Page 43 - Drumul_socialismului_1986_08
P. 43
8 939 • MIERCURI, 13 AUGUST 198», Pag. &
0 performanţă de prestigiu prof. Tiberiu Fa za bas, —»
în diferite tehnici a uiiok
IZIUNE teme ca: „Intrarea în mină".
Munţii
„Peisaj
din
Poiana
tatelor meritorii din cer tr-o căpiţă, un montaj e- Ruscăi", „Aşezare pădure-
curile ştiinţifice şi tehni- lectronic, umplerea unui nească" „Construcţii noî
co-aplicative. De reţinut, pahar cu apă prin stoarce pentru mineri" etc.
rea unui prosop ud, depa
intîinpinarca că celor opt membri ai narea unei biciclete, înde „Şase zile In zona pădurenilof De notat şi numele eî-
rbători na» echipajului hunedorean li lorva talente; Claudiu/
se cerca o foarte bună mînare cu bicicleta (prin Coţa, Octavian Manea, Că»»
tea în cco-
pregătire la toate discipli tre jaloane şi puncte ba Comuna Ghelari, cu fru- şi Ghelari u/n minunat pri lin Gavrilă, — Deva, Se-
nele de învăţămînt, în cer lansoare), recunoaşterea u- moasele-i privelişti, a fost, lej de educaţie artistică,
lui August: bastian Goian, Luciani
e şi versuri curile tchnico-aplicative nor semne de circulaţie, timp de o săptămînă, dar, în acelaşi timp, şi de Stan — Hunedoara, Mar
revoluţio- din şcoli şi case ale pio montarea unui post tele gazda unei tabere cu pro petrecere în anod plăcut gareta Toth, Dana Bota —*
nierilor şi şoimilor patriei, fonic de campanie, depla fil de arte plastice, desfă si util a zilelor de vacan Ghelari.
Tv. :
ine de dez- ca şi în domeniul P.T.A.P. sarea după- un azimut, şurată sub genericul „Şase ţă. Pcratru şase zile, Ghela-
tolitico-ideo- Cele trei secţiuni ale con transmiterea unui mesaj zile în zona pădureniJor". Drumeţiile în zona pă- riul, minunată aşezare pă
cursului — „Atelierul pa prin telefon şi a altuia cu Organizată dc Inspectora du-ren.ilor — satul Ruda ci urenească s-a dovedit o
siunilor", „Olimpiada cu ajutorul fanioanclor, tir cu tul şcolar judeţean şi si locul de agrement Cin- oază de inspiraţie artistic
ial. „Străi-
tnizare după noştinţelor" şi „Raliul per arcul. Casa corpului didactic De ciş — au oferi,t micilor că.
cu acelaşi formanţelor" — conţineau — Toate, realizate în 13 va, tabăra a oferit pionie plastici eni posibilitatea rea Foto-text
Tilus Po- multe şi dificile probe. De minute şi 30 secunde ? rilor din Deva Hunedoara lizării, sub îndrumarea IOAN VLAD
’rima parte, exemplu, la „Olimpiada — Toate. A fost într-a-
i l . devăr raliul performanţe
lor 1
La concursul Stăm de vorbă cu Dia
republican „Ştafeta na (căpitanul echipajului),
cutezanţei tehnico- cu Claudiu şi Robert. Clau
ştiinţifice", pionierii diu — ocupantul locului
I: 0,00 Iîa-
diniineţii ; hunedoreni au cucerit I pc ţară la proba do în-
Eticului; 6,00 dcmînare-carturi, care a
a; 7,00 Ra- ,,Marele trofeu" făcut apoi o demonstra
0 Azi, In ţie în faţa a peste 000
'ista presei; Cei opt purtători ai cra
melodiilor ; spectatori, era preocupat
le ştiri; 9,05 vatelor roşii cu tricolor cunoştinţelor" testul te mai mult dc apropiata fa
ascultâtorl- din judeţul nostru care au „purta" prin toate discipli ză naţională a întrecerilor
tin de ştiri; participat ca delegaţi la nele de învăţămînt, probă
Ei formaţii dc carturi (care- se deschi
a sate; 10,15 Forumul naţional al pio la care căpitanul echipa de astăzi, la Ronijm —
11,00 Butc nierilor, desfăşurat la jului nostru, Diana Mora n.n.) dccît dc... mîndna ,dc
ii,05 Litera Cluj-Napoca, s-au reîntors ru, care abia a absolvit
ii; 11,25 In- acasă. S-au reîntors îm a fi campion la 12 ani !
