Page 4 - Drumul_socialismului_1986_08
P. 4
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 8 929 • VINERI, 1 AUGUST 1986
laaiPlEtoTBlE iPjE fc lltolBl Din toată lumea
-f- Aproximativ 60 de nu era dotată cu echipa-
persoane sint date dispă- ment radio, care ar fi pu-
ruţe ca urmare a naufra- tut ii folosit pentru alerta-
Acţiuni în favoarea păcii şi dezarmării giului unui f e r i b o t , rea vaselor de coastă,
la prezentarea poziţiilor lor care se afla in cursă
CIUDAD DE MEXICO 31 lor atomice de la Iiiroshi- respective cu privire la si pe marea Banda, in sudul -+- Incendiile care s-au
(Agerpres). — Intr-un in ma şi Nagasaki. Cu ace eBpi tuaţia din Republica Sud- Insulelor Molusce — a a- declanşat săptămîna trecu-
terviu acordat agenţiei laşi prilej, în diferite ora Africană şi Africa Australă. nunţat ziarul indonezian tă pe Coasta de Azur (sud-
Notimex, primul ministru şe din Japonia vor avea „Kompas". Autorităţile Io- f < Franţei) au distrus
stu
al Greciei, Andreas Pa- loc reuniuni, mitinguri şi ^ WASHINGTON. - Pre ■ HARARE. - Un comu cale n-au aliat de naufra- în întregime vegetaţia de
pandreu, a subliniat cu în simpozioane consacrate şedintele Ronald Reagan a nicat al Organizaţiei Po giu decit după o zi, din P ° suprafaţă de «7 000
e
cetarea experienţelor cu problemelor păcii şi dez notificat Congresului hotă* porului din Africa de Sud- mărturiile a 10 persoane l ectare ; De asemenea, au
'
arma nucleai'ă constituie armării. rîrea guvernului său de a Vest (S.W.A.P.O.), dat pu care s-au salvat. Potrivit ost dl trl 5 numeroase
Ş j ?
un pas important pe calea ★ relua producerea de arme blicităţii în capitala Repu declaraţiilor lor, la bordul case ' r ăminind fără adâ-
stăvilirii cursei înarmări blicii Zimbabwe, relevă că j ... . , post circa 2 000 de per-
lor atomice Premierul NAŢIUNILE UNITE 31 chimice binare şi de a de regimul de la Pretoria a s,V//ate e T soane - ^formează agenţia
fondurile
necesare
bloca
elen a afirmat că viitoa (Agerpres). — Din faţa se în acest scop începînd cu procedat la izolarea corn- sivitate transportului de Reuleti ciVmd un co .
rea întâlnire a conducăto diului cenţral din New pletă a Namibiei de lume, mărfuri, se aflau 70 de municat al poliţiei dat pu*‘
rilor din Argentina, Gre York al Naţiunilor Unite, exerciţiul financiar 1986 — prin întreruperea legături persoane. Ambarcaţiunea blicităţii la Marsilia.
cia, India, Mexic, Tanza la 16 septembrie se va a anunţat purtătorul de lor de telefon, telex şi tele
nia şi Suedia — ce se va da startul în primul cros cuvînt al Casei Albe. După grafice in timpul desfăşu
desfăşura la Ciudad de ce va străbate întregul cum s-a precizat, Statele rării marii demonstraţii a
Mexico — îşi propune ca glob, acţiune ce se înscrie Unite ar urma să treacă populaţiei, de la 27 iulie
sarcină să convingă S.UA. în cadrul manifestărilor or la producţia de arme chi a.e., şi după această ma- ÎNTREPRINDEREA MINIERĂ HUNEDOARA
să urmeze exemplul ganizate cu prilejul Anului mice binare la sfîrşitul nifestaţie a militanţilor
U.R.S.S. şi şă înceteze ex Internaţional al Păcii. Timp anului 1988 - începutul Iui pentru eliberarea patriei. cu sediul în comuna TELIUC, strada Minei,
perienţele cu amia nu de 86 de zile, o simbolică 1989.
