Page 38 - Drumul_socialismului_1986_08
P. 38
V
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
In toată perioada de vară-bogată activitate politico-educativă
înainte de a releva ac- elat o atenţie sporită pro partid care au analizat de partid din unităţi au
1 i liniile politico-cducative pagandiştilor, aleşi dintre problem atica învăţămîntu- elaborat programe de ac 20,co Tclcj
ee se întreprind la nivel comuniştii cu cea mai lui, discuţii purtate cu ţiune care să asigure — w In
marii
municipal şi în organiza bună pregătire politico- secretari adjuncţi cu pro cum spuneam — continui lional
ţiile de partid din unităţi, idcalogică şi profesională, blemele de propagandă şi tatea activităţii politico- 20,20 Actu:
am rugat-o pe tovarăşa cadre cu funcţii de con cu propagandişti, organiza ideologice şi cullural-edu- nonih
Elena Drozd, secretar al ducere, care se bucură do rea unor schimburi de cative, iar pe de altă 20.00 Teatr
Comitetului municipal de prestigiu şi autoritate. Co experienţă. parte — pregătirea te „Ziar
partid Deva, sa se refere, mitetul municipal a insti în anul trecut de stu meinică a noului an de neaţă
Munţi
pe scurt, la unele concluzii tuit un bun sistem de diu am pus un accent mai studiu. Ne interesează în tv.
desprinse din analiza des instruire lunară, în cadrul mare pe organizarea unui mod egal ambele laturi 21.00 Telcji
făşurării anului de stu căruia, pe baza unui pro control colectiv, sistema pe care ne străduita să le 22.00 Inchi.
diu 1985—1986 în învăţă- gram, cu sprijinul membri tic, bazat pe un grafic îmbinăm cît mai bine în mului
m intui politico-ideologic. lor biroului comitetului de desfăşurare a dezbate folosul mobilizării cît mai
Mai ales la acelea care municipal şi a comisiei de rilor. Cunoscând din timp active a colectivelor de
oferă învăţăminte pentru propagandă, a fost asigu cînd şi unde au loc a- oameni ai muncii la înde
anul ce se deschide în rată informarea lor asu cestea, membri ai comi plinirea integrală a sar
septembrie. pra principalelor probleme tetului municipal şi ai u- cinilor economico-sociale
— Atit biroul comite economice şi social-poli- nor comitete de partid, ce revin municipiului în
tului municipal, cît şi co tice ce au stat în faţa precum .şi ai consiliilor de .1986 şi în perspectiva în BUCURI
mitetele de partid şi birou municipiului în perioada educaţie politică şi cultură tregului cincinal. dioprograi
rile organizaţiilor de bază respectivă. Au fost, de a- socialistă, alte cadre cu — Ce s-a întreprins pînă 0,15 Sfatul a
Agenda
clin întreprinderi şi insti samenea, prezentate şi munci de răspundere au în prezent şi ce se mai di» jurnal;
tuţii au analizat luna tre seminarizate unele docu participat la dezbateri, iar iniţiază ? ţară; 8,00
cută modul în care s-a mente de partid apărute, apoi au prezentat consta — Cu sprijinul comi 8.10 Curie
9.00
Bulet
desfăşurat anul de învă- modalităţi de acţiune pen tările, în raport cu c.arc siilor de propagandişti şi Răspunde)
ţămîn.t politico-ideologic tru transpunerea în viaţă am acţionat ulterior pen agitatori, în cea mai mare lor; 10,00 J
prilej cu care au fost a sarcinilor desprinsa din tru înlăturarea neajunsu parte a întreprinderilor şi 10,05 Mlcr
lor;
10,05
adoptate măsuri menite să acestea. rilor. instituţiilor se organizează muzică ]
asigure continuitate în Considerăm că şi-au do Potrivit indicaţiilor pri dezbateri ideologice, ex Publicităţi
desfăşurarea activităţii po- vedit pe deplin utilitatea mite, în afara reuniunilor puneri, vizite la muzeul întreprinderea de tricotaje Hunedoara, secţia tricotat. dc ştiri;
tatea
rad
litico-ideologice şi cuttural- instruirile propagandiştilor tematice, în majoritatea judeţean, excursii la mo Muncitoarea IClisabeta Tain aş so remarcă prin seriozitatea cînteccle :
