Page 31 - Drumul_socialismului_1986_08

5 936 • SÎMBĂTĂ, 9 AUGUST 1986 Pag. 3

In producţia pentru export,
'IZIUNE Autodepăşirea-cale sigură spre
totul este calitatea noi realizări în producţie

it •■**3 sâptă-
arţi \\ color), Secretarul general al tatea, linia modernă, co­ pe piaţa externă, chiar în
ar': Inter- (Urmare din pag. 1) taţi şi noi cu degetul de din urmă lucru nu-i u-
nuzical; Ga- partidului, t o v a r ă ş u l loritul şi alte elemente ţări cu tradiţie şi rafi­ la locul patru în sus nu şor, era de părere, pe
ului animat; Nicolae Ccauşescu, a sub­ care ţin de moda atît de nament în domeniul modei,
plai botoţâ- liniat în repetate rânduri schimbătoare în materie. între care S.U.A., Franţa, pe locul al Il-lea în în­ în jos, aprecia Ionel La­ bună dreptate, Ioan Ma-
lelodii popu- trecerea socialistă din ra­ zăr. Rezultatele de la în­ teş, preşedintele comite­
ot ce are un adevăr pe care colecti­ Am expiicat, pe larg, con­ R.F.G., U.R.S.S. şi altele. mura extracţiei şi prelu­ ceputul acestui an ne tului sindicatului pe ca­
ii frumos; vul nostru l-a înţeles din vingător cu partenerul, ori­ Aşezîndu-ne ca temelie crării minereurilor şi o-
t 365 în Ud­ proprie experienţă anume care ar fi el, avînd putin­ experienţa dobândită pînă fortifică încrederea în rieră. Şi asta dintr-un
ării ; Mărtu- norat ou „Ordinul Mun­ capacitatea noastră. O singur, dar important
pe un Stra- că ieşirea cu produse pe ţa alegerii, te preferă nu­ acum, continuăm efortul cii" clasa a Il-a — i se vom valorifica la maxi­ punct de vedere şi anu­
; Tablouri piaţa internaţională re­ mai dacă eşti de vîrf, că de perfecţionare, vizînd înmânase, din partea
ileria Na|io- prezintă un etalon al ni­ nu-ţi poţi îngădui să în­ prioritar dezvoltarea şi mum". „Este merituos me că oamenii nu seamă­
Harile mo­ velului şi maturităţii teh­ operativizarea activităţii de Consiliului Central aii U- pentru colectivul carierei nă cîtuşi de puţin între
le baletului; cepi cu stîngul, • ca să niunii Generale a Sindi­ noastre de a se situa pe ei. Temperamentele, ca­
t; Autograf nice şi crîitative ale colecti­ zic asa. Toate aceste lu- creaţie, pe care o con­ catelor, „Diploma de locul al Il-lea pe ţară, racterele, gradul de pre­
vului însuşi. Iar această cepem foarte activă şi
na politică Onoare" şi „Steagul ro­ într-o competiţie extern gătire, starea socială, fa­
al maturitate este, în acelaşi receptivă la nou şi Ia po­ şu" de unitate fruntaşă de intensă. Şi noi, cei de miliară, cîte alte caracte­
pinarca ma- timp, şi motiv do mândrie, Problemele sibilul nou, inventivă, pro­ pe ţară.
ători naţlo- care obligă la perfecţio­ punând noi formule, mo­ Priveam admirativ chi­ la Boiţa-Haţeg, susţinem ristici nu sînt care-i di­
nare continuă, precum şi economice — dele şi colorit, pe cate­ pe măsura posibilităţilor feră pe unii de alţii. A
clopeilia purile îmbujorate de sa­ reale acest efort general găsi limbajul comun —
sinteza unor acumulări în atenţia gorii de vîrstă şi felurite
patru fete. necesare. organizaţiilor gusturi. tisfacţie şi emoţie ale şi generos" — spunea şe­ iată marea şi principala
rnuzical­ laureaţilor. Nu s-au en­ ful sectorului minier, preocupare a organului
ea (color) Iniţial, s-o spunem des­ de partid Prin preocupările orga­ tuziasmat la culme. Nu sub inginerul lacob Jitea. nostru colectiv do condu­
istic (color): chis, am pornit timid, cu nizaţiei de partid şi con­ s-au întrecut în laude.