cleară, măsură care ar con torţă a păcii şi cooperării Această hotărîre a Admi ■ PRETORIA. - Numai nr. 42, j'udeţul Hunedoara
tribui la înlăturarea peri între toate popoarele Lumii nistraţiei Reagan este cri într-o singură zi — miercuri
colului unei catastrofe nu va fi purtată ca ştafetă pe ticată cu severitate de - în Republica Sud-Africa- Produce şi livrează imediat pe bază de
cleare. teritoriul a 45 de state de opinia publică din Statele comandă fermă DOLOMITĂ GRANULATĂ
numeroase nâ şi-au pierdut viaţa 10
cinci
pe
din
şi
Unite
ur
continente,
★
TOKIO 31 (Agerpres). — mând să revină la New alte ţări ale lumii. Ea vine persoane, episod ce pune (piatră concasatâ) de orice granulaţie şi în
Joi, la Tokio s-a deschis York la 11 decembrie, cînd în contradicţie flagrantă cu în lumină climatul social orice cantitate.
forumul internaţional pen se împlinesc 40 de ani de declaraţiile oficiale ante şi politic deosebit de în
tru interzicerea armelor la crearea Fondului Na rioare ale S.U.A. potrivit cordat, ca urmare a per
nucleare, convocat de or ţiunilor Unite pentru Copii cărora negocierea unui a- petuării politicii de apart Livrarea se poate face cu mijloace de
ganizaţia „Solidaritatea (U.N.I.C.E.F.). cord internaţional de pro heid. După cum precizea transport auto sau vagonabil prin C.F.R.
mişcărilor pentru lichida Sprijinită de U.N.I.C.E.F., hibire a armelor chimice ză agenţia Reuter, cele
rea armamentelor nuclea iniţiativa urmăreşte să mo ar reprezenta „o prioritate mai mari demonstraţii îm Informaţii suplimentare la telefon 957 —
ro". bilizeze popoarele de pe principală" a Administraţiei potriva politicii rasiste au 13029 sau 957— 13520.
Forumul inaugurează glob la desfăşurarea de americane şi, în fapt, creea avut loc în oraşul Soweto,
„Decada antinucleară" din eforturi pentru o lume ză obstacole grave în ca în provincia Cap şi în ban
japonia. în cadrul căreia mai bună şi să contribuie lea încheierii unei aseme tustanul Transkei.
se vor desfăşura mitingu la colectarea de fonduri nea convenţii care este re
rile pentru comemorarea în folosul copiilor din în clamată de interesele ma ■ PARIS. - Guvernul ÎNTREPRINDEREA de producţie
victimelor bombardamente treaga lume. jore ale înfăptuirii dezar Franţei intenţionează să
mării, ale întăririi păcii şi majoreze, anul viitor, bu INDUSTRIALĂ PENTRU CONSTRUCŢII
securităţii internaţionale. CĂI FERATE DEVA
Din ţările socialiste ^ ţ getul militar al ţârii cu 7,1
la sută - relatează ziarul
© MOSCOVA. - Pe ma mai importantă campanie i ■ LUSAKA. - Congresul „Le Monde", citind surse
gistrala Baikal-Amur s-au agricolă - cositul, care tre- • Naţional African (A.N.C.) guvernamentale. în viitorul' ÎNCADREAZĂ DE URGENŢĂ
încheiat lucrările de electri buie să asigure cantitatea ţ — principala organizaţie po an financiar, cheltuielile
ficare a unui sector de 350 necesară de furaje pentru l litică a populaţiei de cu militare ale Franţei vor
kilometri intre malurile flu zootehnie. Anul acesta se ) loare din Republica Sud- atinge 169,5 miliarde de • 4 sudori electrici — ctg. 2—4.
viului Lena şi extremitatea prevede pregătirea unei 1 Africană, interzisă de regi
nordică a lacului Baikal. cantităţi de 2,5 milioane ţ mul rasist de la Pretoria — franci. Publicaţia franceză întreprinderea asigură permise pe C.F.R.
