Page 34 - Drumul_socialismului_1986_08
P. 34
ng. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI >
„ Z I U A M I N E R U L U I *
OMAGIU MUNCII OAMENILOR DIN ADINCURI n,:io t
11,35 L
* 1
ei
ri
12,40 D
Raport mineresc sarcinile de plan. Harni Ci
cul colectiv al I.M. Vul
IV
t can raportează, de ase \ 13,00 A
ţ (Urmare din pag. 1) cheiat cele şapte luni şi menea, creşterea calităţii (I
o decadă din an cu în cărbunelui, extras, econo * n
^ ramura extracţiei şi pre- semnate depăşiri de plan misirea unor valori — î c,
\ lucrării minereurilor, se Ia galerii, suitori, Puţuri 868 mc dc cherestea, * i,
i prezintă la „Ziua mine- de cercetare, şanţuri. Va 183,9 MWh energic elec P
) rului" cu rezultate deo- loarea lucrărilor miniere trică ş.a., creşterea Pro * D
ţ sebite. Numai în luna iu- executate suplimentar ductivităţii muncii în l * 11
( lie şi în prima decadă a sarcinilor de plan în a- cărbune. * C
/ lui august şi-au depăşit ceastă perioadă se ridică ^ C o l e c t i v e l e \ s
1 cu peste 5 milioane Ici la circa 18 milioane lei. I.C.I .T.P.L.C.I.M. Deva î •M 'J
^ producţia marfă, înregis- El Colectivele minelor se prezintă Ia sărbătoa * 1’
i trînd însemnate sporuri Deva şi Muncel, în pe rea minerilor cu un bo Ii
i dc producţie Ia minereul rioada trecută din acest gat bilanţ, în care au în ★ I
ţ extras şi prelucrat, la an, au extras şi prelu scris importante contri
I zinc, plumb, bentonită, crat peste prevederi mai buţii la creşterea bazei I;
/ alte produse. mult dc 40 000 tone mi de materii prime a ţării. ★ I
) SI în perioada 1—9 au- nereuri cuprifere şi com Iată cîtcva dintre temele î 1
( gust, în sectoarele dc plexe, au realizat în plus de cercetare care au fost * 5
t
i producţie ale I.M. Barza 150 tone metale în con „transferate" din labora 14,15 (
> au fost organizate zile şi centrate. toarele şi staţiile-pilot ale \ t
ţ schimburi de producţie §3 Oamenii muncii din institutului în zonele fier 2
i mărită. Minerii din Ţara cadrul I.M. Vulcan ac binţi ale extracţiei dc mi
1 moţilor crişcni s-au mo- ţionează cu hărnicie şi nereuri : o Tehnologii noi
\ bilizat exemplar în mun- abnegaţie pentru a înde pentru obţinerea unor 19,00 '
i că, înregistrînd realizări plini sarcina de mare cantităţi mari de fier, cu ★ 1
ţ remarcabile. Planul pe- răspundere formulată de pru şi alte elemente utile
1 noadei la producţia de secretarul general al din iazurile dc decanta
minereu a fost depăşit P a r t i d u l u i , tovară re dc la Deva şi Tcliuc 19,20 )
I.M. Paroşeni, mecanizare masivă, înalte productivi ta(i ţi producţii dc cărbune. \ cu mai mult dc 2 500 to- şul Nicolae Ceauşescu, • Realizarea de bioteh-
Exemplu concludent: abatajul condus de brigadierul Perene t'n/.akiis. i ne. Cele mai consistente privind creşterea conti nologii pentru extragerea {
l oto OVIDIU PAIltlANt) 1 sporuri le-au obţinut co- nuă a producţiei de căr cuprului şi a altor meta
1 lectivele carierei, sectoa- bune şi asigurarea în a- le din minereuri sărace
^ relor Musariu I şi Bră- cest fel a necesităţilor e- şi ape reziduale, prin so-
Adunări festive i dişor. nergotice ale ţării, a ma-’ lubilizarc bactcriană şi s
(Urmare din pag. 1) secutiv»< minerii de la Pa- teriei prime pentru in precipitare • Pentru cx'cş-
roşeni îşi privesc în vitri (Urmare din pag. 1) 1 ■ Colectivele dc Prc- tei-ea productivităţii mun
rii noştri - din Valea Jiu nă „Ordinul Muncii" cla ( părători din cadrul dustria cocsului. Dc ziua 20,10
lui şi Ţara Zaranduiui, din sa I, cei de la Carie a mi şi depăşirea sarcinilor 1 I.P.C.V.J. Petroşani ra- lor, minerii din cadrul cii la extracţia minereu
producţie
dc
Poiana Ruscăi şi Ţara Ha nieră Veţel-Mintia trăiesc de p.an, a angajamente / portcază realizarea „la sectoarelor importante de rilor în subteran şi ca \
riere au fost concepute
raportează
