Page 41 - Drumul_socialismului_1986_08
P. 41
'’SV-
Anul XXXVIII, nr. 8 939 MIERCURI, 13 AUGUST 1986 4 pagini - 50 bani
\ * N LI H
ÎN ÎNTÎMPINAREA MARII NOASTRE SĂRBĂTORI NAŢIONALE
Cocs peste prevederi reuşit să realizeze supli
mentar sarcinilor de
între colectivele Com plan, în perioada care a CAMPANIA AGRICOLĂ Di VARĂ
binatului siderurgic Ilu trecut din an, 12 200 mc
nedoara care se prezintă buşteni de fag, 11000
cu cele mai bune reali mc lemn P.F.L., 400 to
zări în producţie de la ne mangal de bocşă, 4 000 Participare bună, ritmuri susţinute
începutul anului se nu mc cherestea de fag, alte
mără şi cel al Uzinei nr. cantităţi de produse fi
1 cocsochimică, iar din zice, toate concretizate la toate lucrările pe ogoare
în depăşirea producţiei
cadrul acesteia — cel al marfă, la nivelul I.F.F..T.
secţiei cocsificare. Ileva, cu 4,7 la sută. Secerişul griului s-a în pensionar fiind, dovedin- treni, unde, coordonaţi de
Dînd atenţia cuvenită Frumoase realizări cheiat. dar lucrările afe du-se la fel de bun orga loan Barbu, preşedintele
aprovizionării tehnice- în exploatarea Lucrări miniere rente acestei ultime peri nizator .şi element catali unităţii, cooperatorii par
materiale şi respectării lemnului oade din campania de va zator şi în munca pe ogoa ticipă, cu atelajele proprii
riguroase a tehnologiilor peste prevederi ră se desfăşoară pe f r o n t re —, Andrei Toma, Erac- la transportul finului din
de fabricaţie, exploatării Alături de celelalte co larg în toate unităţile a- ric Kiss, Vasile Oprea şi cîmp. Aflăm că s-aii pus
raţionale a agregatelor şi lective muncitoreşti din Colectivele de muncă gricole din judeţ. Hotărîţi Ludovic Naia au strîns pa la adăpost pînă acum peste
instalaţiilor şi menţine judeţ, din ţară, şi lucră ale I.P.E.G. Deva, care să întîmpine marea sărbă iele de pe aproape 200 ha, 400 tone de fin.
au ocupat locul al IlI-Iea
rii unor regimuri de torii forestieri sînt anga în întrecerea socialistă toare de la 23 August cu depozitînd în baza furaje A început administrarea
funcţionare optimă a cup jaţi cu toate forţele în pe anul 1985, au înche rezultate cit mai bune în ră peste 320 tone. amendamentelor, operaţie
ce este prevăzută să se e-
toarelor, corsarii hune- activitatea productivă, iat primele 7 luni din munca pe ogoare, mecani Rclevînd că odată elibe fectueze pe 70 ha şi pe
zatorii, cooperatorii şi spe
doreni au realizat supli hotărîţi să întîmpine cu acest an cu însemnate cialiştii din cele două coo rat terenul de paie s-a in- care mecanizatorii Liviu
mentar sarcinilor de plan. rezultate deosebite ma depăşiri de plan la gale perative agricole de pro Purda şi Arpad Boghi se
în cele şapte luni şi şap rea sărbătoare a poporu rii, suitori, puţuri de ducţie din comuna Băcia străduiesc să o încheie în
te zile din an, o canti lui nostru de la 23 Au cercetare, şanţuri, expri- muncesc cu dăruire şi răs COMUNA BĂCIA timp cît mai scurt. Pe o
tate de cocs metalurgic gust şi înaltul forum de mîndu-şi în acest fel pundere la strînsui paie altă tarla, de 22 ha, meca
de 12 000 tone. mocratic al clasei noastre hotărîrea fermă de a lor de pe ultimele supra nizatorul Iosif Lorincz e-
Succesul, dedicat ma muncitoare — cel de al reedita succesele repur feţe care au fost ocupate trat operativ la pregătirea xecută afînarea adîncă.
