Page 29 - Drumul_socialismului_1986_08
P. 29
---------------------------------------------------------------------- ———------------ i—-----------------------------------
în întîmpinarea marii noastre sărbători naţionale
ACTIVITATE RODNICA PENTRU REALIZAREA EXEMPLARĂ A PLANULUI
Succese de seamă în cinstea CINSTIRE HĂRNICIEI MUNCITOREŞTI
„Zilei minerului" Autodepăşirea—cale sigură spre
Randamente sporite tru de la 23 August şi trează o producţie marfă noi realizări în producţie
în abataje „Ziua minerului" sînt în- suplimentară de peste 16
tîmpinate de colectivele milioane lei, concretiza Puriind mai nru .te cle- „Este adevărat că, în pe la automuiţumire, afir
de mineri şi preparatori tă, între altele, în impor ma deunăzi, cu prilejul
Mecanizarea lucrărilor tante sporuri la minereu nuiiruiri in scurta sa exis rioada care a trecut din
miniere în subteran, mo din Ţara Zarandului cu de fier, talc şi dolomită. tenţă, de numai 10 ani acest an, nc-a.m depăşit adunării generale a re
dernizarea fluxurilor de realizări remarcabile în (îi va împlini peste două cu 30,6 la sută producţia prezentanţilor oarnen iilor
!
aprovizionare şi trans producţie. L n accent deosebit se luni), cariera minieră Ve- fizică si cu mai mult de muncii, directorul unită
port ţii aplicarea unor pune aici pe utilizarea ţel-Mintia este astăzi 34 la sută producţia mar- ţii, inginerul loan Şte
tehnologii de lucru îna intensivă a capacităţilor una dintre unităţile eco fan,ascu. Şi aceasta pen
intate permit minerilor de producţie şi îmbună nomice reprezentative ale Cariera minieră tru că posibilităţile noas
de la Lupeni să reali tăţirea calităţii produse industriei extractive din Veţel-Minlia — tre sînt mai mari, dar
zeze productivităţi mărite lor, pe creşterea produc judeţul nostru şi din nu reuşim încă să le va
în subteran, să extragă tivităţii şi eficienţei eco ţară. Colectivul său, nu locul al ll-lea lorificăm integral. Ştim
zilnic importante canti nomice a întreprinderii, prea numeros. îşi des în întrecerea însă ce avem de făcut,
tăţi de cărbune peste de la începutul anului făşoară activitatea în socialistă pe unde avem puncte ne
plan. Astfel, colectivul productivitatea inregis- mai multe perimetre anul 1985 vralgice .şi insistăm să
sectorului IV al I.M. Lu- trînd o creştere de aproa geologico-miniere hunc- facem peste tot cele inai
peni — cel mai mare ţii pe 7 la sută faţă de plan. dorene, de la Boiţa-IIa- bune conexiuni spre rea
mai mecanizat din între în perioada care a tre ţeg ’.a Pojoga şi de la (înregistrând sporuri lizări superioare".
prindere — a fealizat în cut din 1980, oamenii Muncă susţinută Troiţa la Guraşada. si plumb, zinc, cupru, în cadrul adunării a-
cele şapte luni din an muncii de Ia I.M. Barza gur, trecînd prin Min sulf. ben.tonită), am cres mintite avusese loc şi un
cu 120 000 tone cărbune au realizat o producţie în abatajele Ţebei tia şi Veţel, înregistrând cut productivitatea faţă moment festiv, emoţio
mai mult decît în perioa marfă suplimentară de constant rezultate bune de plan cu 28,2 la suită, nant. Colectivului Carie
da corespunzătoare din peste 9 milioane lei, con Acţionînd cu toate for în producţie, asigurând înregistrăm economii to rei miniere Veţel-Mintia
1985. Sporul de produc cretizată în însemnate ţele pentru înfăptuirea ' zi de zi economiei na tale ale costurilor de pro — situat, pentru rezul
ţie arc la bază creşterea sporuri sortimentale la obiectivelor de plan ce ţionale însemnate canti ducţie de 11 milioane lei tatele bune din anul 1985,
productivităţii muncii în plumb, zinc, sulf, alte le revin în acest prim tăţi de metale, calcar şi
abatajele mecanizate, su produse. De menţionat an al celui de-al 8-Ic.a bentonită şi înscriindu-şi şi un beneficiu suplimen DUMITRU GHEONEA
perioară cu 1 800 kg/post că aceste depăşiri de plan cincinal, pentru realiza numele între subunităţi'e tai' dc 13,2 milioane lei.
