Page 42 - Drumul_socialismului_1986_08
P. 42
DRUMUL SOCIALISMULUI ?
Pag. 2
ADUNĂRI GENERALE ALE OAMENILOR MUNCII
Puternică angajare în vederea îndeplinirii sarcini
20,i. Telo
în cadrul adunării ge a orientărilor şi indicaţii reuşit să ne îndeplinim execuţie a obiectivelor cu * I
mari
nerale a reprezentanţilor lor date de secretarul ge lună de lună prevederile , termene de punere în func AVEŢI CUVÎNTUL (ioni
oamenilor muncii de la neral al partidului, tova — spunea în intervenţia ţiune în acest an, respec 20,20 Actn
întreprinderea . mecanică răşul Nicolae Ceauşescu sa Ioan Pascu, şef de ate tiv la turnătoriile de fon IIOIII
Orăştie s-a făcut o ana cu privire la realizarea lier,. în cadrul secţiei ma- tă, de oţel ş.a., precizînd © „Drumul comunal între I.T.A. punea la dispoziţia i 20,30 colu
liză’ critică şi autocritică integrală a producţiei sor şini-unclte. Am întîmpinat că este necesară o mai bu Zam şi Tâmăşeşti se află noastră bilete dus-întors la * c:
patr
a realizărilor obţinute în timentale. Din realizările multe greutăţi, dar ne-am nă colaborare cu construc într-o situaţie precară. Cînd Cinciş, de pildă. Nu era 1 nare
primele şase luni care au obţinute în perioada ana mobilizat forţele, aşa cum torul pentru a se preda plouă, mai cu seamă, nu aglomeraţie, era o treabă ţ 20,10 Tril)
trecut din acest an, s-au lizată am reţinut: îndepli vom face şi în continua cît mai repede aceste ca se poate circula nici cu civilizată". (Dumitru Cio- i * K
adoptat noi măsuri tehni nirea planului la- produc re, pentru a cinsti sărbă pacităţi. căruţa. Cariera de piatră banu, Aleea Cîmpului nr. I bate
ce şi organizatorice meni ţia globală în proporţie de toarea naţională de la 23 La rîndul lor, Ioan Mun se află în apropiere, adi- 1, bloc C21, ap. 71, Hu- \ logic
te să ducă la îmbunătă i06,5 la sută, la producţia August cu rezultate cît teanu, directorul comercial că materie primă. Noi, oa- nedoara). ~ l 21,00 Film
ţirea activităţii de produc marfă de 100,6 la sută, mai bune în muncă şi a al întreprinderii, Petru menii muncii, am ieşi la , , . } nul“.
ţie, la îndeplinirea exem creşterea productivităţii încheia primul an al ce Siroian, coordonatorul ac lucru, să ne reparăm dru- „Acum vreo doi am ţ rom;
plară a sarcinilor de plan muncii cu 6,5 la sută faţă lui de al optulea cincinal tivităţii sectoarelor calde, mul. Dar consiliul popular v-am mai scris despre ne- 1 titlu
pe primul an al celui de de aceeaşi perioadă a a- cu planul exemplar reali Lazăr Ocneanu, secreta comunal, căruia ne-am a- regulile care se petrec la povi
al optulea cincinal. Atît nului trecut, realizarea zat". „întreprinderea noas rul comitetului U.T.C. şi dresat în repetate rînduri, magazinul alimentar din ) 21,50 Telc
darea de seamă, cît şi peste prevederi a 11 strun tră se dezvoltă în ritm Ioan Barna, şeful compar nu întreprinde nimic în di- cartierul micro 2 din O- l
vorbitorii au făcut apre- guri, 17 tone piese forjate, accelerat — arăta Mircea timentului C.T.C.-labora- recţia asta. (Un grup de ţ ? ' gestionar Chira Va- .