tl“. Produc­ o anumită temere, ştiind siliului oamenilor muncii — Nu n.e stă bine ca cere. Şi so pare că şi mi­
te! de filme Deşi le merită din plin. noi să chemăm la între­ nare urii o sînt un liant
că exporUr înseamnă exi­ cruri au format obiectul a fost adoptat un întreg Mai ales că în primul se­ trainic, deoarece reuşim
al genţe la care, ziceam noi, de dezbatere a numeroase program de măsuri care mestru din acest ain au cere celelalte sectoare şi din ce în ce mai bine să
inţi un cîn- o greu de ajuns. Aceasta dezbateri în adunările de să asigure aprovizionarea urcat mai sus cu o treap­ după şase luni să ne cla­
iubirc. Ro- se întâmpla prim anii 1980, săm pe locul secund. Ori­ ne înţelegem cu oamenii,
i melodii de partid, grupele sindicale, unităţii cu materia primă tă în animata întrecere cum, lupta continuă. să stăpînim producţia, să
(color). iar în 1981 ni s-au şi dat în cele ale oamenii or mun­ şi materialele necesare, în socialistă cu unităţile de dobândim rezultate nota­
sarcini pentru export, ele cii. al unor importante sortimentul cerut de co­ profil din ţară. Adică Angajamentul acesta bile în muncă".
avînd, pe atunci, o pon­ m ăsuri p oii t i co- or gani z at o - menzi, specializarea unor sînt pe locul I. Şi-au re­ curat, frumos, exprimat
dere redusă, dar era prima rîce şi tehnice, care să formaţii de lucru pentru cunoscut meritele cu de Petru Suciu, în nu­ Prin modestie şi anga­
noastră ieşire pe piaţa asigure ridicarea nivelului producţia do export, între­ ponderaţic, cu măsură, mele minerilor de la Vor- jare, prin colaborare şi
străină cu tricotaje. calitativ al produselor. ţinerea în bune condiţii a considerînd că este de ţa, îl are în atenţie şi responsabilitate muncito­
Organizaţia noastră de utilajelor, ridicarea nive­ colectivul brigăzii Gura- rească, revoluţionară, co­
1 I: B,00 Ka- Pentru a releva drumul datoria lor să consolide­ lectivul carierei miniere
dimincţii ; partid, consiliul oamenilor lului de calificare a lu­ ze prestigiul cîştigat nu sada — după cum măr­
edicului; 6,30 muncii, organizaţiile de străbătut de la acel în­ crătoarelor şi lucrătorilor, uşor, prin muncă ener­ turisea Ionel Căta şi Ion Vcţel-Mintia a reuşit ca,
7,00 Radio- ceput, este suficient să Stingă, deşi nici cei de în numai un deceniu de
\zi, în tară; sindicat şi U.T.C. au pre­ amintesc că întreaga pro­ întărirea controlului de gică, prin unanimă par­ activitate, să u-rce în pri-
presei , 8,10 luat cu toată răspunderea calitate pe faze- şi opera­ ticipare şi înalt spirit la brigada Mintia nu nu
odiilor : 9,00 noua sarcină, dezbătând cu ducţie a anului 1981 re­ ţii. în acest fel, colecti­ revoluţionar, că au obli­ de gînd să cedeze întîieta­ anele rînduri ale hărni­
S' 9,05 întregul colectiv ceea ce prezintă doar 12 la sută tea, vorbea în replică ciei şi realizărilor în pro­
i 00 Hu- din cca destinată exclusiv vul nostru a reuşit ca gaţia morală faţă de ei ducţie. Sărbătorind mîi­
i ; ,„,05 nin aveam de ‘făcut pentru a într-un timp relativ scurt înşişi de a rămâne aco­ angajantă inginerul So­
Iorului; 10,25 o îndeplini în cele mai exportului pe care o rea­ să ridice la 40 la sută lo, pe prima treaptă a rin Copăescu, şeful aces­ nc „Ziua minerului" de
erară radio; lizam în 1980. nivelul exportului din tei subunităţi. pe această poziţie de
rile sochflis- bune condiţii. încă de la podiumului hărniciei, frunte, cei ce muncesc
idalion corn- început ne-am dat seama Printr-o preocupare con­ totalul producţiei. Chiar dacă se mai con­ Desluşeşti din discuţii­
