării şi cum şi recuperarea şi rc- şinile unelte din atelierul in :
transformării practicii miniere clasice într-o prac­ ord, o,mul îşi dă seama că condiţionarea pieselor de de la suprafaţă. Totodată, *;>.i
tică cu totul nouă, al cărei exponent este minerul această înlocuire dă bă­ înnoim nomenclatorul pro­ schimb necesare unei bune din anul 1983 am început 21,50 Te le.
ducţiei noastre în propor­
mecanizator, minerul tehnician. funcţionări a combinelor să introducem în mină
taie de cap, cum se zice. ţie de circa 96 la sută.
Pentru a releva unele implicaţii ale drumului obligă la însuşirea unor Am asimilat zeci şi zeci şi complexelor. De ase­ elemente do mică mecani­
străbătut în această zonă extrem de complexă, am cunoştinţe tehnice bogate, dc utilaje şi subansambîe, menea, la orizontul 425 zare, în special linii de
invitat Ia o masă rotundă cîţiva oameni care au lucru caro nu e chiar între oare complexele de am croat un atelier me­ m onorai pentru transportul
participat şi participă la desfăşurarea procesului de simplu. Apoi, se iveşte susţinere mecanizată, com­ canic de reparat, iar la componentelor voluminoase
mecanizare a mineritului din Valea Jiului. Au răs­ ■neîncrederea în succesul binele de abataje, forc- orizontul 360 — o sculărie, şi grele ale complexelor.
puns solicitării IOAN BESERMAN, directorul minei folosirii tehnicii noi, Iar zelc cleetrohidraulice de cu personal permanent, Colectivul de conducere
bucur
Paroşeni, subinginerul IOAN PUPĂZA, secretarul de aici pînă la respingere săpat suitori, instalaţiile urmând ca pînă la sfîrşi- a conceput şi a luat mă­ dloprogru
comitetului de partid al sectorului IV al minei nu mai e decît un pas. de perforare, elementele tril trimestrului III să fie suri de perspectivă : des­ MS Sfulu
T-.upeni, ION DĂBUEEANU, directorul minei Ani- După ce oamenii cîştigă dc automatizare a procese­ pus în funcţiune, tot la chiderea şi pregătirea din Recolta ’
noasa, GAVRILA MESARO.Ş, şef de brigadă Ia această încredere şi-şi for­ lor tehnologice din subte­ orizontul 360. un atelier timp a zăcământului, cu jurnal; 7
8.00 Revl
mina Paroşeni şi IOAN PREDOI, secretarul comi­ mează convingerea în reu­ ran, echipamentele hidrau­ accent ]X! concentrarea Curierul
tetului de partid al întreprinderii de utilaj minier şită, se îndeamnă mai u- lice pentru minerit etc. mecanic do reparat com­ producţiei şi a transportu­ l’ublicitat
Petroşani. şor să înveţe, să-şi însu­ cu care astăzi avem drep­ plexe şi combine. lui, rcducînd numărul dc de ştiri ;
ascultatei
şească cunoştinţele necesa­ tul su ne mândrim. Toate acestea reduc con­ abataje pri.n prelungirea latin de
re stăpînirii tehnicii noi. Conlucrăm cu unităţile siderabil durata şi chel­ liniei dc front active. ces cutez
O POSIBILĂ DEFINIRE A ÎNCEPUTULUI Dar toate acestea nu vin do cercetare şi proiectare, ştiri; ll.tl
blicitnte ;
de la sine, ci printr-o cu specialiştii cei mai buni REZULTATELE SÎNT CONVINGĂTOARE tră; 11,35
loan Beserman: Pentru introducerii mecanizării cu
noi, anul 1986 este jubiliar, complexe în Valea Jiului. foarte serioasă muncă po­ de la institutul de mine PENTRU TOTI CEI CARE LUCREAZĂ oamenii 15u
12.00
Am
organizat
dis­
întrucît inaugurarea ex­ Istoria a început cu bri­ litică. cu brigăzile, le-am şi de la întreprinderile mi­ ÎN MINĂ ? 12.05 Sllln
cuţii
tracţiei de cărbune la găzile conduse de maiştrii trezit gustul pentru nou, niere în proiectare, precum Ce vreau să spun ? 12,25 Pali
Red. Unele rezultate ob­
inima;
11
mina Paroşeni s-a făcut în Constantin Lupulescu şi am făcut schimburi de şi perfecţionarea din mers ţinute pe seama introdu­ Da începutul lunii oc­ ra folcloi
prezenţa secretarului ge­ Teodor Boncalo, continu- experienţă în alte unităţi a utilajelor, uneori după tombrie 1985, împreună la 1 la 3
dc
fiecărui
neral al partidului, tova­ înd cu minerul Constantin miniere, am invitat la noi cerinţele Am creat tip unităţi cerii şi folosirii mecaniză- cu 15 ortaci, ani fost de­ 15.00 AVUI
tv. ; 15,1!
