Page 37 - Drumul_socialismului_1986_08
P. 37
Manifestări politico-educative
dedicate marii sărbători naţionale
• „Zilele cărţii social- Brad în prezenţa unui a filmologului Roxana
politice" — manifestare numeros public. Organi Pană, ca şi prin proiec
naţională dedicată mare zată de Consiliul orăşe ţia unor filme ilustrative
lui eveniment de la 23 nesc de educaţie politică la temă, simpozionul a
August — au debutat şi şi cultură socialistă Brad, beneficiat de o largă au
în judeţul nostru. Des Asociaţia cineaştilor din dienţă.
chiderea festivă a avut R.S.R. şi întreprinderea
loc ieri, la Hunedoara, cinematografică judeţea • Săptămîna cultural-
cu evocarea istoiâcă „Cin nă, dezbaterea a răspuns educativă „Balşa — stră
stim gloria trecutului, slă cu succes genericului, veche vatră de mineri",
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C. un vim măreţia prezentu paginile din epopeea na care şi-a inaugurat du
lui socialist". Manifes ţională fiind inspirat minică noua ediţie, a de
Şl AL C O N S I L I U L U I a n a U L A R J U D E Ţ E A N tarea de debut — orga „răsfoite" de filmologul dicat manifestările ac
nizată de Consiliul mu Roxana Pană, de la Arhi tualei ediţii apropiatei
nicipal de educaţie poli va naţională de filme sărbători de la 23 Au
tică şi cultură socialis Bucureşti, şi ilustrate cu gust. Expunerea cu tema
Anul XXXVIII, nr. 8 933 MARJI, 12 AUGUST 1986 4 pagini - 50 bani tă Hunedoara şi Biblio secvenţe din pelicula „Va „Spirit • revoluţionar în
teca judeţeană — a fost lurile Dunării". înfăptuirea politicii parti
emoţionant susţinută de dului, în lupta pentru
recitalul de poezie • Simpozion. Modul în ridicarea patriei pe noi
ÎN ÎNTÎMPINAREA „Trăim un timp eroic" care creatorii din lupta trepte o de elocventă mărtu a
civilizaţie"
de
film
fost
inspirat
s-au
şi de expoziţia de carte
cu tema „23 August — partidului şi poporului, rie a modului în care
ZILEI DE 23 AUGUST 1944. Epopeea eroică a luptă care a culminat cu - oamenii aşezărilor Balşei
se mobilizează şl acţio
revoluţia de eliberare so
©AUGUST 3? libertăţii noastre". cială şi naţională, anti nează pentru a înfăptui
m 1944- m ® „Pagini din epopeea fascistă şi antiimperia- sarcinile ce revin co
^ 138B sŞ&r Sărbătorirea naţională oglindite în fil listă de la 23 August munei din al documentele
a
fost
mul
1944, a fost tema simpo
românesc"
XlII-lea
Congresului
tema unei ample şi do zionului desfăşurat la Ca al partidului. O expo
„Zilei minerului cumentate la dezbateri, des sa de cultură din Geoa- ziţie de carte a marcat
căr
„Zilelor
făşurate
giu-Băi.
cinematogra
deschiderea
colaborarea
Prin
I' ful „Steaua roşie" din prof. Emeric Ilorovitz şi ţii social-politice".
COSTURI
(
OR PRODUCŢIE Duminică a fost „Ziua Manifestările s-au desfă
REDUSE minerului". Ca în fiecare şurat sub semnul marii Fiorul patriotic din sufletul moţilor
an, în toate localităţile mi sărbători naţionale a po
Colectivele de oameni niere ale judeţului, sărbă porului nostru, de la
ai muncii din cadrul toarea bravilor lucrători din 23 August, în atmosfera pentru locurile lor
I. M. Barza dau o aten adîncuri a prilejuit orga de fierbinte entuziasm ge
ţie deosebită folosirii şi nizarea unei game largi nerat de aniversarea a 65
gospodăririi materiilor de manifestări cultural- de ani de la făurirea Parti Duminică, oraşul Brad a tru patrie şi partid, pentru artistice de la I.M. Ţebea,
p r i m e , materialelor, artistice şi sportive, la dului Comunist Român şi cunoscut din nou animaţia munca celor ce scot la lu E.G.C.L., P.T.T.R., spitalul
sanatoriu,
orăşenesc,
fabri
combustibilului şi ener care au participat mii de împlinirea a 21 de ani specifică tradiţionalelor sale mină bogăţiile adîncului.
