Page 25 - Drumul_socialismului_1986_08
P. 25
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢJ-Vflţ
Realizarea ritmică a planului sortimental -
S O C I A L I S M U L întreprinderea preocuparea de bază a colectivului sortimen
Vulcan",
despre
de
tinuc
gamei
evo
a
în urmă cu puţine zile,
tale
luţia spectaculoasă a pro
fabricării
şi
unor
de
confec
produse de cea- mai bună
lui trecut, am notat reali
tă la indicaţia expresă a
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P.C. ţii Vulcan — unitate crea ducţiei în anii cincinalu calitate.
secretarului general . al zările obţinute de la în Secretarul comitetului de
S I A l C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N partidului, t o v a r ă ş u l ceputul anului, dedicate partid al întreprinderii,
Nicolae Ceauşescu — a îm marii sărbători naţionale tovarăşa Victoria Roşea,
plinit şapte ani de 3a în de la 23 August, şi ci te va ne-a spus :
fiinţare. Din acest tinăr dintre preocupările lucră — Muncitoarele noastre -
Anul XXXVIII, nr. 8 935 VINERI, 8 AUGUST 1984 4 pagini — 50 ban! colectiv, în care se vor toarelor de aici în vede soţii şi fiice de mineri —,
beşte cu emoţie şi mândrie rea îndeplinirii şi depăşi multe dintre cf.e comuniste,
despre primele „confecţii rii planului, lărgirii con-
rsuSsjteci îeSL. sînt harnice şi conştiin
cioase, mobilizate exem
saH M MCT plar în producţie, hotărâte
să realizeze numai con
IN ÎNTÎMPINAREA MARII SĂRBĂTORI NAŢIONALE fecţii de calitate, atît pen
tru beneficiarii interni,, cît
şi de peste hotare. Colec
derii miniere Uricani august — cînd s-au ex tivul s-a maturizat tot mai
şi-au conectat toate for tras 123 tone de cărbu mult cu fiecare an, a cîş-
tigat experienţă, a promo
#23 m ţele în direcţia intensifi ne peste plan — a mar vat cu încredere noul în
cat momentul intrării în
de
ex
cării
activităţii
ni// tracţie a cărbunelui, pen zilele dedicate producţii muncă, situîndu-se astăzi
S? AUGUST Sf tru realizarea şi depăşi lor mărite, prin care har in rândul unităţilor frun
m t 1944- rea sarcinilor de plan, a nicul colectiv şi-a Pro taşe ale centralei de care
^ 198S angajamentelor asumate pus să omagieze marea aparţinem. Realizările ob
' -
în întrecerea socialistă. sărbătoare naţională a ţinute în producţie dove
După cum ne informea poporului român. în 5 desc acest lucru. Sigur,
ză sing. Constantin Ia- august 1986, plusul de nu ne-a fost uşor. Drumul
cob, secretar adjunct cu producţie s-a ridicat la relativ scurt pe care l-am
Zilnic, cantităţi probleme organizatorice 142 tone dc cărbune şi străbătut de 3a primdle
al comitetului dc partid seria succeselor zilnice confecţii lansate în fabri
suplimentare al întreprinderii, în bi continuă, dovedind — cu caţie a fost uneori cu
de cărbune lanţul primei zile din argumentele de netăgă obstacole, pe care însă
august 1986 au fost în duit ale faptelor — rod le-am trecut cu bine. Am
în cinstea sărbătorii dc scrise şi primele cantităţi nicia abatajelor din Uri făcut şi facem eforturi
la 23 August şi a „Zilei suplimentare dc cărbu cani, angajarea exempla I.I,. Deva, laboratorul var. Urmărirea permanentă a ca
minerului", oamenii mun ne: 78 tone. Activitatea ră a colectivului mine lităţii varului este asigurată prin diferite probe de labo B. CORNEL
cii din cadrul întreprin desfăşurată duminică, 3 resc. rator. In Imagine laboranta Mariana lorga în momentul
unei asemenea determinări. Foto NICOLAE GHEORGHIU
(Continuare în pag. a 2-a)
CINSTIRE HĂRNICIEI MUNCITOREŞTI
Reparaţiile energetice — în termene cit
Aport hotărîtor la asigurarea
mai scurte, pentru o „viaţă
1
\ şi lărgirea bazei de materii prime j
cit mai lungă
Mai puternică decît energetice, impuse de ale preţuirii hărniciei
oricînd — aşa se prezin ritmurile ridicate de dez muncitoreşti, activităţii — Tovarăşe ing. Adrian vorbiţi, pe scurt, despre
tă în anul 36 al existen voltare a patriei, şi-au fructuoase desfăşurate în- Rovinaru, d i r e c t o r u l colectivul antreprizei, des pundoin în mod practic
ţei sa.le întreprinderea de pus cu tărie amprenta tr-unul din domeniile sarcinilor şi indicaţiilor
prospecţiuni şi explorări asupra activităţii din prioritare ale economiei A.C.M.R.U.E. Mintia, uni pre obiectivele principale formulate de secretarul
geologice Deva, gata în domeniul cercetării şi ex naţionale: asigurarea şi tatea pe care o conduceţi ale activităţii. general al partidului, tova
Nicolae
— Din anul 1979, pe
este aşezată lingă „Steaua
Ceauşcscu,
răşul
orice moment să facă plorării minereurilor. Mai lărgirea continuă a bazei de pe Mureş", de unde vatra energetică a Mintiei
