Page 26 - Drumul_socialismului_1986_08
P. 26
DRUMUL SOCIALISMULUI
înaltă răspundere în realizarea programului
Lărgirea bazei de materii prime §21
suplimentar de creştere a producţiei (Urmare din pag. 1) deosebi pe măsurile care vizat perfecţionarea acti
trebuie luate în vederea vităţii de conducere, or ?.o,oo i
Yî> > * î
— Cert este cu acum, la găsirea soluţiilor de oamenilor muncii acţio îmbunătăţirii activităţii ganizare şi coordonare a r
clupă şapte luni de mun rezolvare a problemelor. nează pentru înfăptuirea primul an al celui de-al de viitor. „Noi vom trece producţiei, ridicarea pre n
ţi din acest an, de efor Biroul comitetului de partid sarcinilor încredinţate, sta- optulea cincinal, s-au ob Ia utilizarea vagoneţilor gătirii profesionale a lu 20,20 A
n
turi şi căutări — subli a căutat ca printr-o îndru bi.lindu-se şi măsuri ope ţinut noi şi importante de 4,5 tone şi a maşini crătorilor, dotarea cu noi 20.35 \
depăşiri de plan la toţi
nia tovarăşul Radu Trufaş, mare, sprijin şi control rative de înlăturare a unor indicatorii. Spre exemplu, lor de perforat I.M.P. 1, mijloace pentru mecani C
secretarul comitetului de permanent, să imprime ac neajunsuri. la foraj s-au realizat în cu o productivitate mări zarea încărcării şi trans 20,45 C
oairtid de la întreprinderea ţiunilor organelor şi or Tot în contextul acestor plus peste G 200 ml, la tă. Aceasta. în scopul I<
mecanică Orăştie — cîn.d ganizaţiilor de bază un preocupări organizaţiile de galerii 1 020 ml, la puţuri scurtării termenelor de portului rocii din galerii, C
încercăm să stabilim ce a caracter dinamic, respon partid au urmărit şi urmă de cercetare 223 ml. Me explorare şi cercetare a introducerea unor tehno 21,00 fi
lt
fost mai important în a- sabil, o sporită eficienţă. resc creşterea mai accen ritul acestor frumoase re logii de mare productivi n
ceastă luptă, este dificil S-a avut în vedere şi s-a tuată a indicilor de utili zultate revine tuturor mi minerali zaţ iilor din zona tate in efectuarea lucră 21,25 I
să punem doar pe seama urmărit sădirea convingerii zare a maşinilor-uneltc. nerilor şi geologilor noş în care acţionăm" (Ion rilor miniere, întărirea U
unui factor sau a altuia că sarcinile sînt minime, Acţiunile iniţiate, sarcinile tri, care şi-au intensifi Munteanu, maistru mi asistenţei tehnice pe 0
realizările noastre pre că la fiecare loc de muncă încredinţate unui impor cat eforturile în muncă nier, brigada Veţel). „Tre schimburi ş.a. 21.35 1
fi
zente. I-Iotărîtor a fost există încă rezerve pentru tant număr de comunişti pentru a cinsti apropia buie să acordăm atenţia Eforturile colccti vulu i r
faptul că am avut mereu mai buna utilizare a ca au vizat în principal atin ta sărbătoare de la 23 ouve nit ă apr o v iiz i o n ă r i i I.P.E.G. Deva sînt în 21,50 T
în vedere o multitudine pacităţilor de producţie şi gerea şi îmbunătăţirea pa August cu realizări cit dreptate cu prioritate
de factori care să influen a timpului de lucru, înca rametrilor proiectaţi, poli mai bune în producţie şi ritmice cu materialele
ţeze pozitiv îndeplinirea drarea în normele do con calificarea forţei de muncă a încheia anu'l 1986 pe necesare, organizării co spre finalizarea cercetă
si 'depăşirea planului suni stabilite la nivelul şi reducerea personalului un loc fruntaş în între respunzătoare a locurilor rii la obiectivele miniere îl
încă din prima parte a secţiilor si atelierelor etc. auxiliar, poliscrvirea unui cerea- socialistă pe ţară. de muncă, folosirii la ca cu termene de predare
anului, comitetul de partid număr optim de utilaje. Maiştrii Iosif Miclea şi pacitate a dotării tehni pînă la finele anuilui —
BUC'
a urmărit asigurarea unor în conducerea de Crearea unui climat de Remus Furdu-i, de la bri ce" (ing. Vladimir Gal- Tro iţa-B olc ana, câmpuri - iliopro
sporuri de producţie şi, ordine, respectarea strictă găzile din Brad şi, res cen-co, adjunct şef briga le miniere Dî-lja, Livc- 0. 15 Sf
prin acestea, realizarea către organizaţiile a disciplinei de plan, spo pectiv, Toliuc, au subli dă, Abrud). zeni, Lonea pilier, Is- Kecolti
■> r og r a inului sup 1 im e rata r de partid a rirea exigenţei faţă de ac niat contribuţia colecti Propunerile făcute de croni, Petrii a Nord, Câm- fumai;
ele creştere a producţiei. activităţii productive tele de indisciplină, întări vorbitorii Florin Miclea, pu lui Neag etc. — si 8,00 R
Curieri
De bună seamă, acest lu rea răspunderii în reali velor din care fac parte Uuletir
