Page 35 - Drumul_socialismului_1986_08
P. 35
i 937 • DUMINICA, 10 AUGUST 1986 Pag. 3
Scrisoarea Comitetului Politic Ziua brigadierilor
riZIUNE
Executiv al C.C. al P.C.R. Reverberaţii în timp şi peste timp
NÎ'A,
adresată tovarăşului Manea Mănescu sau nu vreo definiţie a rat imn al creaţiei naţio cipanţi statornici la vasta
G’uST Brigadier. O fi existînd. formîndu-se într-un adevă Tinerii hunedoreni, parti
substantivului, el s-a defi nale şi va rămîne veşnic operă constructivă condusă
copiilor, cu prilejul împlinirii vîrstei de 70 de ani nit singur, printr-o vrere na viu în mintea şi cugetul ti
moteca de ţională, într-un verb de pio nerilor de atunci ca expre de partid, încearcă şi azi
ii: „Vizitato- nierat şi entuziasm, care sie a romantismului revo sentimentul datoriei împli
nite. Şi în acest an, sute
au irumpt sub forma acelui luţionar
Dragă tovarăşe Manea Mănescu, patriei, a politicii partidului şi statului de tineri din judeţ au lu
nuna clnte- nemaipomenit „Hei-rup",
nostru de ridicare necontenită a nivelului Evocarea lui astăzi este crat şi vor lucra pe şantie
românesc — La aniversarea împlinirii vîrstei de 70 prelung, fierbinte şi juve pe cît de revelatoare pe
populara de ani, ne face o deosebită plăcere ca, în de trai, material şi spiritual al oamenilor nil, definitoriu pentru ca» atît de convingătoare pen rele naţionale Canalul
duminical numele Comitetului Politic Executiv al muncii, de largă conlucrare internaţională patul de drum la care ne tru viaductul aşezat peste Poarta Albă — Midia —
)In sumar : C.C. al P.C.R., să-ţi adresăm, din toată cu forţele înaintate de pretutindeni, pen aflam. timpul străbătut, timpul în Năvodari şi Porţile dc Fiesi
merit muzi- inima, cele mai calde felicitări, viaţă în tru împlinirea aspiraţiilor de pace, înţe A venit ca un băiat sim care, sub conducerea parti II, pe şantierul judeţean de
legere şi progres ale omenirii.
delungată şi fericită. plu, în salopetă, cu sau fă dului comunist, poporul pe Amenajarea hidroener
de august Dorim să-ţi exprimăm — şi cu acest îţi urăm, dragă tovarăşe Manea Mă ră cască, cu sau fără cisme, nostru a înfăptuit o socie getică Rîu Mare-Retezat,
ral. Reportaj prilej sărbătoresc — sentimentele noas nescu, ani mulţi şi fericiţi, multă sănătate dar sigur cu tîrnăcop, lo tate nouă, o societate a oa precum şi pe cele locale,
animate tre de stimă şi apreciere pentru activita şi putere de muncă, satisfacţii şi împli pată, baramină şi roabă şi menilor muncii, liberi şi aducînd o contribuţie im
estivale tea îndelungată pe care ai desfăşurat-o niri tot mai mari în întreaga activitate, cu o respiraţie adîncă, pre stăpîni pe destinele lor. portantă la înfăptuirea im
iul în 600 de pentru a-ţi aduce şi în continuare contri portantelor obiective adop
şi o desfăşori, cu spirit revoluţionar şi gătit pentru orice venire, Din ampla epopee eroică
competenţă, în slujba idealurilor nobile buţia activă Ia transpunerea cu succes în voluntar pentru desfăşură de edificare a noii societăţi tate dc partid.