Planurile de stat prevăd fone de fin, mai mult de- i a avut, în capitala Zambiei, atrage atenţia asupra di
ale
imense
electrificarea treptată a în cîf oricînd în istoria a gri- J primul contact oficial cu mensiunilor pentru titular — familie şi abonament sub
tregii linii, cu lungimea de culturii ţării. 1n vederea \ un reprezentant al guver cheltuielilor militare, ară- 60 km de Ia locul de muncă la domiciliu.
peste 3 000 de kilometri. campaniei au fost organi- 1 nului S.U.A., a declarat un tînd că Franţa va ajunge
Pentru Bam au fost crea zate 300 de echipe de me- 1 purtător de cuvînt a! A.N.C. să aloce pentru înarmări
te locomotive electrice canizatori, dotate cu tehni- ) El a precizat că ambasa 4 la sută din produsul na
speciale, cu puterea de ca necesară, iar pentru 1 dorul S.U.A. la Lusaka s-a ţional total.
10 000 kW, care pot re cositul în zone inaccesibile i întîlnit"Ta sediul A.N.C. cu
marca garnituri cu greu maşinilor agricole au fost j trei membri ai conducerii
tatea de 10 000 de tone. pregătite brigăzi speciale, ţ Congresului Naţional Afri
La campania cositului par- i can.
I o ULAN BATOR. - In ticipă în acest an aproxi- j Părţile - relatează Fran
(j Mongolia a inceput cea mativ 100 000 de oameni, ţ ce Presse — au proced'at
9
i:
Dificultăţile economice ale Africii
t:
Criza economică a con riilor constituie „priorită Burundi şi Ruanda. în rată pentru Africa. El nu
tinentului african se a- ţile priorităţilor" şi im ţările respective, recolta poate reprezenta dccît o
dînceşte tot mai mult. pun soluţiile cele mai ur a fost bună, în unele măsură provizorie. Pri
Perspectivele atenuării ei gente şi mai eficiente, chiar’ foarte bună. Se spe vind lucrurile în perspec ÎNTREPRINDEREA „MARMURA"
I sînt foarte nesigure, şi, de care depinde ră — nu fără temei — tivă, Africa are în conti S I M E R I A
cel puţin deocamdată, nu numai ieşirea din cri că, după trei ani de sece nuare nevoie de un aju
I destul de întunecate. Se za economică gravă, ci tă, în 1986 se vor menţi tor care să-i permită să cu sediul în oraşul Simeria,
ceta catastrofală timp de şi dezvoltarea globală a ne condiţiile climatice fa se hrănească prin proprii str. Cuza Vodă, nr. 24, jud. Hunedoara
1 trei ani, deteriorarea per continentului african. vorabile. Situaţia alimen le mijloace. într-un mare
manentă a condiţiilor de Producţia de alimente tară s-a îmbunătăţit şi în număr de ţări există con ÎNCADREAZĂ
l schimb, datoriile crescân în Africa rămîne în 15 ţările nord-africane. To diţiile pentru aceasta şi
de în condiţii din ce în ani în urma' creşterii de tuşi, ea rămîne incertă chiar pentru producerea
ce mai dezavantajoase, mografice, a cărei cifră unor excedente care să Pentru cariera Căprioara, comuna Să-
t în celelalte ţări africane,
războaiele locale, sechele-: se situează în medie la mai ales în ţările Sahe- servească drept rezerve vîrşin, următoarele categorii de personal :
Ie grele şi mereu prezen circa 3,3 la sută şi este, lului, unde, cel puţin pe şi chiar să poată fi ex
te ale moştenirii colonia deocamdată, cea mai înal moment, nu se întrevăd portate. • mineri suprafaţă
I le au avut urmări grave: tă din lume. Consumul deloc semne prevestitoare în acest sens, F.A.O. a • muncitori necalificaţi
conform datelor Băncii de alimente produse în ale sfârşitului perioadei elaborat un program şi a
I Mondiale, venitul mediu Africa a scăzut de la 220 de secetă. Se consideră ca prevăzut mijloace iniţiale încadrarea şi retribuirea se face în con
al africanului este acum kg pe locuitor, în 1970, fiind în continuare criti de 108 milioane dolari
realmente inferior celui la circa 80 kg în 1984. că situaţia din Etiopia, pentru stimularea în ur formitate cu prevederile Legii nr. 12/1971
I
din urmă cu 15 ani; ba, Neîndoielnic, seceta nu Niger, Mali, Ciad, Sudan mătorii trei ani a pro şi Legii 57/1974, republicată.