ţegului, de la Deva, Cer- satisfacţia ocupării pentru lor asumate în întrecerea 1 zi" a unei producţii nete păşiri de plan: sectorul modele noi fi prototipuri, \ 21,50
tej, Muncel, Veţel — şi, a- prima dată a locului al socialistă. l dc cărbune însumînd 41 instalaţii noi de perforat
lături de ei, geologii, son ll-lea pe ţară şi primirea în încheierea manifes / milioane lei şi a unei III — un plus de 8 231 cu unul sau două braţe, \ El
dorii şi minerii de ta „Ordinului Muncii" clasa a tării a fost prezentat un 1 producţii de cărbune tone de cărbune, sectorul mi complex dc perforare, \ 20,00
I.P.E.G. Deva, cercetătorii ll-a, iar colectivul I.P.E.G. program artistic. ( pentru cocs dc 155 tone, II — peste 1 500 tone, încărcare şi transport ş.a. ★
şi proiectanţii de la Deva are din nou bucuria I în timp ce puterea ca- sectorul I — aproape 1000 \
• Pînă în anul 1990, con
I. C. I. T. P. L. C. I. M. Deva, situării pe locul al lll-lea ( lorifică la mixte mar- tone de cărbune ş.a. în form sarcinii trasate de \
I.C.P.M.C. şi C.C.S.M. Pe între unităţile de profil şi ) chează o creştere faţă de cadrul lucrărilor dc îna secretarul general al \ 20,20
troşani, specialiştii de la conferirii „Ordinului Mun Adunări festive consa l Plan de 170 kilocalorii. intare şi pregătire, des p a r t i d u l u i , tovară 20,35
C.M.V.J. şi C.M. Deva, ca cii" clasa a lll-a, toate crate „Zilei minerului" I H Colectivele de mun- chizătorii dc drumuri mi şul Nicolae Ceauşescu, a- \ 20,55
drele didactice de la I.M. pentru realizările deosebite au avut loc în unităţile 1 că ale I.P.E.G. Deva, ca- niere din sectorul V se ceste instalaţii şi tehnolo \
prezintă cu un plus de
Petroşani, toţi cei care din 1985. extractive, combinatele şi ^ re au ocupat locul al III- gii noi vor fi automati 21,50
concură, direct său indi Dar la sărbătorirea „Zi centru,lele miniere de pe I lea în întrecerea socialis- 3G0 ml, iar cei din secto zate şi robotizate. \
rul II cu 113 ml peste
rect, la realizarea produc lei minerului" de azi se întreg cuprinsul patriei. / tă pe anul 1985, au în \
ţiilor de cărbune şi mine prezintă cu frumoase rea
reuri, de alte substanţe mi lizări, de la începutul a-
nerale utile sau rezerve ne nului, şi întreprinderile mi
metalifere de care ţara are niere Lonea, Barza, Hune
nevoie îşi îndreaptă gîn- doara, exploatările minie începînd clin ziua de DL
durile cu justificată mîn- re Deva şi Certej, un maro 2 august 1986 — ne-a ■V
drie patriotică spre condu număr de sectoare şi de comunicat Nicolae Vlad, uOA
cerea partidului, spre con brigăzi de la celelalte uni secretarul comitetului şi Ii
ducătorul stimat şi pre tăţi miniere, colective din de partid al întreprin Vînfl
(Moi
ţuit, tovarăşul Nicolae alte compartimente care derii miniere Lupe ni — a mit
Ceauşescu, care veghează susţin eforturile minerilor şi în câmpurile de cărbu (Fia
cu strălucire şi neostenire preparatorilor în producţie. ne ale unităţii noastre (Art
la soarta naţiunii, la pro Cu toţii se angajează a- a început să producă [)în-\
riile
gresul şi prosperitatea pa cum, la ceasul frumoasei „abatajul lui Biaga". patr
triei scumpe - România so sărbători minereşti, să ob Noua capacitate de pro bare
cialistă. ţină noi succese în produc ducţie aparţine secto Con
Este „Ziua minerului", ţie, să materializeze exem rului III şi este dooso- LUC
Noi.
într-un context de eveni plar sarcinile ce le revin seri
mente — a 65-a aniversa în acest an, în întregul VUI
re a făuririi Partidului Co cincinal 1986—1990, din is ta i
eo:
munist Român, împlinirea a toricele documente ale ru
50 de ani de la procesul Congresului al Xlll-lea al Coli
luptătorilor comunişti şi partidului — aportul mineri (Mi
SA :
antifascişti de la Braşov lor fiind hotărîtor în pro torc
şi a 21 de ani de la Con cesul dezvoltării bazei de 3oi B£aga“ na
gresul al IX-lea al parti materii prime şi resurse e- \m.
