Page 33 - Drumul_socialismului_1986_08
P. 33
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VA
((■
Q A U S M U L
Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C
C 0 I U S I L I U L U I P O P U L A R J U
C.S. Hunedoara, aspect de pe linia de laminare, de la laminorul de semifabricate
Anul XXXVIII, nr. 8 937 DUMINICĂ, 10 AUGUST 1986 4 pagini - 50 bani
numărul 2. Foto N1COLAE GHEORGHIU
în întâmpinarea marii noastre sărbători naţionale
,ZIUA MINERULUI" Adunări îestive consacrate
sărbătoririi „Zilei minerului 44
OMAGIU MUNCII OAMENILOR 9 9 ‘
.ta Teatrul de Stat „Va Comitetului municipal nală de la 23 August, referit la sarcinile deo
DIN ADÎNCURI lea Jiului" din Petroşani Petroşani al P.C.R. transformările profunde sebit de mobilizatoare ce
a avut lac, sâmbătă du- Despre semnificaţia şi pe care lc-a cunoscut in revin minerilor din Va
pă-amiază, o adunare fes importanţa evenimentu dustria minieră în anii lea Jiului în creşterea
tivă dedicată „Zilei mi lui a vorbit tovarăşul noştri ca urmare a per continuă a producţiei de
Frumoasă tradiţie ca în nerului", la care au luat Dan Surulescu, directorul fecţionării tehnologiilor cărbune, îndeosebi a ce
fiecare an, în prima dumi parte oameni ai muncii general al Combinatului de exploatare şi ridică lei de huilă pentru cocs
nică de după 6 august să 23 din unităţi de. extracţie minier Valea Jiului. Evo- rii nivelului de pregăti şi semiicocs.
se sărbătorească ziua unuia şi preparare a cărbune cînd bogatele tradiţii re re profesională a cadre Minerilor, tuturor oa
dintre cele mai puternice, lui, institute de cerceta voluţionare ale minerilor, lor, eforturile depuse de menilor muncii din Va
K
mai destoinice şi mai re | * â | j re şi proiectare, între ampla lor activitate pen partidul şi statul nostru lea Jiului le-a fost trans
voluţionare detaşamente prinderi producătoare do tru înflorirea şi bunăsta pentru îmbunătăţirea mis din partea Biroului
^-.1983 condiţiilor de muncă şi Comitetului judeţean Hu
alo clasei noastre munci utilaj minier, precum şi rea patriei noastre socia nedoara al P.C.R., un
toare - MINERII. din alte unităţi econo liste, vorbitorul a înfă viaţă ale minerilor, an caild mesaj de felicitare
De ce după 6 august ? mice ale Văii Jiului. ţişat rezultatele remar gajamentul unanim al pentru activitatea desfă
cabile cu care colective
Pentru că în acea zi a lui Adunarea a fost des le muncitoreşti din acest acestora de a-şi consacra şurată în primele 7 luni
1929, minerii din Lupeni brica de mobilă din Petri- chisă de tovarăşul Ion bazin minier întâmpină întreaga capacitate pen ale anului, însoţită do
au dat jertfă de sînge şi la, racordate azi puternic Resiga, prilm-secretar al marea sărbătoare naţio tru înfăptuirea progra urarea de a obţine noi
de viaţă pentru libertate şi la circuitul economic al mului naţional de lărgi succese în îndeplinirea
judeţului.