idu şerban ; că pe oricare partener îl tinuă, orientată permanent Cu alte cuvinte, sînt fruntă cu unele neajun­ le cu oamenii de la Ca­ aici trebuie să facă le­
de ştiri ; poţi convinge ou un singur spre perfecţionare, treptat toate semnele că ne a filam gământ cu ei înşişi pen­
itate ; 12,20 suri proprii, pe care in­ riera minieră Vcţol-Mim- tru a mu.n.ci mai mult
scena a ţării; argument, anume cu cali­ am pătruns tot mal adine pe un drum bun. Prin ginerul Ionel Lazăr, şe­ tia acurateţea lor sufle­
la 3 * Ka- mijloacele ce lc au la în­ ful sectorului Troiţa, le-a tească, permanenta neli­ şi mai bine, pentru a
,00 Avanpre- demână, organele noastre amplifica succesele de
)-tv-,; 15,15 arătat deschis, fără me­ nişte a conducătorilor, a pînă acum, în cinstea
re p*9;ideni ; de partid pun un accent najamente, minerii de celor mulţi din linia întîi
rl Culturale; CAMPANIA agricolă de VARA sporit pe creşterea răs­ aici sînt hotărâţi să „în­ a muncii-, cum plastic sc -marii sărbători naţionale
itrnal; 10,15 punderii comuniştilor, a toarcă foaia", să elimine exprima maistrul Eugen a poporului nostru, de la
laj industrial 23 August, şi a încheia
; 16,30 l’n- (Urmare din pag. 1) pregătit pa.tul germinativ întregului colectiv pentru stările de indisciplină şi Ţandrău, de la sectorul
din operete; ridicarea continuă a cali­ să aducă o contribuţie Veţcl, pentru a găsi noi cu realizări deosebite pri-
î de ştiri ; pe 72 de ha, suprafaţă ce tăţii întregii producţii, în­ sporită la realizările glo­ soluţii şi metode de îm­ anul an al celui de al
pe adresa jele membrilor cooperatori, a şi fost însămânţată cu
Irelc scrii ; nutreţurile de pe fîneţele culturi duble şi furajere. deosebi a celei destinate bale a.le întreprinderii. bunătăţire a activităţii, optulea cincinal, care
do ştiri ; * exportului. întregul nos­ „Dispunem de tot ce ne de promovare a n-oului, să-i situeze, aşa cum
liticâ internă naturale. Pînă la această La C.A.P. Romoşel for­ tru colectiv este hotărât trebuie — oameni, utila­ de perfecţionare însuşi a s-au angajat, pe primul
îală; * Mu­ dată au fost puse la adă­ maţia do transport paie,
lţii, muzică , post în baza furajeră 350 compusă din două prese ca îndeplinind u-;şj integral je, tehnică, inclusiv am­ modului de a discuta cu loc în întrecerea socialis­
irnal; 21,00 sarcinile de plan. să men­ biţie — ca să fiim ară­ oamenii. „Şi nici acest tă pe ţară.
dv. ; 22,00 tone de fîn şi 850 tone de baiO'tat (mecanizatorii ţină si să, afirme calita­
22,10 Sport ; de paie. Gheorghe Ioanl şi Avram tea bună a producţiei ce
muzicale do în tarlaua „Obreja", a Pleşa), un cuplu . de re­
ritate; 23,00 o livrăm beneficiari]o'r in­ Cercul numismatic din „EXPO-MINERIT" Cucuvea nu, Mihai Dără-
ictlc ; 23,10 C.A.P. Vaidci, se aflau la morci (tractoristul Ioan terni şi de peste hotare, banţ, Violeta David, Ionel
ans ; 23,55 — strînsul finului cooperato­ Lazăr) şi şase atelaje (coo­ să cinstim astfel ziua de cadrul Casei de cultură a tivalul naţional „Cîntarca
i de ştiri. rii Ion Stănuţ, Ion Gheor- peratorii Gheorghe Cătă- municipiului Deva, cu spri­ Ga-nea, Iulius Gyenge, Do­
rel Huh, Ioan Irinca, Pavel
ghe. Vasile Socoi, - Gheor­ niei, Simion Cătănici, Pe­ 23 August cu noi succese jinul Centralei minereuri­ României", reuneşte colec­ Ti tu Sorescu, Martin To-
în muncă.
ghe Gheorghe, Virgil Me­ tru Crăci,unescu, Eugen lor, a organizat o nouă si ţionari din judeţele Arad,
Vizcşi.
