Page 30 - Drumul_socialismului_1986_08

*ag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI î>

MĂRTURII ALE ANILOR LIBERTĂŢII PATRIEI

CALAN. Repere ale spiritualităţii citadine
13.00 Tel
A existat o perioadă în bolic în perimetrul com­ cii celor care, la orice oră 12 ( «5 La
viaţa oraşului siideru.rgişti- binatului siderurgic „Vic­ sânte solicitaţi, răspund ff i! mîi
■lor de pe Strei cînd se toria". „Cercurile tehni- prezent activităţii cultura­ In
mc
spunea despre zona nouă co-aplicati/ve şi artistice au le. Ei se numesc Dumitru la i
de locuinţe ce se con­ reunit încă de Ia început Stănescu, Emerich Humimel, De
struiau pe malul drept al sute de cursanţi dornici de Mariana Deac, Ioan Eklei, noi
Iar
i'îului cu ar fi, din punct a deprinde tainele unor Ion Muntean», Cristian ţar
de vedere spiritual, um îndeletniciri utile, acasă şi Dumitrache, Marcel Ni- O
loc rece. Oraşul nou încă la locul de muncă, ne spu­ colau, IIic, Dorina Itul ta
Iacob
Samşudean,
ris
personali­
nea
directorul
nu-şi
Lcnuţa
conturase
instituţiei,
Portret de mineri Plugărind liniştea tatea. O şcoală generală Dinu Puşcaş. S-a înviorat Crîng şi muiţi alţii, oa­ div
din
şi un liceu industrial ve­ activitatea culturat-a.rtis- meni ai muncii în între­ nai
mc
stîncii neau să satisfacă cu timpul tică în combinatul siderur­ prinderile şi instituţiile Te!
Tîmplă de stea — minerii se coboară cerinţe imediate şi fireşti gic la nivelul oraşului. oraşului. mu
Vorbind
de
Pe treptele iubirii sub pămînt, înfrăţiţi in lutul sferei de cunoaştere ale celor mai Casa noastră momentul cultură spiritualităţii de se repere ale 14.45 Să
19.00 Te
tineri
în
posedă
do
a-
poate
Rămânea
locuitori.
Pulsînd din candida-i comoară Printr-un tainic legămînt, însă în afara a ceea ce faţă 10 colective artistice firma cu deplin temei că * In rii
Ţes blazoane de luceferi na;
Lumină şi căldură în cuvînt. Peste chipul ţării blînd. numim instruire, educaţie cu activitate permanentă, din 1.981, Călanu! a de­ 19,20 Te
permanentă ce se realizea­ care se alimentează din venit un centru al umo­ (P.
Peste taina din adîncuri,- ză prin actul de cultul ă, bogatul izvor de forţe exis­ rului prin organizarea 19.45 Ca
Precum un stup vuieşte abatajul Inoptează-n amorţire majoritatea papu-i aţi ei de tente Ia nivelul secţiilor festiva ’.u lui in ter j ude ţc an Fa
Gustînd liniştea din ere, aici, oameni ai muncii de combinatului. Al.tc forma­ „Potcoava de argint". Tot di!
Trezind cărbunele din somn. 20,30 Fii
Tes a soarelui iubire. diferite categorii socio-pro- ţii activează în cadrul ■mai cunoscute devin con­ „C
Munceşte omenia şi curajul fesio.nale şi de vîrstă Care c l u b u l u i .,11 Tunic". cursul inter judeţean de ţie
Smulgând petale de lumină U»
Şi peste toate hărnicia-i domn. Plugărind liniştea stîncii anevoie mai bateau drumul Laolaltă, acestea s-au afir­ muzică populară, festivalul 21,50 Te
Şi prin palma lor măiastră spre oraşul vechi pentru a mat în climatul generos de poezie patriotica ca „Pa­ 22.00 Să
la
tria
mea",
urmînd
de
creat
asista la un fikn, un spec­
Festivalul
naţio­
te<
Deasupra Jiul mai îmbătrîncşte Curge viu şuvoiul muncii. tacol la clubul „11 Iunie". nal „Gîntarea României", ediţia din acest an a nu
Nimb de stele să ne scalde Pe planşetele proiectanţi­ amplă manifestare n spi­ săptămânii cultural-educa- ne
Cu o zi de roade plină-n subteran,
Chipul blînd cu primăveri. lor se năştea însă noua ritualităţii româneşti, ini­ tive „Sub arcuri de lu­
Şi pruncii cresc cu încă o poveste Fiii soarelui şi-ai gliei — casă de cultură a sindica­ ţiat de secretarul general mini" să se iniţieze „Zi­
Noroc bun, ortaci; — mineri ! telor, instituţie modernă, al partidului, tovarăşul lele teatrului de amatori".