rt ale partidului, ale edificării socialismului viaţă a istoricelor hotărîri adoptate de rile viitoare, care au şi ve Cinstind Ziua brigadie
e muzicale şi comunismului în România. Dăm cu Congresul al XlII-Iea al Partidului Co nit. Căci erau chemările însă, se degajă cu deose rilor, acum, în preajma ce
ium“ toţii o înaltă preţuire contribuţiei de sea munist Român, a luminosului Program de noastre, de zare socialistă, bită forţă etapa inaugurată lei do a 42-a aniversări a
de Congresul al IX-lea al
ul portului, edificare a societăţii socialiste multilate
ui şi jocului mă pe care o aduci, în funcţiile de răs chemările partidului, ale partidului, definită pe revoluţiei de eliberare ser
pundere ce ţi-au fost încredinţate — ca ral dezvoltate şi înaintare a României ţării, pentru împlinirile ei drept cuvînt de poporul cială şi naţională, antifas
membru al Comitetului Politic Executiv spre comunism. şi ale talc, foarte expresiv cistă şi antiimperialistă, mii
minunată a nostru „Epoca Nicolae
şi ca vicepreşedinte al Consiliului de Stat La aniversarea zilei tale de naştere, prezente într-un cînt bri- Ceauşescu" — dimensiune de tineri din judeţ au par
— la înfăptuirea măreţelor planuri şi pro îţi adresăm călduroasa noastră urare : gadieresc : „Să reconstruim definitorie pentru tot ce am ticipat la sărbătorire, ra
a telespecta-
grame de dezvoltare economico-socială a La mulţi ani ! lot ce-a fost dărîmat/ Tot înfăptuit. portând că până în prczeral
ce negrul trecut a lăsat“.
poranii noş- Se împlinesc doi ani de au îndeplinit planul a*
eportaj reali- COMITETUL POLITIC EXECUTIV întîi, Hei-rupul s-a au cînd se instituia „Ziua bri nual la activitatea dej
Valca Jiului zit la Agnita-Botorca, Bum- gadierului" — semn de muncă patriotică în propor
jul Zilei mi- AL COMITETULUI CENTRAL beşti-Livezeni, Salva-Vişeu, deosebită cinstire a activi ţie de 92,1 la sută, iar pînă
AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Lunca Prutului, Ceanu Ma tăţii tinerilor brigadieri pe la 23 August îl vor realiza
îal re — Cluj încorporîndu-se marile şantiere ale construc integral.
ipinarea ma- în marşurile muncitoreşti, ţiei socialiste. De aceea, Sărbătorirea brigadierilor,
ători naţio- intonate bărbăteşte în a- azi, în a doua duminică a s-a transformat într-un
batajele Văii Jiului şi pe lunii august, sărbătoarea devărat moment de angaja
; ale unui Rădăcinile istorice milenare ale revoluţiei şantierele navale de la Ga brigadierilor, îmbrăţişată re solemnă a întregului ti
oic (C). cu Ziua minerului, semni
j - documen laţi şi Severin, şi la Reşiţa neret hunedorean penti'0
ii' cu pri- sau Hunedoara, şi la Arad fică în fapt sărbătorirea a-şi consacra toate efortu
rigadie- de eliberare socială şi naţională, antifascistă Timişoara, şi lingă son tuturor oamenilor muncii, rile înfăptuirii neabătute a
sau
dele Văii Prahovei, peste ferm angajaţi în efortul obiectivelor şi sarcinilor ce
pentru bri-
tot unde muncitorii au pus
(c). Specia - - şi a n t i ini peria! istă de la 23 August 1944 îndelungat pentru făurirea revin judeţului Hunedoara
erar-muzical în mişcare propria lor e- societăţii socialiste şi co
Ic muniste, pentru că întrea din istoricele documente ale
•tistic: ,.Riul nergie şi fabricile şi uzi ga ţară este realmente un celui de al XlII-lea Con"
•că muntele* (Urmare din pag. 1) eroism legendar, afirmînd dat tributul de sînge în nele vechi şi noi ale ţării. greş al partidului.
»duc|ie a ca- încă o dată înaltele vir numele unor aspiraţii înal Acest strigăt de muncă vast şantier, de permanen Băieţii şi fetele in salo
Unu Ma:c, Iaincu de Hune Joa tuţi ale poporului, hotă te şi scumpe — indepen tă înnoire şi modernizare,
iai. şi de bucurie s-a înălţat şi pete albastre trec mîndri
ra, Viad Ţepeş, Ştefan cel rârea şi curajul de a-şi denţa şi realizarea unităţii s-a răspîndit pretutindeni de înălţare spre noi îm şi demni în marea coloană
AUGUST Marc, loan Vodă, Mihai dobîndi drepturile şi de a naţionale statale. între hotarele ţării, trans- pliniri şi bucurii. a muncii creatoare.