mai mult, mizeria şi sub- este singura cauză a ac şi -Mozambic. ducţiei de alimente în ţă
1 alimentaţia accentuate au tualelor dificultăţi ale a- în 1985, Africa a avut rile africane cele mai lo Informaţii suplimentare la biroul P.I.R. al
făcut să scadă vîrsta lui griculturii africane. Men nevoie, în afara propriei vite de secetă. Programul întreprinderii, la telefon nr. 956 — 60851,
I medie la nivelul îngrijo ţinerea veniturilor naţio sale producţii, de circa 7 respectiv, ca şi eforturile
rător de 49 de ani I în nale la un nivel coborît, milioane tone alimente tuturor ţărilor africane Simeria şi la sediul carierei.
I epoca implantării inimii datorită importului de pentru satisfacerea nece pentru creşterea produc
artificiale, a navelor spa produse alimentare, este sităţilor celor mai strin ţiei agricole ar trebui să
ţiale, a ordinatoarelor ul una dintre cauzele prin contribuie la îmbunătăţi
l gente. în 1986, în pofida
-
tramoderne, constată E- cipale nu numai ale ac rea situaţiei actuale, să gată, multă sănătate şi feri
şl
douard Saouma, directo tualei situaţii a agricultu îmbunătăţirii situaţiei în întrunească condiţiile pen-> cire, alături de soţie (12263) de
cel dragi.
I rul general al F.A.O., foa rii africane, ci şi ale ma ţările citate, se prevede tru elaborarea unor pro
mea seceră mii de afri rii datorii a continentu că nevoile se vor situa grame pe termen lung de VINZĂRI
cani. lui. la acelaşi nivel, deoarece dezvoltare agricolă a A-
Situaţia economică alar Datorită unor condiţii o parte a promisiunilor fricii şi să pună la punct • VINI) Dacia 1 300. Deva,
1 mantă a majorităţii ţări climatice mai bune,, în făcute anul trecut nu au soluţii de durată şi sta telefon 12015. maşină (12090)
•
tricotat
VÎND
lor africane a făcut obiec 1985, situaţia- alimentară fost respectate. bile pentru lichidarea ANIVERSARE „Veritas 360", nouă. Deva, te
tul unor analize la dife într-un număr de ţări s-a S-a subliniat în mai lipsei de hrană, a foame lefon 11188, 16318.
rite reuniuni internaţio îmbunătăţit întrucîtva. multe rînduri că ajutorul tei şi dependenţei de im • CU prilejul pensionării (12266)
•
nale. Se consideră că pro mni ales în Zambia, Zim sub formă de alimente port. (Mejdunarodna Po- tovarăşului în Harta Vasile, şef camere. VÎND apartament trei Pri
strada
Orăştle,
serviciu
cadrul
Sucursalei
I blemele foamei şi dato babwe, Kenya, Tanzania, nu este o soluţie de du litika"). judeţene Hunedoara—Deva a vazului, bloc 32, scara E, eta
Băncii Naţionale a R.S.R., co jul I, apartament 61, Stepă-
legii îi urează viaţă îndelun ncscu. (12268)
COLEGIUL DE REDACŢIE: Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Dumitru Gheonea, Tiberiu Istrote (redactor şef). Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel,(redactor şef adjunct), Nlcolae Tircob.
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIAi 2 700 Deva. str. Dr. Petru Groza, ar. 35. Telefoane! 11275, 12157, 11585. Telexi 72288. TIPARUL» Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 273