Din caerul bunicii năzdrăvan. SEVER CONSTANTIN RĂDUICÂ, cu un spaţiu bogat şi util Nicolae Ceauşescu". Intr- Toate dedicate metalurgiş-
lăcătuş, Întreprinderea asigurând condiţii pe mă­ adevăr, înccpînd cu ediţia tiior. Oamenilor care plă­
BUCI
PETRIŞOR CIOROBEA minieră Uricani sura imperativelor educa­ a IV-a a festivalului, miş­ mădesc fonta şi cocsul le dioproţş
ţionale puse în faţa acti­ carea artistică locală a- sînt destinate manifestări 0,15 Sfi
vităţii culturale de docu­ bordează performanţa. Rînd educaţionale în sprijinul Kecolto
mentele de partid şi de pe rînd, obţin premii şi producţiei, vizînd ridicarea jurnal;
8.00 lt(
După şase veacuri subtilă, de echilibrată a- stat. La 30 decembrie 1976 republicană grupul vocal- pregătirii activităţii de Curieri
profesionale,
titluri de laureaţi în etapa
lianţă cu Ungaria şi Po­
intensificarea
se dădea în folosinţă noul
"etin
lonia. Nu s-a războit nici­ aşezămînt cultural, un instrumental ..Seiiena" şi creaţie tehnico-ştiinţifică, ‘.en
De cele mai multe ori domnit 32 de ani. Mult odată cu ungurii, cu po­ cadou minunat oferit oa­ solista de muzică uşoară acţiunile. cu cartea şi «„.UI (I
conioai
nu realizăm dimensiunile pentru vremurile acelea a- lonii, cu sirbii, cu atît mai menilor locului în perioa­ Zoe Gruia, corul mixt al filmul. Sînt argumente că Revista
reale ale distanţei la care gitate, instabile şi imprevi­ puţin cu moldovenii. El s-a da cea uuad fertilă din anii C.S.V.C., aflat la o jumă­ în domeniul vieţii cultu­ 11.05 I
ne allăm faţă de trecut. Cu zibile. Pentru a reuşi o a- bătut doar cu turcii — vă libertăţii patriei — „Epoca tate de secol de existenţă. rale, oraşul Călan a cu­ te ; ii
ponisti
cită uşurinţă, aproape in­ semenea performanţă, păs- amintiţi ? - „la Rovine, în Nicolae Ceauşescu". Mariana şi Marcel Angliei, noscut prefaceri dc pro­ 12.00 I
conştientă uşurinţă rostim, trînd în acelaşi timp ne­ cîmpii", pentru că credea . Acum, la împlinirea a solişti vocali, Petru Dră- funzime. Intr-o perioadă 12.05
bunăoară, „şase veacuri", ştirbite hotarele şi neatir- în solidaritatea europeană 10 ani de activitate a a- ghici, solist instrumentist, relativ scurtă, beneficiind De pe i
13.00 I)
lără să simţim că ele în­ narea ţării, era nevoie nu şi ştia sau simţea sau in­ cestei instituţii înconjura­ grupul de dans modern şi dc roade'e celei mai bo­ dlojuri
seamnă de fapt o ameţi­ numai de dragoste de pa­ tuia că, măcar pentru mo­ tă de 15 000 de oameni şi solista Noii Oaidă, George gate etape în dezvoltarea inieră
ărr
toare parte din „lunga trie şi curaj, ci şi de în­ mentul acela, primejdia de tot atîtea aspiraţii de Călugării, Lntoi-prct de sa­ patriei deschisă de Con­ io,.,O I
timpului cărare". Dar cite ţelepciune. Şi, cum înţelep- mare şi reală dinspre Ana- cultură, la caro se adaugă tiră şi umor. gresul al IX-lea al parti­ 10.00
generaţii s-au petrecut în tolia vine. A fost un înţe­ alte mii ale oraşului vechi, Pentru rezultate deosebite dului, CălanU* a devenit Romăr
acest răstimp, cîte eveni­ lept şi un viteaz, dar şi un se poate vorbi şi de repere obţinute în „Cântarea un centru cu o spirituali­ eonten
gini ei
mente s-au consumat, cîte gospodar şi un ctitor. Sub ale unei spiritualităţi cita­ României", Casei de cul­ tate proprie, ale cărei tră­ 17.00
idei noi s-au ivit şi cite au «PRIVELIŞTI dine. Casa atenţia cultură a Călan i-a fost acordat lo­ sături sînt unanim apre­ 17.05
sceptrul său Ţara Româ­
tură a sindicatelor din
de
întemeieri şi prăbuşiri, cîte
nească a ajuns la prima
dv. ; ]
ciate de locuitorii săi.