a tie
- cieri la modul în care s-a depăşirea sarcinilor la pie Lugojan, şeful secţiei scu- toaro au arătat că trebuie cetăţeni din Zam). Ientin - O perioada dc vre
lucrat în secţii şi ateliere, se de schimb cu 1,3 mi lărie. Activitatea de pro luate măsuri din timp, fă- me lucrurile s-au îndreptat. \
la greutăţile întîmpinate lioane lei şi a beneficiu ducţie se împleteşte foar cînd propuneri concrete în „Hunedorenii au bu- Dar de o vreme încoace
in prima jumătate a anu lui din activitatea de bază te strîns cu lucrările de această privinţă, pentru nul obicei de a ieşi dumi- se manifestă aici toc mai i) 1ÎUCUH
lui, reliefînd că a existat, cu 7,2 la sută, obţinerea investiţii la noile obiecti pregătirea documentaţiilor nica la iarbă verde. Cu multe nereguli. Vînzătoa- ) (lloprogri
din partea comitetului de unor importante economii ve. Trebuie să ne orga tehnico-economice şi a teh mic, cu mare. Este o mi rele nu dau restul. In loc l 0,15 Sfatu
Agenda
partid şi a consiliului oa la costurile de producţie. nizăm mai bine munca, să nologiilor de fabricaţie a nunată relaxare, o recu de 50 de bani, dau jumă- ] tliojurnal
menilor muncii, comitete Sînt rezultate frumoase, accelerăm ritmurile de c- produselor din anul vii perare a capacităţii de tate de baton sau un... bis- 1 iară; 8,oi
lor de sindicat şi ale care fac cinste harnicului xccuţie a matriţelor, scu tor, lichidarea stocurilor cuit. N-au mărunţiş, moţi- ^ 8,10 Curi
0,00 Hule
U.T.C., celorlalte organiza colectiv de muncă de la lelor şi dispozitivelor ne supranormative, asigura 1 muncă, fizică şi psihică, vează. Cele care servesc i Kăspundi
pentru viitoarea săptămînă
ţii de masă şi obşteşti, o I.M. Orăştie. cesare secţiilor care au in rea forţei de muncă, po i pentru viitoarea săptămînă .| j | zahărul, făina vor- 1 vor- . lor; 10,00
e u uleiul, zahărul, făina
u
bună preocupare pentru în cuvîntul lor, vorbito trat sau vor intra cît de licalificarea şi specializa 1 de muncă. Dar I.J.T.L. şi besc foarte urît, stau la ţ 10,25 Sol
asigurarea condiţiilor co rii Ioan Pascu, Nicolae curînd în producţie. De rea oamenilor ş.a. \ I.T.A. nu se ocupă cum taifas, creează aglomera- folclorici)
Publiclta
respunzătoare realizării in Szabo- şi Gheorghe Glăvan asemenea, se impune să Participanţii la aduna i. trebuie de organizarea u- ţie, nemulţumiri în rîndu- lin de ş
r
dicatorilor de plan, inten au arătat cu mîndrie fap acordăm cea mai mare a- rea generală a oamenilor ţ nui transport fluent spre 'le cumpărătorilor. Cerem ţ şi spiriti
sificării ritmurilor de exe tul că lucrătorii din 'sec tenţie calificării şi poli muncii de la I.M. Orăştie |j locurile de agrement. Chiar să se facă ordine la a- t terpreţl Eva
ră:
cuţie la noile capacităţi, ţiile pe care le 'reprezintă calificării oamenilor, intro s-au angajat să acţioneze i si cînd sînt autobuze, unii ceastă unitate, să fim bi- Baniciu;
. .