giei, valorificării supe mineri, preparatori, con de la Congresul al IX-lea evenimente culturale. Ma Locul de popas a fost şi ca de producţie industrială
rioare a resurselor se structori de utilaje şi o- al partidului, de cînd des nifestarea a purtat am de această dată parcul „Fi- şi prestări servicii, coope
cundare, în scopul di bîective miniere, împreună tinele naţiunii sînt conduse prenta sărbătoririi „Zilei limon Sîrbu", care îi invi- rativa „Moţul", secţia de
minuării costurilor de cu familiile, în momente cu strălucire de cel mai minerului" şi încheierii ce m o b i l ă , Casa de cultură
producţie, creşterii efi de bucurie, recreere şi de seamă fiu al său, to lei de a XlII-a ediţii a Bi’ad, din localităţile To-
cienţei economice. voie bună. varăşul Nicolae Ceauşescu. Festivalului culturii şi edu „ZARAND ’86“ meşti, Ribiţa, Musariu,
în cele şapte luni şi caţiei socialiste — „Zarand". Crişcior, Bucurcşci, Hăr-
o decadă din an ei au Totul a început cu o a- ţăgani, Baia de Criş, Bu-
obţinut economii de VALEA JIULUI. După In acordurile solemne devărată revărsare de costu ta, deopotrivă pe localnici ceş, Blăjeni, Bulzeştii de
22 lei la cheltuielile tradiţie, în municipiul Pe- ale „Imnului Eroilor", au me populare specifice zonei şi pe oaspeţi, cu: „Bine aţi Sus, Ociu, ansamblul fol
materiale la 1 000 lei 'troşani, sărbătorirea „Zilei fost depuse coroane şi în cadrul paradei portului venit la manifestările pri cloric „Romana" al între
producţie marfă şi de minerului" a început prin- jerbe cu flori la Monu din Ţara Zarandului. „Flu lejuite de Ziua minerului". prinderii chimice Orăştie,
4 lei la cele totale, eco tr-un moment de adîncă mentul „Lupeni ’29" şi la viului" celor peste 2000 de I-au trecut pragul fanfara taraful şi soliştii Clubului
nomisind, între altele, vibraţie patriotică — so Placa comemorativă din artişti amatori i s-au ală şi corul minerilor din Gu- „11 Iunie" Călan.
G100 MWh şi 43 tone lemnitatea depunerii de incinta minei Lupeni, în turat miile de localnici rabarza, şoimi ai patriei şi E greu de desprins dintr-
combustibil convenţio coroane şi jerbe de flori memoria minerilor care, care, pe parcursul zilei, au MINEL BODEA
nal şi înregistrînd o la Monumentul „Lupeni în urmă cu 57 de ani, au înălţat flacăra culturii, a elevi din grădiniţele, şco
producţie netă supli ’29“ — semn de profund dat jertfă de sînge şi via unor puternice sentimente lile generale şi liceele din
mentară de peste 11 omagiu pentru minerii eroi ţă pentru dreptate şi ega patriotice, de dragoste pen Brad şiX'rişcior, colectivele (Continuare în pag. a 3-a)
milioane lei. care, în 6 August 1929, litate socială, pentru un
prin ridicarea la luptă trai omenesc, pentru visu
PRODUCŢIE MARFĂ pentru dreptate şi o viaţă rile împlinite de azi. Vi
PESTE PLAN demnă, au înscris o pa branta manifestare so
Organizîndu-şi temei gină de glorie nepieritoare lemnă a constituit, totoda
tă, un moment de puter
nic lucrul pe schim în istoria mişcării muncito nică angajare a mineri
buri şi formaţii, folo reşti din România. lor Văii Jiului — în faţa
sind raţional mijloa Au participat mineri, partidului, a secretarului
cele tehnice din dotare preparatori, constructori de general, tovarăşul Nicolae
şi aplicînd tehnologii de utilaje şi obiective minie Ceauşescu — pentru mate
înaltă productivitate în re, reprezentanţi ai co rializarea neabătută a in
abataje, minerii de la lectivelor de cercetare şi dicaţiilor şi recomandări
Deva şi-au îndeplinit proiectare, ai Combina lor de a da patriei mai
sarcinile pe cele şapte tului minier Valea Jiului, mult cărbune, de a ma
luni şi o decadă din an ai organizaţiilor de masă terializa exemplar obiec
la toţi indicatorii. La şi obşteşti, pionieri şi tivele celui de al XlII-lea
producţia marfă şi-au elevi. Congres al partidului, pri
depăşit planul cu 14,G Au fost prezenţi mem vind lărgirea bazei de ma
la sută, iar la produc- bri ai birourilor comite terii prime şi resurse e-
i ţia marfă vîndută şi în telor judeţean, municipal nergetice a ţării.
casată cu 12,8 la sută, Petroşani şi orăşenesc Lu în întreaga Vale a Jiu
înregistrînd însemnate peni ale P.C.R., reprezen lui, de la Lonea la Cîmpu
sporuri de produse la tanţi al Ministerului Mi lui Neag, „Ziua minerului"
minereul cuprifer şi nelor, Petrolului şi Geo a fost sărbătorită prin in
complex extras şi pre logiei, ai Uniunii sindi teresante şi atractive ma
lucrat, Ia metalele co catelor pe ramură din ca nifestări cultural-artistice,
nexe — cupru, plumb, drul C. C. al U.G.S.R., ai recreative şi sportive, la
zinc.
unor organisme centrale
de sinteză. (Continuare în pag. a 2-a) Aspect din timpul festivităţii de premiere la expoziţia agrozootehnică „lîultata româ
nească".