Petre
diei, Constantin Grozav şi Mi'hăilă. Avram Paraschiv MARIA DRAGOTĂ, interesantă expoziţie de Dolj, Prahova, Iaşi şi Hu­ dor, Mihai Deva. Tiberiu
Vlad
din
alţii. Ei asigurau cu atela­ şi Ioa.n Cătănici II) elibe­ secretarul comitetului insigne cu tematică minie­ nedoara. Dintre pasionaţii Kalemen, Coniel Morarii),
jele proprii transportul »- rau ultimele hectare de de partid al întreprinderii ră. Expoziţia, inclusă ma­ liunedoreni pot fi menţio­
cestuia în baza furajeră. teren din cele 210 ha de Miron Rebedca din Petro­
ublre fără Au fost puse la adăpost pe care s-a reeditat grâul. de tricotaje Hunedoara nifestărilor iniţiate în Fes- naţi Ioan Carculea, Ion şani.
); Prieteni
rta); IIUNE- peste 120 tone de fin. în Ei au sti'îns în baza fura­
îţl cu Stan altă parcelă, de pe care jeră 250 tone' do paie.
>dern — A). ă fost recoltat griul, . se O altă echipă de coo­
le căprioare La probleme specifice şi concrete —
B); Lanţul muncea la strângerea paie­ peratori, cu atelaje, trans­
• seriile I-IJ lor de pe ultimele, 10 ha. porta finul din cîmp. Se
Racolarea Lucrarea o executa, cu detaşau, prin bună parti­ soluţii prompte şi fundamentate
OŞANI: Des-
orară — se- piesa de balotat, mecani­ cipare, cetăţenii Pavel
arîng); Al zatorul Dorel Boca iar Vasiu, Ioan Cătănici I, — Tovarăşe Vergii Rus,
I lingă de- transportul paielor îl asi­ Petru Cătănici, Aurel Ti­ marul comunei trebuie (comuna este în întregime linelor folosite la trac­
Nolembrie); gurau Fiorin Şerban, cu vă rugăm să definiţi, în deci să se regăsească în necooporativizată) şi de ţiune.
II din Santa chii, Petru Pleşa, Constan­ ordinea priorităţilor, pro­ preocupările consiliului creştere a efectivelor de Pentru realizarea pro­
O; LUPENI: un cuplu de remorci şi tin Cătănici, Ioan Burte blemele principale ale
linia tntîl — cooperatorul Horia Popa, ş.a popular comunal şi ale animale şi păsări. ducţiilor de cereale plani­
(Cultural); cu căruţa. Pe terenul eli­ comunei Vorţa, al cărei biroului său executiv, iar La fundamentarea hotă­ ficate în gospodăriile
n prea mul- In ce priveşte însămîn- primar sînteţi. rezultatele obţinute tre­ rârilor, comisiile perma­ populaţiei, cultivatorii au
Luceafurul); berat de paie au intrat ţarca culturilor duble şi a
peţl de sea- cu plugurile în brazdă celor furajere, mecanizato­ — Principalele noastre buie să reflecte stilul de nente de lucru ale con­ fost sprijiniţi cu sămânţă
AN1NOA- mecanizatorii Ştefan Ifo- probleme sînt definite de muncă al organului local siliului popular au adus o din soiuri adecvate con­
xl (Munei- rul Ioan Tirănescu a în­ natura activităţilor care se al puterii de stat. contribuţie substanţială prin diţiilor pedoclimateri.ee din
ANI: Toam- morodean, Mihai Leontin cheiat lucrarea respectivă
(Retezat); şi Constantin Căita. Ei au pe 50 de ha. desfăşoară în comună şi Comuna are programe studiile pe oare le-au făcut zonă. Producţiile de griu
acele mării de sarcinile care derivă, de sporire a producţiei anterior pe această pro­ şi orz sînt mulţumitoare,
; ORAŞTIE: pentru comuna noastră, vegetale şi animale, de blemă. Ulterior, pe ordi- iar la porumb se între­
atria); Sper
edem (Pla- Duminică, 10 august a.c., la Deva-Cristur din programele de dez­ vede o recoltă bună. Su­
AGIU-13AI : voltare economico-socială prafeţele cultivate cu ce­
Storlt (Casa în profil teritorial. Ca STILUL DE MUNCĂ reale au sporit.