abataj.
rid au fost deja re re va,te.
răşul Nicolae Ceauşescu, Popa, subinginerul Paul şi am cerut părerea celor service la fiecare mină în Ele au o consistentă forţă taşat ca şef de brigadă m rete cu
care, tăind panglica inau­ Grasu, azi şef de sector, mina Bărbăteni, pentru u 15,40 Odă
gurală, ne-a scris în car­ cu minerii Aurel Manda, mai buni brigadieri meca­ vederea sprijinirii introdu­ de convingere, dai- oare sprijini brigada maistrului Ki.on Rad
Valea
din
nizatori
Jiului
cerii operative a comple­
cei
toţi
pentru
Audienţa
care
lu­
tea de onoare : Constantin Sotrea şi mulţi şi astfel, treptat, am ajutat xelor şi a combinelor, în crează la mână ? Gheorghe Onofrei în folo­ lişti de i
„La începutul activităţii alţii, oameni care ani de-a ofensiva noului. sirea complexului. Noi 17.00 15ul
acestora,
tri­
sale, urăm colectivului ti­ rândul au fost în prima li­ întreţinerea organizăm întâl­ I. Beserman: în u'tinvi ne-am dus acolo nu cu 17.05 Rad
mestrial
ă ; 17
nerei exploatări miniere nie a promovării progre­ Ioan Predoi: Schimbarea niri între, specialiştii uni­ doi ani şi jumătate, la gîndul de-a face pe dască­ int |i
mina Paroşeni s-au obţinut
mult spor în muncă, suc­ sului tehnic. statutului întreprinderii tăţii noastre cu mecanicii lii, ci ca adevăraţi ortaci. gram mu
cese cit mai mari în înde­ Organizaţia noastră de noastre de la cel de atelier şefi ni minelor, care se productivităţi între 12—25 De aceea, încă de la în­ serii * 1
tone pe post, cu vîrfuri dc
18.20 Rev
plinirea planului de pro­ partid, conducerile minei centralizat de- reparaţii la soldează, de cele mai multe 40—60 tone pe post, iar ceput am văzut .şi am dis­ nală radi
ducţie, sănătate şi fericire şi sectorului âu acordat o cel de uzină complexă de ori, cu soluţii. constructive pe întreprindere — de d- cutat deschis cu noii to­ trul tind
tuturor". atenţie deosebită brigăzilor producere a unor utilaje noi. Rezultate biine au varăşi despre mute de­ dioiurnnl
ru tAS—i
Era 7 octombrie 1966, în dotarea cărora nu şi echipamente miniere dc dat ' relaţiile noastre cu proape 3 tone, realizări fecţiuni în întreţinerea u- 21.00 ‘ Ea
comparabile' eu cele obţi­
deci aproape acuiin 20 de intrat complexele mecani­ înalt nivel tehnic s-a rea­ specialiştii de la minele nute în alte-ţări, în con­ tiiajelpr, în organizarea 22 no O
ani. Am fost îndrumaţi zate. A fost vorba, întîi lizat printr-un proces pro­ Lupeni, Paroşeni, Lonea şi diţii dc zăcămlnt asemă­ munci}, dereglări şi negli­ * Radio ii
să' introducem mecaniza­ de toate, cum spuneam, fund, care pentru, organi­ altele. jenţe în executarea unor mont poi
(urnă nu
rea în subteran, să spo­ .despre prqmpvârea în con­ zaţia de partid şi consi­ nătoare. De ia începutul operaţiuni de lucru, de 24.00 lin'
rim producţia de cărbune ducerea lor a unor cadre liul oamenilor muncii a Introducerea în fabrica­ anului curent, colectivul unde veneau şi opriri ne­
şi să uşurăm muncă mi­ tehnice cu pregătire medio însemnat sarcini cu totul ţie â oricărui utilaj, echi­ nostru a extras peste plam prevăzute şi descurajări la
32 000 tone dc cărbune,