existenţă demnă. Sînt 57 re a bazei de materii (Agerpres)
de ani de atunci şi este Totodată, au fost inves priime şi energetice. în
tite sume importante pen
firesc să ne întoarcem cu tru dezvoltarea şi moder continuare, vorbitorul s-a (Continuare în pag. a 2-a)
pioşenie gîndul la minerii
nizarea capacităţilor de
eroi care au luptat cu producţie existente, pentru RAPORT MINERESC
credinţa nestrămutată că construirea a noi obiective
istoria le va face drep miniere, pentru mecaniza £g| Ocupanţii locului I cinilor o producţie marfă
tate. rea lucrărilor din abataje, în întrecerea socialistă în valoare de 18 milioa
Şi, iată, năzuinţele ' lor îmbunătăţirea fluxurilor în industria carboniferă ne lei, iar pe sortimente,
s-au împlinit. Anii con tehnologice, de aprovizio a ţării pe anul 1985 — după cum urmează: Ia
strucţiei socialiste în Româ nare şi transport în subte minerii de la Paroşeni — fier în minereu marfă —
nia au adus şi în munca ran, pentru aplicarea unor raportează, de ziua lor, în plus G 300 tone, Ia do-
şi în viaţa şi în aşezările tehnologii de lucru de ma un spor la producţia de lomită 22 000 tone, Ia talc
minerilor prefaceri înnoi re productivitate, pentru cărbune de 32 000 tone. 170 tone.
toare fără precedent. Lo calificarea şi perfecţiona 5H Bilanţul muncii mi P Şi colectivul Carie
calităţile le sînt frumoase rea pregătirii profesionale nerilor şi preparatorilor rei miniere Veţel-Mintia,
din Munţii Poiana Ruscăi
şi moderne; viaţa liniştită a personalului muncitor, este pozitiv Ia toţi indi onorat cu „Ordinul Mun
cii" clasa a Il-a, pentru
şi prosperă; munca uşoară toate determinînd creş catorii de plan. De Ia locul al H-Iea ocupat în
şi spornică. terea producţiilor zilni începutul anului, colec 1985 în întrecerea din
Partidul şi statul, tovară ce de cărbune cocsi tivul I.M. Hunedoara a
şul Nicolae Ceauşescu per ficabil şi energetic, de ca realizat suplimentar sar- (Continuare în pag. a 2-a)
sonal poartă o grijă ne re ţara are trebuinţe spo
slăbită acestui prestigios rite an de an.
detaşament muncitoresc, De asemenea măsuri ş Rădăcinile istorice milenare ale
ii Vizitînd în repetate rînduri avantaje au beneficiat şi
Valea Jiului, secretarul ge-
celelalte colective mine revoluţiei de eliberare socială
. neral al partidului a co- reşti din judeţ, ca şi din
borît alături de mineri, în
întreaga ţară, mineritul
abataje, a văzut cum mun şi naţională, antifascistă şi
cesc, î-a povăţuit să se or constituind, cum se • ştie,
sectorul prioritar pentru
ganizeze mai bine şi să
dea mai mult cărbune, s-a creşterea bazei de materii antiamperiafistă de la 23 August
interesat de viaţa lor, a prime şi resurse energeti
stabilit măsuri concrete ce ale patriei. 1944
pentru ca tot mai multe Pentru toate aceste îm--
soţii şi fiice de mineri să pliniri, pentru munca dem Lupta necontenită pentru gliei le-a dezvoltat româ
aibă unde lucra, indicînd nă şi viaţa nouă ce o tră dezvoltarea de-sine-stătă- nilor dragostea de liberta
să se construiască, în a- toare, pentru unitate, li te, dorinţa de a se înălţa
iesc, minerii şi preparato- bertate şi independenţă a cu toată demnitatea pen
cest scop, întreprinderile tru propăşirea ţării, iar
de tricotaje din Petroşani constituit trăsătura carac
teristică fundamentală a ncaţîrnarea a constituit
şi de confecţii din Vulcan, Sărbătorim astăzi ziua celor care clin adîncurilc pă- întregii istorii a poporu întotdeauna o cauză pentru
ţesătoria din Lupeni şi fa- (Continuare în pag. a 2-a) mintalul sînt mereu lu cele mal înalte cote ale muncii. lui român, 'determinînd în care înaintaşii noştri lup