se
rii noastre sărbători na Hl-lca Congres al consi tate în anii trecuţi în cu grîu, la recoltatul şi patului germinativ şi duble Mai amintim că este a-
mănatul
culturilor
ţionale de Ia 23 August, liilor oamenilor muncii. competiţia hărniciei m u n depozitatul nutreţurilor de şi furajere, Dragoş Visirin, proape încheiată recolta
va fi majorat zi de zi. Organizîndu-şi temei citoreşti cu unităţile de pe fîneţele naturale şi te inginerul şef al cooperati rea cartofilor de vară, de
aici livTîndu-se unităţilor
profil din ţară. Valoarea
cocsarii fiind hotărîţi să nic lucrul în sectoare şi lucrărilor miniere exe renurile cultivate, la cele vei, ţinea să sublinieze că de legume şi fructe peste
in
prevăzute
lalte
lucrări
se menţină în continuare parchete, folosind raţio cutate suplimentar sarci aceste zile s-a pus sămînţa sub braz 70 tone.
între fruntaşii în întrece nal şi eficient mijloacele dă pe 112 ha, adică exact
nilor de plan în această La C.A.P. Băcia. la adu Cooperatorii din Tîmpa
rea socialistă pe combi tehnice şi de transport, perioadă se ridică la natul. transportul din toată suprafaţa planificată. se străduiesc, la rîndul lor,
nat. forestierii hunedoreni au circa 18 milioane lei. cîmp şi strînsui paielor în Concomitent cu grosie să încheie cît mai grabnic
şiră este antrenată o echi rele se recoltează şi se eliberatul terenurilor vfde
pă complexă, dotată eu transportă în depozitul fu paie, să le pună la adă
IN ZIARUL DE AZI : prese de balotat, trailer de rajer nutreţurile de pe te post în condiţii bune. De
renurile
Prin folosirea resurselor secundare marc capacitate pentru de pe cultivate şi cele fapt — cum preciza Ma-
fîneţele
naturale.
ria Baciu, inginerul şef • al
SI Analize p studii de transport şi atelaje. Mun Astfel, mecanizatorul Au cooperativei — se strîng
cind zilnic, cu răspundere
Conştienţi de importanţa misiunii loi de a asigura perfecţionare a acti rel Oprea, cu combina de paiele de pe ultimele su
zi de zi secţiilor de producţie cantităţile necesare de vităţii productive în şi hărnicie, mecanizatorii recoltat, executa cea de a prafeţe din cele 105 ha pre
materii prime feroase şi neferoase, oamenii muncii minele din Valea Onişor Paşca, Constantin treia coasă la lucerna, lu
Bostacn, cu presele de ba
din cadrul Uzinei nr 8, din cadrul C.S. Hunedoara, Jiului lotat. precum şi cooperato crare aflată în piag de fi văzute. Cu presele de ba
lotat acţionau mecaniza-
se preocupă stăruitor de recuperarea, prelucrarea şi 9 Spre a se evita orice
valorificarea resurselor secundare. pierdere de energie rii Dionisic Munteanu — nalizare. O puternică mo
De la începutul anului, ei au recuperat şi rein termică şi a asigura meşter cu vechi state de bilizare de forţe umane MIRCEA LEPĂDATU
trodus în circuitul economic importante cantităţi de confortul locuinţelor serviciu în Combinatul si poate fi văzută în această
resturi de bronz, cupru, alamă, aluminiu, plumb, rea- derurgic din Călan, astăzi. perioadă în brigada Pe- (Continuare în pag. a 3-a)
lizînd economii de materiale însumînd aproape 3 mi
lioane lei.
De asemenea, prin înlocuirea unei părţi din alia Realizarea producţiei de cărbune - obiectivul
jele primare cu materiale rezultate din procesele de
5
producţie — nichel, crom, molibden etc —, oameni
muncii din uzina nr. 8 au obţinut economii, în peri centra! a! minerilor din Lupeni
oada care a trecut din an. de 1.7 milioane lei
Miercuri, 6 august 1986 terea continuă a producţiei tăţii muncii. Desigur, va IX — 2 339 tone ş.a. în
— exact în miezul săptă- de cărbune, asigurarea de trebui să acţionăm mai abataje, productivitatea
mînii ce preceda sărbăto plină a necesităţilor ener bine în semestrul al II-lea muncii a crescut cu 21T
rirea zilei celor ce mun getice interne, precum şi 1980, să depăşim actuale kg/post. A sporit zestrea
cesc în abataje — la în a materiei prime pentru le greutăţi şi să facem to tehnică a întreprinderii.