nerilor. şi chiar superioară — noi, de o complexitate pament sau . reper este iar pipă -, la sfârşitul anu­ oameni.' Aşa se explica de
Red. Şi. de fapt, cu cc maiştri, ingineri, tehnici­ nemaiîntîlnită. Printr-o temeinic dezbătută cu lu­ ce brigada nu reuşea avan­
s-a început? eni, comunişti cu autoritate mobilizare fără precedent, crătorii implicaţi în pro­ lui, producţia suplimen­ sări lunare, mod mari de
— Chiar din 1970 '— timp profesională şi moral-poli- am reuşit ca din 1977 să ducerea lor. tară se va ridica la 50 000 11—12 metri. în lăturând o
în care. din 1966, în con­ tică, 'Capabili să asigure tone. Covârşitoarea creş­ parte din nereguli, încă în DEVA :
(Pi
soare
strucţia de maşini şi echi­ buna funcţionare a noilor Şl LOCUL TRANSPLANTULUI tere a producţiei s-a rea­ octombrie am realizat o fără grai
pc
lizat
sporirii
scama
pamente miniere din tară utilaje, iniţierea oame­ TREBUIE BINE PREGĂTIT productivităţii muncii, la avansare de 24 m 1, iar în DOARA:
au început transformări cu nilor în cunoaşterea şi con­ următoarele luni am ajuns şi Bran
şi
uşurare
Red : Aflat în plină des­
transportului
a
totul înnoitoare, care im­ ducerea agregatelor, pre­ făşurare, procesul mecani­ introducerii complexelor la rîndul ei determinată ex­ la 30—35 ml. Erau toate Vînătorul
clusiv de mecanizare.
(Modern
plicau şi efort ştiinţific şi cum şi să realizeze omo­ semnele că mergeam pe amintirile
constructiv propriu — am genizarea formaţiilor dc zării r*elevă deja o expe­ front, iar prin reprofilări, Am avut şi noi sceptici un drum bun, dar încă (Flacăra)
introdus primele complexe lucru. Pentru a releva rienţă, care trebuie valori­ au fost puse la punct tra­ de care vorbea tovarăşul ne mal poticneam din cau­ (Arta) ; P i
r
Dăbuleanu, de ia Aninoa-
părţiro
mecanizate, transportoare drumul parcurs de la acel ficată în perspectiva ime­ seele optime, ca şi pre- sa. îmi amintesc că ia za indisciplinei — nemo­ riile I-IJ
cu bandă de cauciuc de început, este suficient să diată şi în privinţa altei abatajeie. în consecinţă, început am discutat în tivate, plecări clin şut, patrulea
le
care
complexele
pe
fabricaţie străină şi am spun că în prezent 80 la idei, anume că progresul repetate rînduri în comi­ dezinteres faţă de modul !-'""st ; lcr
în
funcţiune
acum
avem
.raba
trecut ia promovarea teh­ sută din efectivul brigăzi­ tehnic şi tehnologic tre­ dau randamente la care tetul de partid şi în con­ cum funcţionează diversele .ia (U
buie precedat de o minu­
nicii româneşti, adică lor este poliicaiificat, înţe­ părţi ale complexului, pe Noi. cei
S.M.A. —1, S.M.A. — 2H, legând prin aceasta că a- ţioasă pregătire vizînd nici nu visau cete mal siliul oamenilor muncii care nici acum, după 9 seriile I-
VULCAN
C.M.A. —2 şi C.M.A. —3“H, proape toţi minerii dispun mai multe laturi esenţiale. bune brigăzi de la abata­ despre perspectiva introdu­ luni. nu am reuşit să îc tu drago>
cerii mecanizării în abata­
în conceperea şi construc­ de cunoştinţe tehnice -- în Ce consideraţi important jele cameră. Obţinem pro­ jele noastre. Am avut, pe înlăturăm. I.ONEA ;
ţia cărora un rol impor­ mecanică, electricitate, hi­ do relevat ? ductivităţi de 2—3 ori mai acea vreme, un şef dc bri­ De aceea, eu cred că un (Minerul)