educativc, precum şi pre chiar în marile unităţi, organizaţiilor de partid, de numente istorice, expoziţii cu care îţi realizează sarcinile de plan. poarelor;
gătirea noului an de stu cum sînt exploatarea mi masă şi obşteşti au fost de carte social-politică, do ştiri;
viaţa;
12,;
diu. nieră, T.A.G.C.M., între iniţiate vizite la muzee, toate evocând momente im folclorulu
Desfăşurarea primului an prinderea de lianţi, termo monumente istorice, expu portante ale istoriei de 65 Zootehnia hunedoreană 1 la 0;
de studiu din actualul centrală, I.M.C. şi altele, neri, conferinţe şi simpo de ani ai partidului, rele micră rad
sistem organizat pe patru ceea ce a determinat zioane prilejuite de împli vării orientărilor adoptate (Urmare din pag. 1) porc. Premiul I a fost a- citai de (
lîuzil
(iu
ani arc toate condiţiile să c r e ş t e r e a răspunde nirea a 65 de ani de la de Congresul al XlII-lea, tribuit lui Gavrilă Butuaru „Cîntarea
dea rezultate bune în ri rii organelor dc partid în făurirea partidului, 50 de aniversării a 42 de ani de la a constituit un moment dc din Hărău, care este şi Radiojurn
dicarea nivelului dc cu pregătirea şi desfăşurarea ani de la procesul luptă înfăptuirea revoluţiei de adevărată sărbătoare, nu muncitor la I.M.M.R. Si ee -'trie
t*o
noaştere a bazelor politi învăţămîntuiui pe toate torilor comunişti şi anti eliberare socială şi naţio meroşilor participanţi ofe- meria, avînd în gospodărie crea . r„
cii interne şi externe a planurile. fascişti de la Braşo-v. nală, antiimperialistă şi rîndu-li-sc prilejul să cu 5 bovine, 5 porci şi 60 •zică uşoc
tin de şti
partidului şi statului nos — Prin ce mijloace a antifascistă din August noască pe viu performan păsări precum şi o însem gazeta ei
tru, în lărgirea orizontului fost urmărită desfăşurarea — Au existat, desigur, 1944. Asemenea acţiuni ţele dobîndite de unităţile nată . contribuţie la vînza- Solişti şi
cultural-.ştiinţific şi for dezbaterilor, nivelul şi con şi unele lipsuri ale căror au avut loc sau sînt în agricole şi gospodăriile rea pe bază de contract a clortce; I
marea conştiinţei noi a ţinutul lor ? învăţăminte vor ii valo curs de organizare la Cen produselor animaliere la 18,30 Ro
oamenilor muncii din mu — Am folosit mai. multe rificate în perfecţionarea trala minereurilor, I.P.-E.G., populaţiei în creşterea u- fondul de stat şi la internaţio i
Muzică,
nor animale, îndeosebi bo
nicipiul Deva. modalităţi, între care par învăţămîntuiui în noul an I.C.I.T.P.L.C.LM., Ţesăto vine, cu însuşiri biologice fondul de autoaprovi- Buletin d
S-a apreciat cu nivelul ticiparea nemijlocită la de studiu aflat în pregă ri a de mătase. Termocen zionare teritorială. Pen August ?
şi .conţinutul învăţuimîntu- activităţile colective alo tire. trala Mintia, întreprinderea valoroase, care dau produc tru stimularea producători partidului 1
19,01
ţii sporite de lapte şi carne.
lui au avut de cîştigat dc cercurilor şi cursurilor, la — Evident. în această dc lianţi etc. Pentru rezultatele deose lor individuali, Centrala ţea şl '
pe uram faptului că or adunările - generale sau accepţiune, atit Comitetul Interviu realizat de bite în creşterea efective industrializării laptelui a ţiunii no
ganele de partid au acor- şedinţele comitetelor de municipal, cît şi organele CORNEL ARMEANU acordat 10 tone tărîţe • în dlojurnal
lor şi producţiei animalie pămîntuli
re, în ameliorarea raselor vederea premierii celor mai 21.00 La
22.00 O ;
(Urmare din pag. 1) acest an gazde ospitaliere şi livrarea la fondul de buni contractanţi de lapte. atri 23.00 Mi
total,
au
în
fost
SĂRBĂTORIREA „ZILEI MINERULUI" şi preparatorilor, stat şi la fondul de auto- buite 48 premii la specia 23.10 Noe
minerilor
geologilor şi sondorilor, aprovizionare teritorială, lo 23,55—21,0i
care minerii au fost din cercetătorilor şi proiectan cul I a fost ocupat de bovine şi 19 premii la cele ştiri.