suşi modul său de viaţă, tând, nu numai că şi-au
concepţia şi idealurile sale. dobîndit-o, dar prin înlătu
Istoria multiseculară a rarea jugului străin şi-au
Posibilităţile de dezvoltare a zootehniei - poporului nostru este o consolidat-o. Nenumăraţi
succesiune de eforturi po sînt marii domnitori care,
tot mai bine valorificate litice şi militare, avînd în fruntea poporului, şi-au
cartea
înscris
numele
drept obiectiv apărarea in
în
tegrităţii teritoriului na de aur a ţării prin lupta
La Congresul al XIII-lea unităţile agricole coopera unităţile agricole de stat, drumarea organelor şi a or ţional şi a independenţei pe care au dus-o împotri
al partidului şi la Congre tiste, de stat şi intercoopcr în asociaţiile economice in- ganizaţiilor de partid, de sale ameninţate deseori de va duşmanilor patriei, care
sul al IlI-lea al ţărănimii ratiste, cit şi în cadrul tercoopcratiste şi gospodă valorificarea în condiţii tot duşmani. „De la forma . au făcut din piepturile lor
s-a subliniat necesitatea ca gospodăriilor populaţiei. riile populaţiei pentru a mai bune a tradiţiei şi a rea de către Burcbista, în scut de apărare în calea
oamenii muncii din agri Semnificativ este că, de creşte efectivele la toate posibilităţilor existente, o secolul întîi înaintea erei cotropitorilor, păstrînd pe
cultură să pună un accent la începutul primului an al speciile, concomitent cu a- serie de unităţi agricole şi noastre, a statului dacic ste secole, ca o flacăra
deosebit pe dezvoltarea mai actualului cincinal, în coo meliorarea raselor, cu creş unităţi administrativ-terito- centralizat, de Ia epoca mereu vie, libertatea pă
puternică a sectorului zoo perativele agricole din ju terea producţiei de lapte, riale se prezintă — acum înfloritoarei societăţi da mântului strămoşesc. Se
tehnic, pe realizarea în cele deţul nostru efectivele au carne, ouă, lină. cînd întregul popor întîm- cice a lui Dccebal şi apoi înscriu la loc de frunte
mai bune condiţii a preve sporit cu mai mult de 6 500 Un bun prilej pentru a pină cu rezultate deosebite de-a lungul a două milenii în istoria românilor, lup
derilor programelor adop bovine şi peste 21 000 ovine. trece în revistă succesele marca noastră sărbătoare de existenţă pînă în ziua tele purtate cu strălucire
tate în acest scop, astfel în- De asemenea, în concor naţională de la 23 August de azi — sublinia tovară de Burcbista şi Decebal,
cît să se asigure materiali danţă cu obiectivele cu dobîndite în privinţa dez — cu realizări meritorii în şul Nicolae Ceauşescu, se de Gclu, Glad şi Mcriumo-
zarea dezideratelor noii re prinse în programul jude voltării sectorului zooteh îndeplinirea indicatorilor cretarul general al pai ti rut, Basarab I, Mircea col
voluţii agrare. Datorită spri ţean de dezvoltare a zoo nic îl reprezintă şi actuala de plan. Se cuvine să amin cluiţii — poporul nostru a Prof. IOACHIM LAZAR
jinului material, tehnic şi tehniei, în Programul unic ediţie jubiliară a expoziţiei tim doar cîleva dintre a- trebuit să ducă lupte grele directorul
financiar acordat de stat, şi în programul de auto- agrozootehnice „Bălţata ro pentru a-şi constitui şi Muzeului judeţean
sectorul zootehnie a cunos conducerc şi autoaprovizio- manească". De menţionat apăra fiinţa proprie, enti Hunedoara-Deva
cut o permanentă dezvol nare teritorială, se depun că, preocupîndu-se cu în tatea naţională"
tare şi modernizare, atât în eforturi stăruitoare şi în treaga răspundere, sub în (Continuare în pag. a 3-a) Lupta pentru apărarea (Continuare in pag. a >a)