au a presupus o largă des zarea sarcinilor au fost şi la producţiile suplimen Filiimon lonescu, Pantele încheierea anului 1986 cu Ituspui
lor ;
făşurare de forţe, iniţia împreună cu consiliul oa sînt alte laturi ale muncii tare raportate do între Moadea, Lucia Marines- rezultate deosebite în ştiri ;
tive, experienţe, punerea menilor muncii, s-a stabi organelor şi organizaţiilor prindere, au insistat în cu, Gheorghe Veflciov au producţie. intr-un
in valoare a tuturor resur lit ca unele obiective în de partid cărora li s-a a- Publici
selor materiale şi umane scrise în planul tehnic cordat tot mai mare a- de ştii
existente în întreprindere. privind asimilarea şi în tenţie. Adunările generale, pitorca
moara
Tar criteriul unic, funda noirea producţiei să fie discuţiile individuale, in Realizarea ritmică a pianului sortimental Pârliţii
mental care reflectă cali realizate în avans, anga- formările şi analizele pe misiuni
tatea şi eficienţa întregii jînd tot ce înseamnă po riodice efectuate s-au do (Urmare din pag. 1) partenerii străini. De la activităţii pe formaţii şi Coruri
roate S
munci desfăşurate de cele tenţial tehnic şi - uman, vedit pârghii importante începutul anului, toate schimburi, hărnicia munci nai ,C
29 de organizaţii de partid stimulând gândirea crea de acţiune pentru îmbună comenzile au fost finali toarelor —• factori care 1?
"n această direcţie este în toare. tăţirea stării de disciplină pentru a fi demni de în zate în condiţii de cali au condus la creşterea di .<
mieră
făptuirea exemplară a Datorită implicaţiilor deo din întreprindere, din fie crederea pc care ne-a a- tate ridicată. Valoarea productivităţii muncii peste Carte
■bicctivelor stabilite. Pro sebite ale productivităţii care secţie. cordat-o tovarăşul Nicolac totală a produselor expor cea planificată. cui tc-
tecţia globală a fost de muncii asupra realizării Problematica în care or Ceauşescu, dopăşimdu-ne tate, pe şapte luni, se în secţii — o atmosferă diojurn
tatc ;
păşită cu aproape G la sută, programului suplimen tar ganele şi Organizaţiile de lună de lună sarcinile de ridică la peste 25 milioa de mu:
producţia marfă s-a înde- de creştere a producţiei, partid şi-au regăsit per plan, onorînd la timp şi ne lei. Hotărîrea colecti de lucru angajantă. Lucra Pentru
i'init în proporţie de 102 organele şi organizaţiile de manent eforturile în rea în condiţii de calitate toa vului nostru este de a în toarele sînt preocupate în tena si
Orele
s
n sută, netă — 115 la partid s-au angajat într-o lizarea programului su te contractele încheiate cu cheia primul an al celui mod responsabil de înde Ştiri ; J
iută, cea vândută şi înca adevărată băţyiie de... spo plimentar de producţie este partenerii noştri. de al VlII-lea cincinal cu plinirea normelor zilnice. îWJona inf
ea
sată — 103 la sută, sub- rire continuă a acesteia. desigur, mult mai largă, întreprinderea de confec rezultate bune în produc Am notat, de aici, forma 19,20 Si
La uzinare 1, la secţiile d.e o mare complexitate şi ţii Vulcan realizează în ţiile cu cele mai mari şoferi,
maşini unelte şi confecţii bogăţie. Ca şi pînă acum, prezent o sorti.mentaţie ţie la toţi indicatorii, in * Mete
rîndu-se şi la productivi largă de confecţii — bluze, clusiv la export. contribuţii la realizaarea nai ; 2i
tatea muncii, investiţii în metalice 1, pretutindeni organizaţiile noastre de sarcinilor do plan. Este ţea şi
s-au stabilit măsuri şi res partid sc ocupă cu deose fuste. pantaloni, rochii • — Tovarăşe director, cu noastre
regie proprie ş.a. Decs un ponsabilităţi concrete care pentru femei, diverse ar ce rezultate întâmpinaţi vorba despre muncitoa 1. a sug
bilanţ remarcabil ce acestă să reunească forţele pro bită atenţie de reducerea ticole pentru copii, salo marea sărbătoare a po rele coordonate de Garo- zi într-
pfort. înaltă răspundere, iectanţilor, tehnologilor, cheltuielilor de producţie, pete, halate de protecţie porului nostru — ziua de lina Vanhazi, Victoria Ene, nal : 2
tic :
tngajare şi tenacitate deo specialiştilor, practic ale creşterea calităţii produ ş.a. O mare parte dintre 23 August. Aurica Fornndc, Elena 23,15 N :
potrivă, în depăşirea ob tuturor .oamenilor în a- selor, diminuarea stagnă aceste produse, executate — Bune. Sarcinile la Mantia, Vaitica Dogaru, 23,55—24
stacolelor şi greutăţilor . ceastă direcţie. Rezultate rilor, aprovizionarea rit într-o linie modernă. . în Măria Muscnri. Succesele Ştiri.