polarizat
locuitori­
llul
*
pierit, cite descoperiri, cite ei mare înflorire şi aşezare lor, secondată de vechiul cul al III-lea jie ţară, răs­ Săptăn
născociri şi, vai, cite răz­ ciunea e considerată în­ intre hotarele fireşti. Iar club rămas oarecum sim­ plată binemeritată a mun­ MINEL BODEA şi iuti
boaie ! iţi iaci loc printre deobşte un atribut cl se­ Vodă — cu demnitate, cu zică, i
toate acestea şi, la capătul nectuţii, hrisoavele l-au conştiinţa valorii sale şi cu 20.00 1
si
La
lungului drum prin trecut numit „cel Bătrin". o conţinută mîndrie care Radio j
dai peste acel legendar A lost un înţelept dublat ni se transmite şi nouă 22,20 i
„bătrjn, atit de simplu de un strălucit diplomat. peste şase veacuri — Vodă, mare
Moine
după vorbă, după port". II putem socoti intiiul nos­ ca nici un alt voievod se Muzic.
Aşa îl allăm mereu, cum tru diplomat de anvergură intitula : „Io Mircea mare 24,00
l-a nemurit Emlnescu, şi europeană, căc in eaga, voievod şi domn singur stă-
,r
aşa va rămîne Mircea cel foarte complicata politică pînitor a toată ţara Ungro-
Mare în memoria tuturor sud-est europeană ajunsese vlahiei şi al părţilor de î. r**
generaţiilor de după Emi- să-şi intersecteze firele vă­ peste munţi încă şi spre
nescu. zute şi nevăzute aici, la părţile tătăreşti şi herţeg
Se împlinesc, aşadar, Curtea Lui. împărăţia Bi­ al Amlaşului şi Făgăraşu­
şase veacuri de la urcarea zanţului trosnea din ţoale lui şi domn al Banatului DEV
pe tron a lui Mircea Vodă. încheieturile, Bulgaria era Severinului şi de amîn- soare
fără {
Primul lucru de seamă care scindată, Serbia, cu voie­ două părţile peste toată DOAR
decurge de aici este ade­ vozi efemeri, se afla în Podunavia încă pînă la şi Bra
vărul că, în urmă cu şase pragul căderii, iar peste Marea cea Mare..." Ceea Vînătc
(Mode
sute de ani, Jara Româ­ toate se ridica tot mai ce nu exprima decit un aminti
nească atingea primul ei ameninţătoare primejdia o- măreţ adevăr. (Flacă
moment de mare strălucire tomană. Mircea şi-a ela­ (Arta)
de după întemeiere. A borat o politică savantă Şi RADU CIOBANU părţin
viile
patrul
barcac
Contr;
Cronica teatrală Cu tinerii, despre tineri cronica discului Concerte Lucia
Noi, c
pentru vioară şi orchestră seriile
VULC
O premieră teatrală este „Iubitul meu fără nume", tribuie remarcabil la rea­ numai a lui. O piesă care tă dr;
întotdeauna o promisiune. un dialog între EA şi EL lizarea spectacolului. merită să fie văzută, care, LONE
Şi ele cele mai multe ori devine, prin mijlocire re­ „Biill optimistul" — piesa cu tot dramatismul ei, tre­ Wolfgang Amadeus Mo- melodicitatea şi limbajul ră (M
SA : 1
promisiunea devine certi­ gizorală şi interpretare, un lui Paul Everac poate fi buie văzută ! zart (1756—1791) — com­ senin şi vesel al tuturor toresc)
tudine. O asemenea certi­ spectacol bine studiat şi povestea unor transfugi Este un demers remar­ pozitor austriac — este lucrărilor muzicale. na bo
tudine ne-a conferit-o şi dozat. EA — angajată în pe care dramaturgul a cabil punerea în scenă a considerat ca unul dintre Mo zart a exprimat în BItAD
(Steau
recenta premieră a Stu­ căutarea adevărului, în mai abordat-o — desigur, acestei piese, cu un su­ cele mai mari gonii mu­ compoziţiile sale cele mai Han ga
dioului ele teatru „Juvenis" căutarea LUI, cel care la alte dimensiuni, pe alte biect de profundă anali­ zicale pe care le-a avut calde şi fireşti sentimen­ să ne
de la Casa de cultură De­ i-a marcat dureros viaţa planuri, în „Un fluture pe ză. Interpreţii Nicolae omenirea. în literatura te umane. „Pentru el, via­ căra) ;
va. Dc fapt au fost doriă la vîrsta adolescentină, lampă". Piesa pe care şi-a Zlăgneanu (Murphy), Ro­ muzicală este cunoscut şi ţa a fost o împletire armo­ Burlac
premiere într-un spectacol- parc că încearcă să-şi re­ asumat-o teatrul „Juve­ meo Nisipeanu (Gregor), prin excepţionala precoci­ nioasă de sentimente dife­ de cui
perma
1