cu termene de punere în şi-au adus o contribuţie ducerii unor tehnologii cu toată răspunderea, ală şoferi nu respectă orele ne ^ rvlţl ' °5 , m ce, ştiri; 12
a cu
12,
rale;
funcţiune pînă la finele însemnată la sporurile de moderne do lucru în sco turi de întregul colectiv I „ regulile qenerale de co- V premă, 11
anului 1986. producţie înregistrate de pul îmbunătăţirii calităţii al unităţii, pentru a re / de Plecare, se tirguiesc cu merţ u (Constantin Vaida, i ne de v
Bilanţul pozitiv raportat întreprindere. „Printr-o bu produselor, al creşterii zolva operativ problemele ) impiegaţii de mişcare, cu strada Muresu |, nr , 6 , b]o . )
participanţilor la adunare nă organizare a producţiei, productivităţii muncii". cu care se confruntă pro ^ călătorii. în verile trecute, cui 6, ap. 32, Orăştie). ) i-, emlcră
a oglindit, cum subliniau opereta
participanţii la dezbateri, o aprovizionare ritmică cu în intervenţia sa, Ale ducţia, a încheia anul 1986 \ de Alfr
(fragmen
eforturile oamenilor mun materiale şi prin folosirea xandru Munteanu, şeful cu noi şi remarcabile suc ÎNTREBĂRI - RĂSPUNSURI t (a; 10,
cii de la I.M. Orăştie pen la capacitate a utilajelor serviciului investiţii, a fă cese in activitate. 10,15 F
tru transpunerea în viaţă de care dispunem, noi am cut referiri la stadiile de L. BRAICA eîntece
• Octavian Jurcovăţ, sa Potrivit prevederilor art. J Moment
gan Mu
Realizarea producţiei de cărbune tul Fărcădin nr. 40, comu 55 din Legea retribuirii nr. ţ l’ărcaş;
na Unirea:
Unitatea a
57/1974, republicată, per- l
Ştiri,:- 17,
procedat legal calculînd soanele cărora li s-a des- / cor Ornic»
(Urmare din pag. 1) geologo-miniere sînt nefa acţionăm în cadrul fiecă mat şi alţi vorbitori: Va- garanţiile lunare de 20 la făcut contractul de muncă I populară
vorabile, întîrziind avansă rei brigăzi pentru întări sile Secuianu, adjunct şef sută, întrucît potrivit pre din iniţiativa lor — demisie l politlco-i
Orele se
rile programate, cum este rea disciplinei de produc sector II, Ioan Budilicea- Internaţii
Zoia, Teodor Boncalo, Va- cazul sectorului III, care ţie, pentru eliminarea ab nu, miner şef de brigadă vederilor art. 86 Cod Pe — nu beneficiază de cota M.U , Buletin
silc Iuşan, Nicolae Vărza- se prezintă cu cea mai senţelor nemotivate. Deşi la sectorul VI, Pavel Bu na persoanele care exe- de participare la beneficii ) August
ru, Costică Negruţ, Nicolae mare restanţă la plan. în pe întreprindere indicele jor, miner şef de brigadă cută pedeapsa prin mun- pentru anul respectiv. Uni- l partidulu
formaţii;
Rusu şi alţii — însă, în celelalte cazuri, trebuie ac de folosire a fondului de că, au aceleaşi drepturi şi tatea nu vă acordă diurnă i nai ; 2
acelaşi timp, au adus cri ţionat pentru completarea la sectorul VII, maistrul obligaţii ca şi persoanele de deplasare întrucît de- ) ’8B; 21,00
tici aspre celor care se personalului necesar, pen timp a crescut cu 1,2 la Iulian Scafeş, din cadrul încadrate in baza unui plasarea pe care o faceţi \ 22.00 O
mai află încă sub „linia tru pregătirea forţei de sută. numărul absenţelor sectorului XII, Andrei Mi- contract de muncă, cu ex dv. nu poate fi socotită, 1 23.00 Moi
Publiclta
de plutire". Deşi, faţă de muncă". nemotivate este încă ma ean, şef de echipă la sec cepţiile enumerate în tex potrivit legii, în interesul / tiu muzl
anul trecut, numărul bri Legat de numărul oa rc. S-a calculat că dacă torul XIII, maistrul elec tul legal. serviciului, ţ Buletin
găzilor care şi-au realizat menilor din cărbune, vor am reduce numai la jumă tromecanic Constantin Fil- Beneficiarii de spor de ^
sarcinile a crescut cu 9, bitorii au scos în eviden tate numărul absenţelor dan şi • mulţi alţii. • Costică Cişlaru, Hu şantier se aprobă de uni- i
mai există încă brigăzi ţă faptul că, în perioada nemotivate şi s-ar realiza Adunarea generală a oa nedoara, strada Eroilor nr. tate în limita numărului ;