viţe.' bune s-au dobîndit în mică cu materii prime şi pas cu noul, . sînt expor producţia marfă, pe perioa colectivului de la I. C.
S-a pornit de la faptul modernizarea şi crearea de materiale, perfecţionarea tate, întrunind aprecieri da trecută din an au fost Vulcan n-ar fi fost posi
ă defalcarea planului pc noi produse şi tehnologii, organizării producţie - şi a din partea beneficiarilor îndeplinite în proporţie bile fără aportul harnice
în mai buna organizare şi muncii, în scopul îndepli de peşte hotare. Inginerul
scţii, sectoare şi forma normare a muncii. Lunar, Mircea Negru, directorul de 101,7 Ia sută, iar la lor şi talentatelor lucră
li de lucru trebuie să se nirii în cele mai tone confecţii textile de 105,4 toare din cadrul atelleru-
sau de cîte' ori este nevoie, comercial al întreprin
■ansforme într-o analiză se analizează rriodui în condiţii a programului derii, a relevat-: la sută. De asemenea, . lui de creaţie, condus de
irgă, cu participarea di- care membrii comitetului suplimentar de creştere a — In centrul atenţiei se . ne-am încadrat în costurile Mariana Bogdan, dintre
petă a oamenilor muncii de partid, ai comitetului producţiei. situează fabricarea produ de producţie, chiar am care se evidenţiază FI ori ca
participarea fiecăruia sindicatului şi consiliului VALENTIN NEAGU selor destinate exportului, • obţinut unele . economii. Coştineanu, Piroşca Incze,
onorarea la timp a con Sporurile înregistrate au Rozaiia Telin, Elena Mo
tractelor încheiate eu la bază buna organizare a rar şi Eva Pap.
i«1
CAMPANIA AGRICOLA Dl VARĂ
Reparaţiile energetice
lUrmcre din pag. 1) getale. Puneau sub braz laje mecanice şi atelaje (Urmare din pag. 1)
dă sămînţa de fioarca-soa- erau mobilizate la aduna nat în martie, iar în luna vor fi date in funcţiune
relui, lucrare pe care o tul şi transportul paielor mai grupul nr. 1 care s-a în Luna septembrie. Tot
reri-u Găulea şi Ionel încheiaseră pe mai mult şi finului din cîrnp. Cu montară de energie elec terminat doar în G zile în de atunci intenţionăm să
Poantă, din brigada Dîncu de 35 de ha din cele 45 presa de balotat muncea trică, oamenii muncii din loc de 14 ! In iunie a fost începem montajul la alte
Mare" de ha planificate. mecanizatorul Vasile A- unitatea noastră acţio reparat blocul nr. 4, iar două astfel de agregate,
Tot aici, am găsit.la rc- măriucăi, iar transportul nează continuu pentru termenul a fost redus cu după terminarea lucrărilor
’c.ltatul inului pc mecani în parcela „Luncă" se paielor îl efectua, cu plat devansarea graficelor. A- 2 zile. Mai poate fi amin specifice de către con
zatorii Emilian Caraşcă şi strângea şi transporta lu forma, tractoristul Ilic Bîl- proape că nu există ter tit faptul că productivita structor. în luna iulie am
ândrei Molnoşi. Ei au în- cerna rezultată în urma dca şi cu atelajele c©.ope men de reparaţie sau pen tea muncii a înregistrat în început şi ‘reparaţia capi
■heiat lucrarea pe 12 ha coasei a Il-a. Transportul ratorii Ioan Moga, Vasile tru revizie caire să nu fi această perioadă o creş tală a grupului energetic
lin cdle 20 ha cultivate. îl asigurau cu cîte două Cîrţu, Ion Avram, Ii ie Zo fost micşorat. Aş putea tere de 30 la sută. De a- nr. 2, lucrare deosebit de
Bine sc muncea şi pe cupluri de remorci, meca ii ar ia şi alţii. Preşedintele cita, în acest sens, repa semenea, cheltuielile totale complexă, oare constă, spre
ogoarele A.E.I. Orăştie. în nizatorii Victor Mora.ru, raţia grupului energetic la 1 000 lei producţie au deosebire de alte dăţi, şi
tarlaua „Dealul Bujorului" A.ron Feneşenu, Dorel Rîn- cooperativei, Ilie Săloi, nr. 3, din C.T.E. Mintia, fost reduse. în înlocuirea statorului