’oupe: „Iubitul meu fără vendice mai mult sieşi o nis' este însă altceva. Re­ Constantin Parca (Boss-ul) tate a talentului său. în rite, pe care le-a perceput cla); )
nume" de Theodor Mănescu gizorul a construit un ca şi Carmen Oprea, No- decursul scurtei sale vieţi integral, contopite intr-o culos ;
şi „Bi.il optimistul" de lămurire. Zoe Olimpia Aida spectacol pe expresivita­ rica Golescu, Anca Bon- a lăsat posterităţii peste unitate: omul ca frumos, răgaz
SIMEr
Paul Everac. Două piese — Ia primul ei rol pe tea dialogului şi pe un joc drea, Călin Hărăsteşa-n s-au 750 de lucrări, în toate viaţa ca armonie" (Liva-, (Mure
pentru tineri, despre tineri, scena Casei de cultură din trist, bine studiat, bine integrat bine în personaje genurile cunoscute în mu­ nova). iuti î
subliniază
fără
—
Deva
interpretate de tineri. Doi conceput. în decorul cu şi în atmosfera piesei, iar zică pînă atunci. Croaţia Noul disc, apărut de cu­ (Lumi
artişti amatori — Sandu ostentaţie demnitatea eroi­ cîteva elemente indicati­ luminile (Nicolae Zăvoia- sa îmbină elemente de stil rând în raioanele de spe­
nei şi, sîntem siguri, după
Cazan şi Ioan Ceauşescu o mai frecventă întâlnire ve, sub o lumină cu grijă nu), sonorizarea (Ştefan rococo cu arhitectonica cialitate, ne propune au­
— şi-au asumat răspun­ dozată, pe un fundal mu­ Madre, Radu Mateescu), echilibrată a clasicismului, dierea Concertului nr. 1
derea punerii în scenă a cu publicul în spectacole, zical bine gîndit, dialogul scenografia (Sergiu Şar- de asemenea cu formele pentru vioară şi orchestră
celor două piese şi — deşi va câştiga şi acea degajare dintre eroii principali — kani Cornolius), asistenţa polifonice de tip baroc, în Si bemol ma jor KV 207
nu au avut ia îndemână în mişcare care să-i nu­ el, da, şi a doua piesă e tehnică (Victor Gheoancă, pe care lc-a reactualizat şi Concertul nr. 2 pentru Peni
decît textul (piesele au fost anţeze talentul. în „EL", tot un dialog ! — se im­ Aurel Hendrea, Ioan Le­ intr-o manieră proprie vioară şi orchestră în Re fi căl<
riabll
luate de la emisiunea de Sandu Cazan — care îşi pune ca un exerciţiu de pădat) au colaborat cu Arta lui rămîne un mo­ major KV 211. Ambele ne seara,
teatru radiofonic), regizorii „vede" rolul prin ochiul virtuozitate. Interpretul ro­ succes la realizarea unui del de perfecţiune neîntre­ captează prin ingeniozita­ tul va
modei
şi-au onorat semnăturile I regizorului — o sensibil, lului principal. Ioan spectacol-coupd de actuali­ cută atît in domeniul o- tea tratării, gingăşia şi dic. 1
Au realizat o montare firesc, exigent faţă de Ceauşescu, care este şi tate, care îndeamnă la perei, cit şi al simfoniei, strălucirea expunerii mate­ se . vc
cursivă şi, în acelaşi timp, sine, izbutind \ performan­ regizorul speotacolului, rea­ adâncă meditaţie şi propu­ al concertelor pentru pian, rialului sonor. Şi-au dat cari i
tensională, impresionând ţa de a făuri personajul lizează împreună cu Ani ne dezbateri. Un spectacol şi el numeroaselor piese concursul Orchestra de de pl
prin firescul mijloacelor creat de autor, şi contri­ Calotă (Cliris) încă elevă cu tineri, despre tineri ce mai mici pentru solo cameră a Filarmonicii din deal :
turile
folosite, prin armonizarea buind astfel esenţial la într-ale teatrului, un spec­ furnizează subiecte pentru instrumental sau vocal cu Oradea, dirijată de Ervin prinse
scenografiei cu luminile şi realizarea unui dialog ale tacol extrem de nuanţat ei, pledînd în favoarea lor, orchestră Acel, şi talentata solistă de, i:
sonorizarea şi, nu în ulti­ cărui înţelesuri să aibă cu un incomensurabil ca­ în favoarea omului — OM. Trăsătura fundamentală Cri stima Angelescu. iar c<
şl 19
mul rînd, dimpotrivă, prin ecoul educativ scontat. racter formativ asupra a creaţiei .moza.rtiene este
interpretare. Luminile, sonorizarea con­ publicului tînăr — şi nu LUCIA LICIU umanismul curat şi sincer, Prof. ELENA TAMĂŞAN