A X-a expoziţie jubiliara agrozootehnică „Bâlţaia Românească 11
Zootehnia hunedoreanâ la cote mai înalte de dezvoltare şi eficienţă
Duminică, la Cristur a birourilor comitetelor ju tabile ale industriei ali ratiste, iar unităţi comer La standurile amenajate ală, reproducători de mare
t:vut loc cea de-a X-a e- deţean şi municipal Deva mentare şi silviculturii. ciale, de alimentaţie pu pentru animale şi păsări, valoare biologică, precum
diţie jubiliară agrozooteh ale P.C.R., membri ai co De o deosebită apreciere blică şi ale cooperaţiei unde au putut fi văzute şi şi animale de muncă. în
nică „Bălţata Românească", mitetelor executive ale s-au bucurat produsele a- meşteşugăreşti au oferit admirate cele mai valo acelaşi timp, au putut fi
manifestare de tradiţie şi consiliilor populare jude gricole prezentate şi ofe spre vînzare o largă gamă roase exemplare crescute apreciate rezultatele în a-
de larg interes pentru re ţean şi municipal, repre rite spre vînzare de har de produse specifice. In în unităţile agricole, cin meliorarea raselor de ovine
levarea rezultatelor do- zentanţi ai Ministerului A- nicii lucrători de la aso standurile sau pavilioanele stea de a fi prezente a re la A.E.I.C.I.O. Simeria, cît
bîndite în dezvoltarea a- grieulturii, ai Centralei ciaţiile economice Deva şi organizate de întreprinde venit, la specia bovine, şi peisajul pastoral oferit
griculturii hunedorene, în pentru industrializarea căr Sîntandrei, C.A.P. Sîntan- rea de îmbunătăţire şi ex A.E.I. Chimindia, Peşteana, de C.A.P. Brănişca, iar la
deosebi a sectorului zoo nii, invitaţi din alte ju drei, Brănişca, Roşcani, Do- ploatare a pajiştilor, de Bărăşti, Orăştie, Beriu, Bo- standul organizat de „A-
tehnic. Au fost prezenţi deţe. bra, Ilia, Geoagiu, Rădu- laboratoarele pentru con bîlna, Grind, Vaidei, Bir- vicola" Mintia şi I.S.C.I.P.
numeroşi lucrători ai o- leşti, Romos, Ostrov, Deva, trolul calităţii seminţelor tin şi Ilia, fermei din Bă- Orăştie au putut fi apre
goarelor, crescători de a- In cadrul expoziţiei, prin Jeledinţi, Vaidei, Orăştie, şi furajelor şi cel de agro ţălari a I.A.S. Haţeg, uni ciate o parte din exempla
nimale din unităţile agri produse, grafice, panouri, Cigmău, Haţeg, şi de alte chimie, de inspectoratul tăţii agricole Bîrcea, C.A.P. rele reprezentative de pă
cole cooperatiste şi de aparatură specifică activi Unităţi. De asemenea, în sanitar-veterinar, de aso Simeria, Deva, Sîntandrei, sări, iepuri de casă şi porci
stat, din asociaţiile inter- tăţii din sectorul zoo reuşitele expoziţii de pro ciaţia crescătorilor de al Băcia, Haţeg, Şoimuş, Ro care sînt crescute în sis
cooperatiste, ţărani coope tehnic şi din domeniul in duse ale Agrocoop şi bine, de inspectoratul sil mos, Silvaş, Ostrov, Ruşi, tem industrial, după teh
ratori şi cu gospodărie in dustriei alimentare au fost I.C.S.L.F., au fost etalate vic judeţean, S.C.P.P. Geoa Peştişu Mare, Ilia, Dobra, nologii moderne, în unită
dividuală, specialişti din ilustrate rezultatele obţi roadele muncii pline de giu, Trustul judeţean pen Orăştie, Pricaz şi Geoagiu. ţile respective.
unităţile de producţie şi nute în „Epoca Nicolae răspundere şi ale priceperii tru S.M.A. şi de unităţi ale De asemenea, au fost pre Festivitatea de premiere
de cercetare agricolă, pre Ceauşescu, privind dezvol lucrătorilor ogoarelor. în a- industriei alimentare s-au zentate numeroase exem
cum şi de la organele a- tarea intensivă şi moder celaşi timp, s-au prezentat înfăţişat sugestiv succesele plare crescute în gospodă N. T1RCOB
gricole judeţene. nizarea agriculturii jude realizări ale industriei mici dobîndite în fiecare sector riile ţăranilor cooperatori
Au participat membri ai ţului nostru, realizările no din unităţile agricole coope de activitate. şi cu gospodărie individu (Continuare în pag. a 2-a)