se aflau cu semănătoarea zaru şi Gheorghe Contor. sublinia că au fost puse terminată în ianuarie, mai — Despre „noul tehnic" generatorului. Se mai află
mecanizatorul Iu'liu Mo- la adăpost aproape 200 to repede cu 2 zile, grupul ce ne puteţi spune ? în R. K. depozitul de zgură
'■-aru şi inginerul Vasile Şi la C.A.P. Sibişel nu ne de fin şi 50 tone de nr. 5, în februarie — ou şi cenuşă al termocentra
Negrea, şeful fermei ve meroase forţe umane, uti paie. 5 zile, grupul nr. 6 repa- — Menţionez una dintre lei, unde înlocuim con
cele mai recente realizări: ductele dc transport. In
îmbunătăţirea telmologii- cinstea marii sărbători
Prin dobânzile şi câşti înscrierea dobînzilor. La lor de reparaţie a morilor naţionale de la 23 Au- ^
gurile pe care Casa de Informaţii de ia C. E. C. depunerea libretelor, u- dc cărbune şi a transpor gust, oamenii muncii din
Economii şi Consemna- nităţiie menţionate mai toarelor de cărbune. Tot antrepriza noastră s-au
sus eliberează titula odată, se înregistrează ini
ţiund le acordă tuturor Sucursala C.E.C. Deva să solicite expres acest ţiative valoroase pe linia angajat să contribuie mai
depunătorilor se materia rilor adeverinţe de mult la creşterea duratei. Pentri
şi Filialele C.E.C. Hune lucru. primire, urmând ca după recuperării şi refdosiril
lizează unul din avanta doara şi Petroşani, pre Depunătorii din locali înscrierea dobînzilor să pieselor de schimb, cu de funcţionare a agrega fi caldS
bil. Izo
jele generale de care be cum şi agenţiile C.E.C. tăţile unde unităţile C.E.C io fie restituite libretele ocazia reparaţiilor. De telor energetice, prin re verse d
ducerea termenelor de- re
neficiază toţi cei care orăşeneşti înscriu în tot nu fac operaţii de înscrie care le aparţin. pildă, la morile de căr paraţie şi executarea unor de deşi
VîntiiI
‘economisesc la C.E.C. cursu] anului dobînda re a dobînzilor (în spe După data de 30 sep bune se refolosesc circa lucrări de calitate. din sud
Dobînzile acordate anual, cuvenită pentru depune cial din mediul sătesc), tembrie, dacă nu v-aţi 20 la sută din piese şi — Vă rugăm să ne spu rlle m
care se înscriu în libre rile efectuate pînă la 31 au posibilitatea de a pre înscris dobînda în libre subansămble, îndeosebi de neţi cîteva formaţii de prinse î
do, iar
tele titularilor ori se a- decembrie 1985 pe libre da Libretele la unităţile tul de economii, pentru la părţile de mişcare ale lucru, dintre cele mar tro 20 ş
utilajelor.
cordă sub formă de oîş- tele de economii la care C.E.C., unităţile poştale restituiri vă puteţi adresa bune. ncaţa,
văi.
ti'guri prin trageri la sorţi dobînda se acordă în şi cooperativele de credit numai unităţilor proprii — La ce obiective lu — Cele conduse de mais
La m
lunare sau trimestriale, numerar. Dobînda cuve din aceste localităţi şi C.E.C., întrucât după a- crează colectivul antre trul Gheorghe Angliei, fi în g<
prizei în prezent ?
:
răsplătesc din pliu spiri nită pentru depunerile care efectuează operaţ i ceastu dată unităţile poş Sengiu Nicolau, Constantin cu cert
Un punct de lu.cru
—
tul de economie şi con efectuate în conturile cu C.E/C., spre a le trimite tale nu mai efectuează mai de durată îl consti Murşa şi alte echipe pen vor căd
care
creşterea
pro
tru
tor de
tribuie la creşterea veni rente personale se adau unităţilor C.E C. care ţin operaţii de restituire din tuie morile de cărbune de ducţiei de energie elec dc deşi
turilor oamenilor muncii gă la soldul contului fără fişele de cont ale libre libretele în care nu s-a la grupul 'nr. G al C.T.E. trică reprezintă un o- Vînt.ul
şi sud-i
de la oraşe şi sate. a fi nevoie ca titularul telor respective pentrti • înscris dobînda. Mintia. Cele două mori bieotiv direct şi de ma calo ele
pe care le montăm acuirn ximă însemnătate.