mzicu uşoa- clasa a V-a, a ocupat lo Iar Diana, căpitanul echi
; şi Mircea preună cu alţi opt colegi cul I pe ţară în întrecerea pei, ni se pare prea ma
Buletin de hunedoreni care, în peri cu cele 41 echipaje ! Dar
irmonii co- oada Forumului naţional tură pentru vîrsta ei
ragoste su marele succes al co spunea : „Am privit cu
da. Emisiu- al pionierilor, au partici piilor noştri a fost „Raliul multă seriozitate acest con
i; 12,45 Din pat, tot la Cluj-Napoca, la performanţelor", realizat curs. Am primit şi mult
’ ' 1,00 concursul republican „Şta intr-un timp record; 13
an- „sprijin din partea Consi
io-tv. , 15,15 feta cutezanţei telinico- minute, 36 secunde — care liului judeţean al Organi
on Patin" ştiinţifice", întrecere orga a adus pionieriei hunedo- zaţiei pionierilor. Ne-am
Mendelsolin nizată pentru prima oară rene „Marele trofeu".
15,10 Miori- pregătit cu sîrguinţă, iar
Uadio jurnal; în cadrul taberei naţiona — Un raliu al cărui... eforturile noastre au fost îşi spun cuvîritui!
tate; 10,25 le (cu profil de creaţie traseu a pretins trecerea încununate de succes. Ne
otice; 16,10 tehnico-ştiinţifică) „Start
iric cu Dră- a 10 probe ! Care au fost bucurăm că am adus în Şcolile din oraşul Că- sate: s-au efectuat zugră să-şi procure materialele
şi Doru spic viitor". Cei opt con acestea ? judeţul nostru „Marele lan se află într-un proces veli în sălile de clasă, pe necesare !
Buletin de curenţi se numesc Diana trofeu", cîştigat la prima
ordonate e- Moraru, Vasile Ţop, Robert — Montarea unui cort binevenit de primenire culoare, în grupurile sa La liceul industrial, lu
17,25' Muzică Papai, Lucian Piţu (de la tip „Cerna IV", trecerea ediţie a „Ştafetei cutezan pentru ca la debutul din nitare. Bunul gust al con crările de zugrăvit-vopsi-
,40 Sinteze peste o bîrnă de 10 cm, ţei telmico-ştiinţifice". Cea toamnă al anului de în ducerii şcolii a făcut ca torie sînt încheiate în ma
gice; 18,00 şcolile generale nr. 3 şi 4 de-a IlI-a secţiune, „Raliul văţămînt să-i poată primi în clădirea de lingă casa
8,20 Revista Deva), Claudiu Moldovan coborîrea într-un tunel de re, după cum ne mărturi
radio; 19,00 (C.P.S.P. Deva), Diana Bre- cauciucuri dispuse pe Ver performanţelor" a fost o cum se cuvine pe elevi. de cultură, sălile de curs seşte secretara instituţiei,
iri; 19,05 23 ticală (circa 2 m înălţime), probă în care am simţit Se efectuează lucrări de să nu poarte toate o hai tovarăşa Doina Para. în
anul 65 ni teanu, Bianca Oltean foarte puternic competiţia zugrăvit, reparat instalaţii nă de aceeaşi culoare, ci
Muzica, in- (C.P.S.P. Haţeg), Dan Per- o probă de prim-ajutor sa soţiţi de Zaharia Lascu,
0 Radioiur- nitar, îndemînare şi trans strînsă dintre cronometru de încălzit şi sanitare. cu nuanţe diferite, calde. muncitor-zugrav în liceu
Agricultura deicu (C.P.S.P. Hunedoa port de mingi, umflarea şi echipajele aflate în con Ritmul în care lucrările de peste 20 de ani, încer
igestla dv. ; ra) şi au revenit acasă cu unui balon pînă la spar curs. Iar noi nc-am revol se desfăşoară oferă premi căm o „prerecepţie" a lu
tr-o oră ; Noul an
poetic: 23.10 un prestigios premiu — gerea acestuia, tăierea u- tat, pur şi simplu, împo se ca în cinstea glorioasei crărilor efectuate. Aceste
1,15 N’octur- „Marele trofeu". nor rotile dintr-un lemn triva timpului care voia aniversări a poporului ro de invâţâmînt lucrări sînt de bună cali
23,55—24,00 să fie atotputernic. Şi am mân de la 23 August, a- tate atît în sălile de clasă,
iri. — Intr-adevăr, obiecti şi construirea unei mini- cestea să fie încheiate, se pregăteşte acum
vele acestei competiţii ur haltere (ganteră), strînge- reuşit!“. urmînd ca în timp util în internat cît şi în canti
lui
Pepclea“'
măresc stimularea pionie rea şi aşezarea finului în- LUCIA LICIU oamenii catedrei, cu spri care să facă plăcere co nă. „Cuiul aici instalaţiile
rărnîn
şi
rilor care au obţinut rezul jinul elevilor, să revadă piilor care le trec pragul, sanitare aflate într-un grad
tate deosebite în activita Succese ale edililor Hunedoarei şi să aşeze la locul cuve să nu regrete că 4—0 ore avansat de uzură sau com
tea de creaţie tehnico- nit materialul didactic, din zi le vor petrece în plet deteriorate. Instalato