Viteazul, Tudor Vlad:mi- nu îngădui nimănui să le Poporul, marii bărbaţi
îal
npinarea ma- rescu. Avram Ia nou • şi încalce. ai istoriei româneşti au
lători naţio- mulţi alţii. Semnificativ Vitejia şi spiritul dc insens de-a lungul seco
este faptul că în această jertfă avea să-i însufle lelor pagini de eroism le
telmico- luptă „cele trei ţări româ ţească ia fapte de arme gendar, transmiţând prin
neşti din Dacia lui Traian, înălţătoare pe oştenii ro crezul şi jertfa lor un
folcloric (c) Ardealul, Moldova şi Ţara mâni şi în anii primului nepreţuit şi mereu actual
srial (c) : Românească, s-au sprijinit război mondial, să-şi puină
tolumb îndemn : să ne iubim glia
nai. una pe alta, trimiţîndu-şi piepturile în bătaia Lunu străbună şi să nu precu
oameni, oşti, bogăţii, cărţi rilor, mitralierelor şi cara peţim nimic pentru a con
de învăţătură, şi aşa au binelor duşmane pentru tribui la propăşirea ei prin
fost un trup şi un suflet". înfăptuirea nobilelor idea independenţă şi libertate.
Unirea din anul 1G00, în luri ale unităţii naţionale, Avînd o istorie atît de
făptuită sub sceptrul vo ale apărării gliei strămo bogată în fapte de vite
ievodului tuturor români şeşti. ale integrităţii .şi jie pentru apărarea inde
Inuii e tăi a lor, Mi bai Viteazul, a con independenţei patriei. în pendenţei şi suveranităţii
, Prieteni stituit un înălţător şi un aprigele încleştări din tre- patriei, a gliei străbune,
, UUNK- însufleţitor îndemn în cători'.e Carpaţilor, din ' cu un trecut de luptă
,v.ţi cu Stan Dobrogea, de pe Cernn, ia
[odern — A), lupta pentru făurirea uni multimilenar glorios, jalo
de căprioare tăţii statale, pentru li Jiu, pe Neajlov şi pe Ar nat de evenimente remar
lî); Lanţul bertate şi independenţă. geş, şi în mod deosebit pe cabile, putem afirma că
— senile I-IJ câmpurile de bătălie de la revoluţia de elibe are so
Racolarea Epoca modernă a istoriei
ÎOŞAN1: Des- românilor consemnează ma Mărăsti, Mărăşe.şti şi Oi- cială şi naţională, antifas
porară — se- rea răscoală populară con tuz, ostaşii români au să- cistă şi an ti imperiali stă,
Paring) ; Al vîrşit adevărate minuni dc care a început o dată cu
•d lingă de- dusă de Horea, Cloşca şi
[ Noiembrie); Crişnn, prccu.m şi revolu vitejie. în timpul campa înfăptuirea actului istoric
ştii din Santa ţiile de la 1821 şi 1848, niilor din anii 1916—1918, de la 23 August 1944, îşi
*a) ; LUPENJ: aproape 800 000 de bărbaţi ăre rădăcinile adînc înfipte
linia Intîi — semnele ineluctabilei evo Moment solemn din solemnitatea muncii demne.. Careu I elevilor I.iceului „Aurel
(Cultural); luţii istorice către recon de pe întreg spaţiu] de în trecutul milenar ai po Vlaicu" din Orăştie are şi demnitatea şi mîndria faptelor de muncă Ia Rîu Mare--
Retezat.
5in prea mul- stituirea străvechii unităţi vieţuire românească şi-au porului român.
(Luceafărul); teritoriale şi etnice dacice
ispeţl de sea-
); PETRI LA : a cărei vitalitate a fost
le lurcoaze prezentă permanent istori
•) ; A NT NO A- ceşte. După Unirea Mol (Urmare din pag. 1)
taxi (Munci- Posibilităţi!© d© dezvoltare o poloc, Bîrsău, Dobra, Sîn-
CANI: Toam- dovei şi a Munteniei la petru, Nandru, Peştişu MiPj
r (Retezat); 18â9 şi înfăptuirea statului cesteo. în ceea ce priveş Sălaşu de Jos, Rîu Bărbaţi,
Recele mării naţional român modern, te efectivele, numeroase u-
ic*) ; GURA- zootehniei — tot moi bin© valorificat© Ilărău şi altele.