rămase sub plan. „Este ne analizată, au fost pregătiţi o productivitate de numai menilor muncii din cadrul 3, blocul 25, ap. 34: Pe aprobat. in situaţia dv., )
cesar — sublinia ing. Du 52 de mineri, alţi 81 ur 3 tone/post, mina noas I.M. Lupeni s-a încheiat organul colectiv de condu- \ ^ ’A
mitru Dănciulcscu, direc mînd să absolve în curînd tră s-ar prezenta cu pla cu aprobarea unui amplu perioada cit nu aţi avut cere va analiza posibilita- l Iii
cursurile pentru această program de măsuri — a calitatea de persoană în- tea acordării acestui spor i pre. m;
tor tehnic al I.M. Lupeni nul realizat integral pe se NEDOAI
— să sprijinim mai mult frumoasă şi complexă me mestrul I 1986". cărui înfăptuire va condu cadrată in muncă, nu be- în funcţie de continuitatea J traiul şi
serie. „înainte de toate — ce la realizarea producţiei
colectivele care întîmpină arăta minerul şef dc bri Idei şi propuneri pen de cărbune, la obţinerea \ neficiaţi de compensaţia în muncă şi modul de rea- \ dern —
părăsit
greutăţi în activitatea de gadă Mihai Blaga, din tru sporirea rodniciei mun unui bilanţ pozitiv la toa ^ pentru energie. lizare a sarcinilor de plan. ^ Aventuri
extracţie. Unele condiţii sectorul III — trebuie să cii în cărbune au expri- te capitolele. gră —
căra); R
- • - • - ta); PE’
ta, dola
(Parîng)
Creşterea în ritm susţi C.M.V.J., a elaborat stu toarce
nut a productivităţii mun Analize şi studii de perfecţionare a activităţii diul „Organizarea siste Itallo. t
cii, fiind o problemă vi mului centralizat de între LUPENI:
tală, o cerinţă obiectivă, ţinere şi service la prin ral); Vt
ră în O
determinată de necesităţi productive în minele din Valea Jiului cipalele utilaje din sub rul); LC
le economico-sociale ale teran". Lucrarea canali dut un c
României în actualul cin zează activitatea centrali PETRII./
(Muncito
cinal, se bucură de o a- suprafaţă, modernizarea multitudine de probleme întreţinere şi reparaţii, studiu sînt sugerate o sca zată dc întreţinere şi ser SA: Anii
tenţie deosebită din par transportului în subteran, majore. Analiza s-a făcut care să ţină seama de mă de măsuri vizînd per vice a principalelor uti Iubiri (IV
tea Cabinetului municipal extinderea folosirii tehni comparativ între mina Pa- gradul de complexitate a fecţionarea documentaţiei laje tehnologice, tratînd în RICANI :
decisivă
Petroşani de organizare e- cii moderne de calcul pen roşeni, mină cu un înalt mecanizării, nivelul de ca de pregătire—programare amănunţime susţinerile RRAD :
-’onomico-socială. tru conducerea proceselor lificare şi gradul de poli şi urmărire a producţiei, mecanizate, combinele de (Steaua
Potrivit orientărilor da de producţie prin aplica grad de mecanizare, şi calificare a personalului elaborarea regulamentului abataj, transportoarele cu BARZA:
I. M. Dîlja, mină cu un grad
( M
te de Congresul al XIII- rea dispecerizării, automa nimicitor etc. De aseme de organizare şi funcţio raclete etc. Pentru fiecare Ilallo, i n e r
t:
loa al partidului, pîrghia tizarea completă a staţii mai scăzut de mecanizare nea, în legătură cu a- nare pentru minele cu tip de utilaj au fost sta Ian Bibi
esenţială de creştere mai lor de compresoare, venti a lucrărilor din subteran. ceâsta, aprovizionarea cu grad ridicat de dotare teh bilite toate operaţiile şi GEOAG11
accentuată a productivi latoare, pompe ctc. Studiul a venit cu unele piese de schimb şi mate nică, îmbunătăţirea struc lucrările care se execută, ex tratare
cultură);
tăţii muncii o constituie Prin mecanizarea lucră propuneri de perfecţionare riale trebuie făcută după turii formaţiilor dc mun volumul acestora, cît şi tesa Tt
promovarea largă a pro rilor miniere din subteran a organizării şi conduce- o programare riguroasă că, a conducerii producţiei structura pe specialităţi a BRAZI :