izic unei
i' şansă ştiinţifică în cadrul con şi la secţia apă-canal-termoficarc din cadrul I.G.C.L. manualele şcolare ş.a. clasă şi nu acasă. In clă rul liceului, Viorel Pără»
Art,.,, HU- cursurilor „Start spre vii Hunedoara se pot nota zi de zi fapte de muncă semnifi La şcoala generală, to direa nouă îl găsim la lu ianu, proaspăt venit, face
runcul, pe- cative. Datorită unei bune organizări n muncii — ne spunea cru pe Ioan Pîrvu de la
elcnii (Mo- tor" şi' „Atelier 2000“. Tot ing. Sigismund Ungur, şeful secţiei — aici de la începutul varăşa Carmen Horwath, ce poate. A efectuat re
Cantonul odată — precizează prof. anului sarcina de plan la zi este depăşită cu 5 Ia sută, iar administrator, ne spunea cooperativa meşteşugăreas vizii, a înlocuit porţiuni
:rn — B) ; prin reeondiţionari de piese şl materiale refolosiblle la acti că „Streiul" din localita de ţeavă subterană mîn-
ilarea Nea- Traian Părău, şeful comi vitatea de gospodărire comunală s-au realizat economii ce că lucrările do reparaţii te, care munceşte alături cată de rugină. Urma la
I-Il (Fln- siei ştiinţă şi tehnică de depăşesc suma de 100 000 lei. şi zugrăvit au început o-
crlcire (Ar- La toate aceste succese au contribuit formaţiile de lucru de soţia sa Mariana Pîr rînd spălarea calorifere
\NI: Artls- la Consiliul judeţean al conduse de Ludovic Lupoşi, Ştefan Mogoşan, Iosif Gherman, dată cu luna iulie întru- vu şi Samoilă Dragotă. lor şi verificarea instala
ardelenii Organizaţiei pionierilor, Dumitru Vlad şi Tibcriu Lupu. De adăugat faptul eu for cît instituţia posedă un „Pînă la această oră, ne ţiei de încălzit. Sînt însă
bra se în- maţia condusă do Ştefan Mogoşan a realizat peste sarcina
,’oiembrle) ; care a însoţit copiii în dis de plan un puţ pentru captarea apei potabile (de 6 m ndîn- spaţiu întins,, alcătuit din spune Ioan Pîrvu, am dat greu de rezolvat complet
(Unirea) ; putata întrecere — compe cime) în comuna Lunca Cernii de Jos. Tot această forma trei corpuri de clădiri în cu alb tavanele, urmînd defecţiunile ce există pen
o (Cultu- ţie a executat modificări In instalaţiile de dirijare a apelor să intrăm cu culoarea la tru că sînt extrem de
I: Avcntu- tiţia aceasta urmăreşte c- uzate pe str. Eliberării din Hunedoara, terminînd în acelaşi oraşul nou, plus două săli pereţi şi cu lucrările de
(Luccafă- valuarea activităţii de crea do clasă în oraşul vechi, multe. Trebuie înlocuite
S-a pier- timp pregătirile de iarnă la cele două instalaţii de epurare vopsitori e în cele 20 de multe piese caro în mo
(Mincrul); ţie tehnico-ştiinţifică, pre care produc biogaz. începute din timp, lucră clase existente în acest mentul de faţă nu sîn®
langar 18 cum şi evidenţierea rezul- rile sînt destul do avan corp de clădire. Am întîm-
ANINOA- procurate. Ne dăm seama
unei mari pinat greutăţi în procura de acest lucru intrînd în
•resc); U- rea vopselei, dar acum, cîtcva camere de baie alo
mfrun tarea în ce ne priveşte pe noi internatului, unde apa
t e z a t) ; Spre a evita orice pierdere de energie
^poliţistul zugravii, nu mai avem curgea în voie din insta
; GURA- probleme. Mai dificil va laţii. Aproape totul e ru
în cireş termică şi a asigura confortul locuinţelor fi pentru instalator, care ginit. E adevărat că şi be
ORASTIE:
(Patria) ; are ceva mai mult dc lu neficiarii acestui „confort"
(Flacăra) ; Programul de măsuri timpul iernii sînt calcula incluse în programul de iala şi deranjul de con cru, din lipsa unor mate mai strică, dar anii îşi
: Un şerif privind pregătirile pentru te, în baza legilor în vi măsuri pentru pregătiri riale". Intr-adevăr, pe in spun cuvîntul. Şi mai a-
(Casa de fort vor fi răsplătite ul stalator nu l-am găsit la
GG: Prin- iarna 1986—1987 în unită goare, spre a asigura con de iarnă. S-a trecut mai terior prin asigurarea căl les gospodarii >
|D a c i a) ; ţile şi subunităţile de gos fortul nostru raţional pe demult la revizuirea şi re durii locuinţelor. Şi pen lucru. Probabil era plecat MINEL BODEA
:1a di’agos- podărie comunală şi loca- timp de iarnă. Au în ve pararea punctelor de ter-
-II: CA- tru că vorbim de locuinţe, .... . . .. . . . . .