intomolc se cucerirea independenţei de nităţi agricole, între care Hotărâţi să amplifice rea
inerul) ; O- stat a devenit un impera A.E.I. Chimlndia, C.A.P. De lizările, lucrătorii din zoo--
ungar 18 (Ra tiv arzător, o necesitate va, Siniandrei, Bă-cia, Haţeg. male fiecare — la specia Orăştie, Geoagiu, Deva, Bîr- se desfăşoară activitatea din
să ne* mai obiectivă pentru progresul Ostrov, Ilărău, Ţebea, Şoi- bovine faţă de prevederile său, Ostrov, Tîmpa şi al- tehnic acordă în continuare
.•ara); G i:oa- zootehnie, cît şi asigurării atenţie deosebită asigurării
ragele ne lastre şi afirmarea naţiunii muş, Batiz şi altele au tle planului anual. La specia tele. Fireşte, aceste realizări unei reproducţii corespun furajelor necesare în viitoa
c: a s a dc române libere în marca pe acum însemnate depă ovine se înregistrează apre se datoresc climatului de or. zătoare.
A T E G : Su- familie a popoarelor lumii, şiri — de cîte 50—200 ani ciabile plusuri la C.A.P. dine şi disciplină în care rea perioadă de stabulaixe,
riile I-II (Da- Relevantă este şi preocu cît şi executării lucrărilor
: Zbor porl- împlinirea acestui dezi parea existentă pont im spo de modernizare a fermelor,
\N : Clipa de derat vital şi legic era po rirea producţiei şi a livră asigurând astfel premise fa
do cuU ură): sibilă şi ca urmare a exis
Hangg# 18 rilor la fondul de stat, u- vorabile îndeplinirii sarcî-
IU A : / (ven tenţei unor conjuncturi in ncle unităţi agricole avînd nilor de plan, sporirii pon
rea Nor ei ului ternaţionale favorabile. în apreciabile avansuri faţă derii sectorului zootehnie
asemenea împrejurări, dînd de prevederile perioadei şi în ansamblul producţiei şi
cuirs voinţei legitime a în la acest indicator. Sînt no veniturilor realizate din a-
tregului popor, Parlamen tabile, între altele, realiză
tul român a hotărî*. să gricultură. în acest sens,
EA: rupă total şi definitiv ra rile dobândite dc lucrătorii actuala ediţie a expoziţiei
de la complexele zootehni
porturile de dependenţă agrozootehnice „Bălţata ro
mânească" se constituie în
faţă de Poarta otomană, ce din Chknindia şi Pcştea-
eniea va na, de unde s-au predat, tr-un bun prilej de a face
ju cerul proclamând prin vot una pînă acum, la fondul de un larg schimb de expe
, Local nim deplina independenţă
rse de a României, la 9 mai 1877. slat peste 4 000 şi, respec rienţă cu crescătorii frun
de des- Ind epende n ţ a pro clam a t ă tiv, 2 500 hl lapte. Dintre taşi de animale din judeţul
şi izolat cooperativele agricole se
va su- trebuia consolidată orin- nostru, pentru a cunoaşte,
un ele In- tr-o acţiune militară pro detaşează cele din Silvaş, însuşi şi aplica pe scară
urtă du- prie în cadrul războiului Romos, Ostrov, Deva, Bă- largă tehnologiile înainta
pînă lat cia, Siniandrei, Ruşi, Ha
[’empcia- ruso—turc care începuse te menite să contribuie la
>r fi cu- în aprilie 1877. Pe cîmpu- ţeg .şi I-Iărău. Cu prevederile dezvoltarea continuă a sec
i 20 gra- rlle de luptă din Bulgaria, anuale depăşite sau aproa torului zootehnic, la ridi
xime în-
’a Grivlţa, Plevna. Rahova, pe de îndeplinire la laptele carea eficienţei întregii ac
Smîrdan şi în alte bătălii, Pe păşune i din l>eriu. de oaie se prezintă C.A.P., tivităţi din agricultura
ostaşii ţării au dovedit un Deva, Silvaş, Slmcria, Ban- hunedoreană.