tant le-au revenit I.U.M. draulică, în strînsă legă­ I. Dăbuleanu: Este un mari decît cele dinainte, gadă care s-a opus apli­ experiment de felul acesta Hallo tas
UR1CANI
Petroşani şi U.M. Timi­ tură cu complexele meca­ adevăr evident că mecani­ iar scepticii de ieri au cării programului de me­ este un lucru ceva mai toarce (11
şoara. nizate. zarea revoluţionează mine­ devenit azi partizani con­ Totl au
Ioan Pupăză : Sectorul Red. Cu această idee ritul sub aspect tehnic şi vinşi ai mecanizării. canizare, iar după ce a- complicat decît pare la roşie) ;
IV al minei Lupeni a fost am intrat în alt perime­ uman. Dar oa orice act Colectivul nostru pri­ Ccst program a început prima vedere, care trebuie Iubirea a I
seriile
privit cu mai multă aten­
ştandul de probă, pionierul tru : revoluţionar cl trebuie în­ veşte astăzi mecanizarea să capete viaţă, omul OR*.ŞTIE
făptuit cu perseverenţă şi dintr-o altă • perspectivă, nostru a acceptat combina ţie din partea organizaţiei (Patria):
PREGĂTIREA OAMENILOR - consecvenţă. îmbogăţită ou propria ex­ în abataj, dar formal, de partid în sfera căreia vedem i
că
pentru
tot
Acum
el
lucra
ne-am
O PREOCUPARE COMPLEXĂ, confruntat 5—6 ani dificultăţi perienţă, oare ne-a dovedit după metode clasice. Acum, se produce acesta. în cazul OAGIU-13
sările
cal
de faţă este vorba de or­
cu
în
specificului
că
cazul
ÎNCĂRCATĂ DE TENACITATE în introducerea comple­ geotectonic al minei Ani- el este la pensie, iar ideea ganizaţia de partid clin cultură): zlli
butul
xelor. Din diverse pricini, noasa, trebuie să film mecanizării s-a instalat sectorul T A al minei cin): DII
SI RĂSPUNDERE utilajele de înalt randa­ foarte supli, să analizăm definitiv în concepţia şi Bărbăteni. Mai concret, seriile
Ioan Beserman: O mă­ neri şi dezbateri asupra ment nu numai că nu dă­ temeinic fiecare bloc şi practica minerilor noştri. vreau să spun că aseme­ T.unii alt
tură):
S
sură care ne-a ajutat mult celor mai noi tehnici şi deau rezultatele scontate, strat în parte. Cu alte Gavrilă Mesaroş : Eu sînt nea schimburi de expe­ pentru li
a fost cea vizînd pregăti­ tehnologii de lucru. Urmă­ dar chiar ne blocau im­ cuvinte, propria experien­ unul dintre cei care con­ rienţă trebuie să fie pre­ 1LIA : A>
Nordului
rea oamenilor înainte dc toarea etapă a fost şi este portante capacităţi de ţă ne-a sintetizat o for­ stată că şi în prezent mai gătite cu grijă în brigada
perioada stabilită pentru consacrată şi în prezent producţie. în,tr-o atare si­ mulă călăuzitoare, adică avem oameni care, mai căreia vrem sări dăm a-
punerea în funcţiune a policalificării, menită să tuaţie, scepticii se cre­ iideea generoasă a mecani­ indirect, mai pc ocolite, jutor, pentru ca aceasta
complexelor. Am realizat ducă la înfăptuirea indi­ deau îndreptăţiţi că tot zării nu trebuie aplicată se arată îndărătnici, res­ să fie capabilă să pri­
o adevărată şcoală de caţiei date de tovarăşul metodele clasice, verifica­ în mod mecanic.' pingând, pînă la urmă, mească sprijinul ce 1 se
pregătire a minerilor, Nicolae Ceauşescu cu pri­ te — spuneau ei — sîmt I. Beserman: Cred că ideea şi practica noului. oferă.