nou împreună, aşa cum peni, Traian Borşa, Vasile ziua din zori şl pînă seara ţilor de la Deva, Muncel, A.E.I. Chimindia şi Peş- lalte specii de animale
sini zilnic, în subteran, în Cerceza, Ioan Bud, Gheor- tîrziu. Certej, Veţel—Mintia, care teana, precum şi dc ferma prezentate în expoziţie. Ma
abatajele de cărbune. ghe Pădurcanu — de la BRAD. Ca şi în alţi au petrecut ore de des din Băţălari a I.A.S. Ha nifestarea s-a constituit în-
La locurile „Agrement" Vulcan, Vasile Elorea, ani, la Brad, manifestările tindere şi voie bună, şi-au ţeg. De asemenea, a fost tr-un bun prilej dc a eva
dobîndite
rezultatele
lua
— din Petrila, „Brădet" Nicolae Adămuţ, loan Su- dedicate „Zilei minerului" măsurat şi cu acest prilej premiată C.A.P. Simeria, în dezvoltarea sectorului
— din Petroşani, „Valea cevcanu — de la Aninoa- s-au desfăşurat în parcul bunele rezultate obţinute, unitate caro pe 7 luni din zootehnic şi dc a amplifica
Chiciurii" — din Aninoa- sa, Ştefan Alba, Constan „Filimon Sîrbu" şi la sta făcînd legămînt să le am acest an a înregistrat un eforturile în vederea valo DEVA :
sa, „Brazi" şi „Căprişoa- dionul din localitate, unde, plifice în continuare. indice do natalitate de 87 rificării mai bune a poten vieţi (Pi
ra“ — din Vulcan şi Pa- tin Borş, Francisc Ivovacs într-un program non-stop, HUNEDOARA. Pentru la sută la bovine, avîjid ţialului de care dispune prea •
NEE
roşeni, „Brăiţa" şi „Ster- — de la Petrila, Grigore minerii şi familiile lor au minerii din Poiana. Rusoăi, condiţii ca natalitatea să judeţul nostru în scopul trolui şi
mi nos" — din Lupeni şi Mîndruţ, ^ Ludovic Repaş, petrecut clipe minunate locurile de sărbătoare şi fie dc circa 95 la sută pînă sporirii efectivelor şi pro dern —
părăsit
Uricâni, au petrecut, la Anton Elorea — de la Lo- dc odihnă şi recreere, recreere au fost şi în a- la sfîrşitul anului. la gos ducţiei animaliere. Aventuri (
special
Premiul
iarbă verde, în acordurile nea, Aurel Şoşoi, Constan urmărind cu plăcere şi cest an cele do la , „Gin- podăriile populaţiei a re gră — s
eîntccului şi paşii dansu tin Răgan, Ghcorgbe Vasîi ciş", dar şi din împreju venit lui Lazăr Ccrbeleu, căra); Ră
PET
lui, cei mai destoinici şefi interes manifestările cul- rimile Teliucului şi Ghe- din Ocolişu Marc, comuna Programele artistice pre tn); dolar
ta.
de brigadă împreună cu — de la Uricani, mulţi, tural-artistice din cadrul lariului, unde muzica şi Bretea Română, care de zentate de formaţiile case (Parîng);
toarce
ortacii şi cu familiile lor, mulţi alţii. celei de a XlII-lea ediţii antrenul, abundenţa produ ţine în gospodăria sa 6 lor de cultură din Deva şi Hailo, ta
între care Eroii Muncii Programele susţinute de a Festivalului „Zarand“. selor de la chioşcurile uni bovine, 3 porci, 5 oi, 12 Orăştie,' respectiv „Silvana", LUPENI:
Socialiste Constantin Popa formaţiile cluburilor mun DEVA. Locurile de agre tăţilor comerciale le-au iepuri şi 50 păsări. în a- şi „Doina Mureşului", ral); VU
ră Sil Oi
şi Teodor Boncalo, Au guş citoreşti şi de cunoscutul ment „Căprioara" şi „Be- întreţinut atmosfera de cest an iscusitul crescător s-au bucurat de aprecierea rul); LO
(Minerul)
ti n Dionisie, Nicolae Rusu, ansamblu „Rapsodia Româ jan", cele de la Muncel bună dispoziţie dc dimi de animale a livrat peste unanimă a numeroşilor Amlntirec
Siinion Roşu — dc la Du nă" lc-au înfrumuseţat şi Certej lc-au fost şi în neaţa pînă seara. 8 000 1 lapte, un, tăuraş în participanţi la expoziţia blri (Mui
greutate de 400 kg şi un agrozootehnică.
CÂNI: Ai
luţiei (II
Primăvar.
(Steaua
TIE: Hal
tria); la
cura); Gi
nouălea
cultură);
lumea rî<
scază (I
Persoană
CAt.AN ;
elefant (
ră); SIM
pînlie (9
Lebedele
Pentru
zile : vrf
dominant
cerni vai
noros în
vor căd c
ter de
do dcscă
cu totul
In rest i
ploaie
lectrice.
cu Intern
durată îi
lor de ]
ralurile
cuprinse
grade, i
între 27
Vedere de ansamblu dc Ia ampla manifestare, care a avut Ioc duminică Ia Cristur — Expoziţia agrozootehnică „Bâltata românească". Foto NICOLAE GHEORGHIU Izolat