faţă cu succes sarcinilor cil scamă în ultimele de materii prime şi re privind dezvoltarea bazei
încredinţate de partid. două decenii, I.P.E.G. surse energetice. în ca pulsează cea mai marc a existat şi Un nucleu de energetice a ţării şi asi
O retrospectivă a activi Deva, implantată în chiar drul recentei adunări ge. parte din forţa energetică constructori, organizaţi in gurarea funcţionării ire
tăţii din toţi aceşti ani neraîe a reprezentanţilor a ţării. Ce sentiment vă tr-o brigadă complexă dc proşabile a tuturor cen
antrepriză. în timp, colec
a colectivului întreprin oamenilor muncii de la dă această apropiere ? tralelor termoelectrice.
derii, .care a explorat, .F.E.G. DEVA - I.P.E.G. Deva, cînd i s-a — Mai întîi, o preciza tivul a crescut şi numeric —• Şi acum, exemplele,
şi profesional. A urmat.
cercetat, a pus în evi locul al lll-lea î n m î n a t colectivului re : am considerat întot rezultatele concrete ale
denţă şi a predat pentru „Steagul roşu" şi „Diplo deauna (si realitatea o do
valorificare b en ef i c iar i- în întrecerea ma de onoare" de unita vedeşte cu prisosinţă) cu
lor întinse zone minera socialistă pe te fruntaşă pentru locul nu sîntem „lingă", ci chiar Ritm şi calitate In realizarea
liere din judeţul nostru anul 1985 al III4ea ocupat în între în miezul izvoarelor de INVESTIŢIILOR
şi din alte locuri clin cea socialistă pe anul putere şi lumină ale ţării.
ţară, este cit sc poate de 1985, participanţii la dez Oamenii noştri acţionează
v
concludentă. centrul acestui bogat re bateri au arătat că sînt permanent în punctelc- cum sc spune, „şcoala activităţii... Ce aţi înscris
cheie din cadrul centrale
36 de ani. Ani de mun zervor dc materii prime, recunoscători partidului, lor termoelectrice : la ca Mintiei" ! Aceasta a făcut în bilanţul perioadei care
că dinamică, bărbăteas care este judeţul Hune secretarului său gene zane, turbine, mori de căr posibil ca în 1985 să fie a trecut din actualul cin
că, cu roca munţilor, în doara, a beneficiat de ral, tovarăşul Nicolae bune şi alte agregate e- înfiinţată antrepriza care cinal ?
care sondorii, minerii şi mari fonduri, s-a dez Ceauşcscu, pentru înalte norgetice vitale. Aceasta există în prezent. Şi — — Pe total activitate —
geologii, specialiştii în voltat şi modernizat con le distincţii acordate şi no creează, în primul rînd evident, de aceea m-am reparaţii capitale, revizii
treprinderii au făcut e- tinuu, reuşind clin an în s-au angajat să munceas un sentiment de maximă referit mai înainte la curente şi tehnice, alte
forturi pentru a descifra an să obţină realizări tot că cu mai multă însu responsabilitate pentru „izvoare" — răspunderea a prestaţii — colectivul an
tainele acestor zone, au mai bune. Pentru rezul fleţire şi dăruire pentru soarta producţiei de ener crescut, s-a îmbogăţit şi
deschis în subpămînturi tatele sale deosebite, co a dobîndi noi succese în gie electrică şi, în acelaşi cu alte cetăţi de lumină. treprizei noastre şi-a de
mii şi mii de metri de lectivului I.P.E.G. Deva producţie. timp, de mândrie munci Astfel, avem două brigăzi păşit sarcinile cu 33 la
brigăzile
„drumuri" orizontale şi i-au fost conferite, în — Printr-o mobilizare torească, atunci cînd reu la Deva — una pentru ca sută. La înregistrează din
Deva
se
o
verticale pentru a pune ultimii şapte ani, de exemplară a tuturor bri şim să scurtăm termenele zane şi alta pentru turbi depăşire de 44 la sută a
în lumină bogăţii de ne-* cinci ori „Ordinul Mun găzilor noastre — spunea de reparaţii sau de mon ne —, o brigadă complexă prevederilor de plan. Con
preţuit: cărbune, mine cii". „Drapelul roşu" şi Lng. Aurel Cergă, şeful taj, făcînd ca instalaţiile la Oradea şi mai multe ştienţi că prin reducerea
reuri de fier, auro-argin- „Diploma de onoare" serviciului O.P.I.R. — în energetice să funcţioneze puncte de lucru la Paro- termenelor de reparaţii se
tiferc, complexe, cupri pentru locurile fruntaşe perioada trecută din 1986, în mod corespunzător. şeni, Zalău, Arad, Timi obţine producţie supli-
fere, dolomită, talc, cal ocupate in întrecerea so — Înainte de a trece la şoara şi Reşiţa. Atît prin
car. bentonită ş.a. cialistă cu unităţile dc LIV1U BRAICA exemple concrete — pen organizarea mai eficientă a MARIN NEGOIŢĂ
Cerinţele crescânde de profil din ţară. tru că fără ele nu se unităţii, cit şi prin acti
materii prime şi resurse Sînt tot atâtea exemple (Continuare în pag. a 2-a) poate ! — vă rugăm să ne vitatea propriu-zisă, răs- (Continuare în pag. a 2-a)
Cu toate forţele la executarea lucrărilor pe ogoare,
la strînsuî şi depozitarea nutreţurilor!