gresului tehnic, pe aceas producţia de cărbune ex la nivelul minei şi sectoa personalului necesar, tel — si ’
LAN;
tă bază urmînd să se rea trasă din abatajele fron relor, precum şi a activi Lucrarea este, de fapt, (Casa de
lizeze peste 54 la sută din tale mecanizate va creşte Cabinetul de organizare economico-socială tăţii de cercetare şi dez îndreptarul după caro se RIA; Lv
tre
sine
sporul de productivitate a în 1986 de la 06 la 63 la voltare. execută cu eficienţă spo .Lebedele
muncii prevăzut pentru sută, urmînd ca în anii rită lucrările de revizii şi
actualul cincinal. următori aceasta să fie şi rii întreprinderilor, precum şi evidenţă strictă, la zi, O seamă de propuneri
în domeniul mineritului mai mare. în acest an şi cu măsurile necesare în a situaţiilor. prezentate prin' studiu sînt reparaţii la utilajele teh
din Valea Jiului un rol de funcţionează 32 complexe, vederea valorificării aces_- Amploarea sarcinilor ce valabile şi pentru alte nologice, organizarea ac
seamă în programele de 42 combine de abataj şi 25 tora. S-a evidenţiat, de revin personalului din mine din bazin, care au tuală şi în perspectivă a
creştere a productivităţii combine de înaintare. Se pildă, că mecanizarea com compartimentele menţio o dotare tehnică ridicată, acestora. Concluziile lucră
revine mecanizării lucră va extinde sistemul infor plexă a lucrărilor miniere nate şi noile cerinţe faţă iar altele sînt valabile rii se aplică cu rezultate Pentru
rilor din subteran. Măsu subterane conduce la de pregătirea acestuia, pentru toate minele din tot mai bune la toate uni menţine vai
cerul
rile prevăzute în progra maţional de dispecerizare schimbarea unor atribuţii precum şi organizarea lui Valea Jiului. tăţile miniere din Valea noros. l
me se referă în special la şi automatizare a lucrări şi sarcini ale personalului impun studiu de detaliu Ţinînd cont de creşterea Jiului. In atenţia cabine cădea pl
lor miniere din subteran.
de
avers
creşterea ponderii produc din compartimentele teh asupra volumului de mun necontenită a dotării teh descărcăr
stau
în
şi
ţiei de cărbune extras me Ţinînd seama de proble nic, mecano-energetic, pro că necesar atribuţiilor şi nice a unităţilor C.M.V.J., tului probleme, prezent studii grindină,
şi
alte
canizat. în acest cadru, un mele complexe pe care le gramarea şi urmărirea pro sarcinilor specifice, numă un accent deosebit s-a pus fia slab
loc important îl ocupă creş- ridică mecanizarea, de ducţiei, din ateliere de rului de personal, alege pe menţinerea în perma care să determine perfec -rat, cu
cări
pîni
t&rca indicelui de folosire influenţa acesteia asupra întreţinere şi reparare şi rea celor mai bune soluţii nentă stare de funcţionare ţionarea activităţii de in oră din :
a complexelor mecanizate, organizării şi conducerii din alte compartimente. de compartimentare şi şi la parametri tehnici troducere şi folosirea me Temperat
sporirea numărului de întreprinderilor. Cabinetul Introducerea utilajelor funcţionare a activităţii normali a tuturor utilaje canizării. vor fi c
combine de înaintare, me municipal de organizare complexe în abataje şi lu respective. lor şi îndeosebi a com Ing. SORIN BÂTĂIOSU, şi 21 ,de
maxime
canizarea montării susţine economico-socială Petro crări de pregătire trebuie Pentru perfecţionarea or plexelor şi combinelor. directorul Cabinetului do gradi
rilor lucrărilor miniere, şani, la solicitarea I. M. să se facă prin elaborarea ganizării şi conducerii în în acest scop Cabine municipal Petroşani neaţa ce
extinderea micii mecani Faroşeni, a elaborat un şi aplicarea unor programe treprinderilor cu un grad tul de organizare, în cola de organizare de servii
(urlga).
zări în subteran şi la studiu care a relevat o speciale în activitatea de înalt de mecanizare, în borare cu specialiştii din economico-socială