LAŢEG: Su- Expoziţia agrozootehnică organ local al puterii de Contribuţia comunei la
ile I-II (Da- AL CONSILIULUI POPULAR
Zbor pcrl- stat, avem răspunderea în fondul de stat şi de auto-
J : Clipa do „Bălţata românească" profil teritorial pentru aprovizionare se cifrează
Ie cultură); realizarea sarcinilor de pînă acum la 874 bl lapte
iangar 13 Mîinc, J0 august a.c., cooperaţiei meşteşugăreşti ameliorare a raselor de oca de zi a şedinţelor
.TA ; Aven- la Cristur este organizată şi altele vor fi prezente plan de către industria animale, de creştere a biroului executiv proble­ şi 55 tone carne. Ritmul
a Word ului cea de-a X-a ediţie jubi­ cu o gamă largă şi di­ extractivă şi cercetarea contribuţiei salle la fondul ma revine sistematic, ur- intrărilor la fondul de stat
liară a expoziţiei agro­ versă de produse agro- geologică de pe teritoriul de stat şi de autoaprovi- mărindu-se stadiul de rea­ nu-i mulţumeşte pe de­
zootehnice „Bălţata româ­ alimentare, industriale, de comunei. Avem răspun­ zionare, program de dez­ lizare a măsurilor adoptate plin pe cei ce răspund în
nească". Participanţii vor artizanat. deri pentru economia lo­ voltare a producţiei de prin hotărîrea amintită. cadrul comunei de această
avea posibilitatea să vi­ Expoziţia agrozooteh­ cală pe care o conducem industrie mică şi de pres­ Fiecare din cei 17 depu­ activitate, deşi la laptele
ziteze standurile de ani­ nică oferă prilejul tre­ nemijlocit — agricultura, tări servicii, de dezvoltare taţi ai consiliului popular de oaie s-a reuşit să se
male, să asiste la festi­ industria mică şi prestările a sericiculturii şi de creş­ au înscrisă în caietul pro­ predea cu 1 000 litri mai
Vremea va vitatea de premiere, să-i cerii în revistă a reali­ de servicii, în mod deo­ priu sarcina privind creş­ mult faţă de anu, tre­
cu cer va- cunoască pe cei mai buni zărilor dobîndite de lu­ sebit pentru participarea tere a iepurilor de casă. cut. S-a.u luat măsuri de
imiaza şi crătorii ogoarelor liune- înfăptuirea cu promptitu­ terea producţiei agricola
î rest. Vîn- crescători de animale din comunei noastre la schim­ dine a acestora a stat şi a efectivelor de animam intensificare a livrărilor.
lab pînă la judeţul nostru, precum şi dorene în dezvoltarea in­ bul echitabil de mărfuri mereu şi la timpul opor­ şi păsări în circumscripţia Rezultate mai bune ca în
lectorul su- cele mai valoroase exem­ tensivă şi modernizarea dintre sat şi oraş. Prin­ anul trecut obţine consi­
laza, izolat agriculturii, în sporirea tun în atenţia organului sa. Ca o consecinţă a preo­
ila descăr- plare deţinute de unită­ tre priorităţi situăm în­ local al puterii de stat, cupărilor, efectivele la liul popular şi în înfăp­
şl averse ţile agricole socialiste şi efectivelor de animale şi făptuirea sarcinilor deri­ a biroului său executiv. toate speciile sînt în creş­ tuirea celorlalte programe
zona de de către gospodăriile ameliorarea raselor, în vate din programele de de care am vorbit.
. Tempera- între alte probleme dez­ tere atît faţă de anul în acest fel, in rezul­
vor fi cu- populaţiei. creşterea aportului zoo­ dezvoltare care au con­ bătute şi hotărîri adoptate trecut şi chiar faţă de
1 şl 33 gra- De asemenea, unităţile tehniei la înfăptuirea pro­ tingenţă directă cu agri­ în prima sesiune pe acest plan. Pentru îmbunătăţi­ tate, se verifică eficacita­
li ridicate, agricole, de industrie a- gramului de autocondu- cultura. tea stilului de muncă al
ne între l4 an a consiliului popular rea raselor de bovine a Consiliului popular de la
limentară, comerciale, de cere şi autoaprovizionare Această gamă de pro­ s-a situat şi aceea pri­ fost achiziţionat un rc-
alimentaţie publică, ale teritorială. bleme şi de priorităţi des­ vind planurile de cultură producătdr de rasă. Este Vorţa.
pre care vorbeşte pri­ în gospodăriile populaţiei în creştere numărul caba­ ION CIOCLE1
(7