•— în toate unităţile toate unităţile. S-a înce tarla se muncea la ba’.o- baza furajeră cooperatorii reco.ta de trifoliene cit şi siliului popular comunal
noastre ~ preciza Lau- put lucrul m A.E.l. Orăş- tatui paielor şi transpor Adarn Ferencz, Franc isc finul cosit de pe 340 ha Mărtineşti — şi peste 80
rean Lucoi, preşedintele tie şi pe terenurile celor tul lor din cîmp. Activi Egri, ioan Josan, Alexan-' pajişti naturale se trans de săteni. Ne străduiau să
C.U.A.S.C. Oră.ştie — se trei cooperative agricole tatea era coordonată de A dru Vincze, Anton Egri şi portă în depozitul de fu eliberăm în timp cit mai
acţionează cu forţe sporite din comuna Mărtineşti. raje cu atelajele membri scurt terenul de paie şi
la strânsul paielor, pregă Dorim ca în cinstea sărbă lor cooperatori. Pînă a- să le punem la adăpost
tirea patului germinativ torii de la 23 August să ; CâMPâHIA AGRICOLĂ’ m YARĂ cum s-au strîns în fînare Printre cei mai harnici
şl semănatul culturilor fu realizăm, în condiţii de peste 400 tone de fibroase. cooperatori se numără Ni
rajere. Pînă la zi, la nivel calitate, toate lucrările a- O mare mobilizare de colae Răclulescu. Aurel
de consiliu, paie’e au fost ferente acestei perioade. lexandru Zudor, preşedin alţii. Aflăm că s-au pus forţe am întâlnit în tarla Tirăncscu, Ion Cândroi,
adunate de pe 1 620 ha, La C.A.P. Je'.edinţi se tele unităţii. Baloţii se la adăpost peste 300 tone lele „Luncă" şi „Vaduri" Laurean Vinţan, Viorel
diin această suprafaţă 800 muncea cu răspundere pe transportau cu remorcile de paie. ale C.A.P. Dine, unde se Ţîrlea, Cornel Tirănescu
ha fiind însămînţate cu mai multe fronturi. Meca cooperativei, dar au fost O altă lucrare la care, strîngeau manual paiele şi diin brigada Dineu Mic,
culturi duble şi furajere. nizatorii Ilie Mogoşan, Do- mobilizate şi un mare nu practic, este mobilizat tot se transportau cu atelaje Aurel Cândroi, Aurel Gene
De asemenea, au fost con rel Ivănescu şi Ilie Solo- măr de atelaje. în ziua satul, este recoltatul şi le. „Avem azi mobilizate Cândroi, Viorel Surd, Ti-
stituite formaţiile pentru mon recoltau inul de pe raidului nostru munceau transportul finului din la lucra 24 de căruţe —
transportul şi împrăştia ultimele suprafeţe, fiind la strînsuî paielor, trans cîmp. A fost încheiată coa ţinea să precizeze Lucian MIRCEA LEPĂDATU
tul îngrăşămintelor orga hotărîţi să încheie cit mai portul lor cu atelajele pro sa a III-a pe cele 15 ha Cădariu, vicepreşedintele
nice, care vor acţiona în grabnic lucrarea. în altă prii şi înălţarea şirelor în cultivate cu lucerna. Atît biroului execivtiv al Con (Continuare in pag. a 2-a)