(SU
dului — de care sînt strîns nergetice, obţinerii inde BA
legate numele şi persona pendenţei energetice şi £ră
litatea bravului nostru con trecerii României, pînă la bit de rodnică: zilnic, HA.
trio
ducător de partid şi de sfîrşitul actualului cincinal, sînt extrase dc aici cir veci
stat, tovarăşul Nicolae de la stadiul de ţară în ca 1000 tone de căr OII
Ceauşescu şi pe care isto curs de dezvoltare la cel bune. bur
ria modernă a României de ţară mediu dezvoltată cul>
per
le-a înscris cu litere de aur din punct de vedere eco — De ce a fost încre cia)
între coperţile ei volumi nomic. dinţată exploatarea a- cul«
noase, dense. Să-i omagiem, de ziua cestui abataj minerilor răi?
SE\
Sărbătorindu-şi cu res lor, pe aceşti bravi oa din brigada condusă cte (Mi
pect şi Satisfacţie ziua, mi meni ai muncii din aba Mihai Blaga ? tur
nerii din judeţul nostru îşi taje, pe minerii hunedoreni, — Este un abataj cu (l.u
privesc direct tabloul rea pentru activitatea nobilă, Vagonetul nr. 1, încăl prinse intre bulgării de căr bători naţionale a poporu deschidere mare, echi
lizărilor de la începutul a- frumoasă şi necesară pe cat cu primele tone de bune din vagonet - gest lui român şi a „Zilei mi pat cu complex de sus W
nului, însumează cu roşu care o desfăşoară în „foc cărbune extrase din aba simplu şi plin dc dragos nerului", Pină la linele lu ţinere şi tăiere mecani H
semnele „plus", dar îşi trec continuu", pentru rezultate tajele întreprinderii minie te ai minerilor care şi-au nii august 1986 vom da o zată, iar ortacii lui Bla
in agende, cu realismul şi le pe care Ie obţin în re Valea de Brazi, a fost exprimat in acest lei răs producţie de cel puţin 9 000 ga au multă experienţă
responsabilitatea ce-i ca producţie şi să le urăm, în scos „la ziuă" în 5 august punsul la chemarea „Pa tone de cărbune. Folosesc în această direcţie şi,
racterizează, şi nerealizări- preajma marii "sărbători 1986. Reproducem lingă a- triei, mai mult cărbune !". acest prilej pentru a ra în plus, cunosc bine Ii I
le, lucrurile pe care le mai naţionale a poporului nos ceste linduri şi fotograiia - La punerea in funcţiu porta secretarului general condiţiile geo-tcctonice, tei
au de pus Ia punct, pen tru, de la 23 August, şi a vagonetului respectiv, im- ne a primului abataj din al partidului, tovarăşul specifice zonei respec voi
tru a lua măsurile ce se înaltului forum al clasei pins (in mod simbolic) de Valea de Brazi - ne-a de- Nicolae Ceauşescu, că vom tive, deoarece au ex pic
căi
impun, care să le asigure, muncitoare din România - minerii din brigada lui clarat minerul şei de bri lace totul pentru creşte ploatat şi panoul dc gri
pînă la şfirşitul acestui Congresul a! Ijj-jea al Gheorghe Scorpie, colectiv gadă Gheorghe Scorpie — rea bazei de materii prime deasupra. Producţia ce fia
ter
prim an al ceiui de-al consiliilor oamenilor mun care a descătuşat, la pro a contribuit întreg colecti a ţării, prin punerea în se realizează în noul a- rai
optulea cincinal, recupera cii —, noi şi importante priu, noul riu de cărbune vul Întreprinderii noastre. funcţiune a tuturor abata bataj va conduce la re 50-
rea restanţelor şi îndepli- succese, prin care să-şi al Văii Jiului şi al ţării. Noi ne-am străduit şi sin- jelor prevăzute in actuala cuperarea restanţelor tui
pr
nirea integrală a sarcinilor sporească partea de contri Emoţia momentului inau tem ferrclft că am reuşit etapă la Valea de Brazi, de cărbune existente în do
de pîfin. buţie la edificarea multila gural a fost sporită de ste- să pornim extracţia de căr prin creşterea productivi bilanţul sectorului. tr<
Pentru a doua oară con- terală a patriei socialiste. guleţele cu stema patriei bune in cinstea marii săr tăţii muncii in cărbune I