treprinderea minieră Lu industria cocsului Mobi- tul pentru a ne ridica din „Dispunem în prezent —
peni, unitate-fanion a căr hzîndu-se în mod exem nou printre sectoarele arăta Nicolae Gomoi, con
bunelui românesc, a avut plar, colectivul I.M. Lu- fruntaşe ale minei noas- tabil şef al unităţii — de
loc adunarea generală a reni a extras în prima tre“. fonduri fixe în valoare de
reprezentanţilor oamenilor jumătate a acestui an cu Comparaţiile cu ceea ce aproape 4 miliarde Ici, for
muncii. Se poate afirma >20 195 tone de cărbune s-a obţinut anul trecut nu mate în principal din com
că, datorită momentului mai mult faţă de perioa sînt întîmplătoarc. -Pe bu bine de abataj şi de îna
ales pentru analiza activi intare, din alte utilaje şi
tăţii din semestrul I 1980, instalaţii moderne pentru
lucrările forumului demo ADUNĂRI GENERALE ALE munca în cărbune. Este
cratic al minerilor din OAMENILOR MUNCII îmbucurător faptul că în
Lupeni au fost marcate de acest an a crescut cu a-
o atmosferă aparte, s-au proape 37 000 tone produc
desfăşurat într-un spirit da corespunzătoare di a nă dreptate, 1985 este con ţia de cărbune extrasă din
viu, responsabil şi anga- abatajele dotate cu susţi
1985. „La producţia fizică siderat un an „de vîrf" în
jant, pe linia problemelor din primul semestru, sub munca minerilor, însă pen nere şi tăiere mecanizată.
majore ale extracţiei de linia minerul şef de bri tru actuala etapă de în Trebuie să se acţioneze în
cărbune. Darea de seamă gadă Constantin • Popa, făptuire a gfandioaselor o- mod hotărît şi în direcţia
prezentată de Nicolae Erou al Muncii Socialiste biective stabilite de Con micşorării cheltuielilor de
Vlad. secretar al comite — minerii sectorului IV, gresul al XIII-lea al parti producţie prin reducerea
tului de partid şi preşe în care muncesc, raportea dului, anul trecut consti consumurilor specifice cie
7
dinte al consiliului oame ză un plus de 8 000 tone tuie doar un punct ele ple material lemnos. energie
nilor muncii, a apreciat de cărbune, faţă de ace care. O „bază" din care şi combustibil"
de la început că în pri eaşi perioadă a anului tre a pornit ascensiunea co Vorbitorii au rostit cu- ^
mele 6 luni ale actualului cut. Acest rezultat dove lectivului în cel cle-a] 8-lea vinte frumoase despre bri
cincinal întregul colectiv a deşte o preocupare mai cincinal, înregistrîndu-sc găzile minereşti care şi-au
muncit bine, a acţionat cu bună pentru asigurarea în semnificative plusuri la îndeplinit planul de pro
abnegaţie şi devotament mod operativ a tuturor producţia fizică: sectorul ducţie — cele conduse de
pentru înfăptuirea neabă materialelor necesare în H — peste 2 300 tone de minerii Constantin Popa,
tută a indicaţiilor şi sar subteran, grija sporită fa cărbune (locul I pe mină, Nicolae Kalman. Dionisie
întreprinderea mecanică Orâştie. De îl ani, frezorul cinilor formulate de secre
Ana Crlşan, lucrînd în acelaşi Ioc de muncă, şi-a înscris ţă de utilajele din dotare, în întrecerea socialistă din
numele între veteranii atelierului reduetori, fiind în ace tarul general al parti creşterea indicelui de uti semestrul I 1EJ8G), sectorul MARIN NEGORA
laşi timp un meseriaş temeinic pregătit. dului. tovarăşul Nicolae lizare a timpului de lucru I — 1 200 tone, cariera —
Ceauşescu, privind creş şi, implicit, a productivi peste 52 000 tone, sectorul (Continuare in pag. a 2-a)