ti talent tivă este foarte divers şi dere consumurile tehnolo moficare şi centralelor ter corpurile dc încălzit din
■ă): SIME- complex. El cuprinde mă gice prevăzute de norma mice. Acţiunea în sine interiorul acestora sînt
drum că- suri de pregătire pentru tive. Nu au şi nici nu comportă efort material şi parte integrantă a progra CÂMRAHIA AGR5COIÂ DE VARĂ.
ul): ILIA: [ Jll
(Lumina iarnă a centralelor termi trebuie să aibă în vedere financiar substanţial la mului de măsuri de care
ce, punctelor de termofi- am amintit. La dispecera
care, reţelelor dc trans tele sectoarelor, secţiilor, (Urmare din pag. 1) sămînţate, după orz, $u
port a agentului termic, PREGĂTIRILE DE IARNĂ exploatărilor şi întreprin porumb în cultură dublă
sistemelor do alimentare derilor dc gospodărie co torii Ion Dura şi Viorel acesta a răsărit şi s-a dez
cu apă şi canalizare, a munală şi locativă trebuie Raţ, iar transportul clin voltat frumos, s-a trecut
fondului locativ şi a mij risipa. Şi trebuie să re nivelul întregului judeţ. la efectuarea praşilelor me
Temea se să existe la această dată cîmp şi stivuitul în şire îl canice. Ioan Aruncuteanu
iasă, eu loacelor dc transport în cunoaştem că risipim încă; In anumite cazuri, şi nu inventariate toate defec asigură membrii coopera a încheiat lucrarea pe 14
temporar comun etc. Un program risipim fie energie termi în puţine, reţelele de trans ţiunile interioare din lo tori. Din rîndul acestora
:uri vor complex şi complet, apro că, fie efectele ei calo port al agentului termic cuinţe — conducte optu- se disting prin hărnicie hectare.
caracter bat la sfîrşitul lunii iu rice asupra confortului lo de la punctele de termo- Se acţionează, de aseme
iţite de rate de depuneri, radia şi participare zilnică la
ice, izolat nie dar declanşat de fapt cuinţei noastre. Ca să nu ficare la imobile trebuie toare colmatate sau ne muncă Stelian Vesa, Ioan nea, în mod susţinut la
1 va su de la începutul lunii res se mai risipească, trebuie înlocuite pe zeci de metri. aerisite etc. S-a dat prio Cibian şi Marin Vesa. Au transportul finului recol
la inode- pective. Cele mai multe tratate cu toată seriozita Uneori trebuie corectate tat de pc pajiştile natura
lntcnsifi- ritate instalaţiilor de pre- fost depozitate pînă în pre le. La transport pe lingă
—C 0 k m / dintre măsurile a căror în tea, acum, problemele de cu acest prilej erori de parare-prelucrare şi trans zent 350 tone de paie.
t -şi vest. făptuire depinde direct de care depinde folosirea ra execuţie din faza de in Şi aici s-a trecut ope remorcile unităţii sînt mo
ii n 1 m o unităţile de gospodărie port al agentului termic bilizate atelajele cetăţeni
Antre IC ţională a energiei termice, vestiţie sau chiar de pro dar şi aceste mici defecţi rativ la pregătirea terenu lor din sat. Traian Petru-
iar cele comunală şi locativă au ca şi în ceea ce priveşte gos iectare. Deranjarea con lui şi însămînţarea cultu
26 şi 32 termen 30 septembrie. uni trebuie avute în vedere rilor furajere. Mecaniza ţescu, Mihai Lădar. Mihai
it, dimi- Repartiţiile de energie podăria locativă. Proble fortului cartierelor cu a- fie acum, fie la efectua Bîc şi alţi cooperatori au
t
'eteorolofT termică pentru încălzitul mele respective au fost semenea lucrări este ine torul Ioan Dobra a semă
lana Ţu- rea probelor la cald. nat cu porumb pentru si dus şi depozitat in baza
locuinţelor şi prepararea „inventariate" cu rigurozi vitabilă. Dacă însă se fa loz o suprafaţă de 110 ha. furajeră a unităţii peste
apei calde menajere pe tate atunci cîncl au fost ce lucru temeinic, cheltu ION CIOCLEI Cum pe suprafeţele în- 180 tone de fin.