faţă de plan, în timp ce au fost obţinute pe sea rea şi depăşirea angaja fruntaşe a'.e Centralei dar aceste realizări nu
cheltuielile de producţie ma productivităţii mun mentelor asumate în în minereuri.lor Deva. au darul să nc conducă (Continuare în pag. a 3-a)
au fost reduse cu aproa cii, care marchează o trecerea socialistă, oa
pe 100 Iei pe tona de creştere faţă de plan, de menii muncii din cadrul
cărbune. minei Ţebea raportează
1004 lei pe lucrător. scoaterea „la ziuă" a u-
In întîmpinarea zilei CAMPANIA AGRICOLĂ Di VARĂ
i de 23 August şi a ..Zilei Producţie marfă nor importante cantităţi
suplimentare
de
cărbu
minerului", colectivul sec
torului IV raportează o suplimentară ne. în perioada care a
trecut din 198G, rezulta
depăşire de plan de peste tele muncii harnicilor mi Organizare temeinică, muncă susţinută
5 000 tone de cărbune Şi în Poiana Ruscăi,
cocsifieabil, situîndu-sc, minerii şi preparatorii neri se concretizează, în
de Ia începutul anului, depun eforturi stăruitoa tre altele, într-o produc pe tot parcursul zilei
pe primul loc în întrece re în producţie, hotărîţi ţie marfă suplimentară
rea socialistă între sec ca, în cinstea aniversării în valoare de 1 376 000
toarele I.M. Lupeni. Cel eliberării patriei, de la lei, aceasta reprezentînd loan Căstăian, primarul săptăimîni .ucrarea înche dru.lui, îşi dădeau silinţa
mai mare spor de Pro 23 August, şi a „Zilei mi o creştere de 23,4 la su Romosu'.ui, sublinia că în ind u-se cu certitudine". să menţină viteze cit mai
de
bune
lucru.
într-o
ducţie îl are brigada con nerului", să obţină noi tă faţă de realizările ob aceste zile, în fiecare uni Ca de fiecare dată, cei
dusă de Eroul Muncii So depăşiri de plan. La Te- ţinute în aceeaşi perioa tate agricolă, toate forţele care dau în comună tonul altă tarta, mecanizatorii
Ilenman Ze.ll, Mihai Bin
dă a anului trecut. Demn
cialiste, Constantin Popa, liuc şi Ghelari, Cerişor sîpt mobilizate la elibe muncii harnice şi susţi
de 20 000 tone, care în şi Lelese, ZIaşti şi Cră- de subliniat este faptul ratul terenului de paie. nute sînt cooperatorii şi der, Petru Maniu, Florin
cincinalul 1981—1985 a ciunoasa, în abatajele mi că succesele au la bază punerea lor ’.a adăpost, mecanizatorii de la C.A.P. Fodor, loan Achim şi Au
extras peste prevederi niere şi în uzinele de o creştere accentuată a semănatul culturilor fu Romos. Aflat la recol rel Ţerean.u executau ară
123 000 tone de cărbune. preparare, pulsul între productivităţii muncii, rajere, efectuarea arături tatul mărarului, mecaniza turile adîn.ci de vară.
rodnicia activităţii în pri lor adinei de vară. precum torul loan Jurj dădea zor Continuă să se trans
cerii socialiste cunoaşte mele 7 luni ale acestui
Pe seama creşterii ritmuri înalte. şi la transportul _fînuri să încheie lucrarea pe toa porte, îndeosebi cu atela-
productivităţii în perioada care a tre an fiind cu 5,7 la sută lor de pe pajişti,e natu te crte 10 ha cultivate.
sublinia
fapt,
rale.
„De
muncii cut din an, colectivele mai mare decît prevede primarul, paiele se strâng La rândul lor, Sorin Poe- MIRCEA LEPĂDATU
rile de plan (o creştere
na.ru, Vasi.le Macoviciuc şi
Marea sărbătoare na de muncă din cadrul de 13,9 la sută faţă de de pe ultimele suprafeţe, Ilie Constantin, care au
ţională a poporului nos I.M. Hunedoara înregis 7 luni din 1985). pînu la sfîrşilul acestei început recoltarea corean- (Continuare in pag. a 3-a)
Totdeauna în camerele
de comandă ale grupurilor
de generatoare de la Ter
mocentrala Mintia există o
activitate plină de răspun
dere. ceea ce puţini cu
nosc este însă aspectul de
maximă angajare şi opera
tivitate cu care specialiş
tii de aici părăsesc ele
gantele încăperi, pentru a
pătrunde în măruntaiele
imenselor cazane (imagi
nea din dreapta), în vede
rea asigurării bunei func
ţionări a acestora. Fie că
este vorba de schimbul lui
Nicolue David sau altul,
toţi oamenii de aici sîiit
ferm hotărîţi să creeze
cele mai bune condiţii pen
tru realizarea sarcinilor
de plan, să în li mp ine ziua
de 2.1 August cu rezultate
deosebite.
Foto N. GHEORGHIU