întâi de toate pentru a-şi vire la formarea mâne­ mai bune. începuse chiar despre forţa cu care co­ ‘ Pentru
însuşi convingerea necesi­ rului mecanizator. să apară o stare de spirit lectivul nostru a preluat Dezbaterea la masa rotundă, care a avut loc la Ii în ger
tăţii introducerii noii me­ Ion Dăbuleanu: în linii care se putea rezuma în : ideea şi practica introdu­ întreprinderea minieră Paroşeni — mină etalon în Cerul vi
ş
amiaza
canizări ca unică soluţie generale, şi la mina Ani- „E bună mecanizarea, ni­ cerii progresului tehnic în promovarea progresului tehnic — a relevat o expe­ vor eflde
pentru sporirea producţiei noasa introducerea comple­ mic de zis, dar ntu se po­ extracţia cărbunelui vor­ rienţă mult mai bogată în înfăptuirea unei orientări ploaie, îi:
dc cărbune, apoi pentru a xelor a urmat aceeaşi triveşte pentru noi; nu beşte de la sine şi faptul de maximă însemnătate dată de secretarul general al căreărl e;
o recepta şi învăţa s-o calc ca la Lupeni şi Pa­ avem condiţii ia Aninoa- că el mandtfestă o atitudine partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, privitoare va sufla
moderat
stăpânească, adaptându-se roşeni, preocupîndu-ne de sa“. activă, orientată neîncetat la introducerea şi extinderea mecanizării şi auto­ Temperaţi
firesc noului. Am aplicat buna pregătire a oameni­ Noi comuniştii însă nu spre perfecţionare. Ca ur­ matizării în minele din Valea Jiului — condiţie vor fi cv
această măsură pe cate­ lor. Cînd vorbim de pre­ puteam dezarma în faţa mare, la mina Paroşeni s-a esenţială a creşterii mai accentuate a producţiei de şl 18 graci
xime
într
gorii de profesii şi grad gătire avem în vedere o unei atari situaţii. Aur a- proiectat, brevetat, con­ cărbune cocsificabil şi energetic, a productivităţii de. Dim
de pregătire. De pildă, preocupare complexă, în nalizat în amănunţime struit şi experimentat o muncii, a realizării obiectivelor majore adoptate de ceaţă pe
Ea
pentru mineri am iniţiat oare un lucru foarte im­ neajunsurile şi chiar gre­ instalaţie de înaintare, iar Congresul al XlII-lea al partidului pentru cel de general mur
h
cursuri la faţa locului. în portant constă — cum spu­ şelile şi am relansat de astăzi aceasta se află în al VlII-lea plan cincinal al dezvoltării patriei noas­ variabil, <
abatajul-şcoală, pe tipuri nea şi tovarăşul Beserman pe o platformă nouă pro­ producţia de serie la I.U.M. tre socialiste. Participanţii la dezbatere au expri­ cătoare
de complexe, pentru elec­ — în sădirea în mentalita­ gramul de mecanizare. Am Petroşani. Acesta este doar mat hotărîrea colectivelor din care fac parte de a seara, cîn
av
cădea
tea celor care urmau să studiat mai bine zonele în un element. în cadrul
tromecanici — la supra­ preia complexul, a necesi­ sectorului electromecanic acţiona cu înaltă răspundere muncitorească pentru însoţite d
faţă, pe secţii de complexe, tăţii înlocuirii mijloacelor care mecanizarea putea să funcţionează o formaţie transpunerea în viaţă a obiectivelor şi sarcinilor lectricc.
folosită,
mai
fie
vnodert
eficient
la
iar pentru cadrele tehni- clasice de lucra ou altele făcînd lucrări de pregătiri service caro asigură niu ce le revin în 198G şi în perspectiva întregului cu intens
în
re
co-inginereşti aU fost or­ moderne, mai productive. adecvate. Au fost gîndite numai montarea, demon­ cincinal. Tzolat cea tln
ganizate cicluri de expu­ Dar, de cele mai multe mai bine modalităţile de tarea şi punerea în func­ Pagină realizată de CORNEL ARMEANU