Page 45 - Drumul_socialismului_1986_08
P. 45
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VĂ!
FN ZIARUL DE AZI ;
B Materializarea sarcini
lor încredinţate - con
m m m B Propunerile, măsurile,
m diţie a înfăptuirii o-
biectivelor stabilite
trebuie îndeplinite nea
bătut, integral
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C \M H Conferinţa Uniunii ju
deţene a cooperative
lor de producţie, a-
SI AL C O N S I L I U miai'M». U LAfi J U D E Ţ E A N chiziţii ţi desfacerea
4i®3^Sr- mărfurilor ţi de credit
_ întreprinderea chimică orăţtle. In secţia sculărie ţi
g s a i ' ~ ~ ■ Cinstire mamei, cinsti piese de schimb, precizia se află Ia ea acasă. Doi dintre
Anul XXXVIII, nr. 8 940 JOI, 14 AUGUST 1986 4 pagini - 50 bani re familiei numeroase speclaliţtil înaltelor performanţe sînt lăcătuşii matrlţeri
Cornel Gaiţă şi Tiberlu DCzsi. Foto NICOLAE GHEORGHIU
IN INTIMPINAREA MARII NOASTRE SĂRBĂTORI NAŢIONALE
PARTIDUL COMUNIST ROMÂN-organizatorul Creşterea producţiei, asigurarea
şi conducătorul luptei antifasciste din România noilor drumuri in subteran -
Preluîncl şi riclicînd pe apărarea integrităţii teri pe baza propunerilor Parti
trepte mereu mai înalte toriale, a independenţei şi dului Comunist Român, preocupări majore ale minerilor
cele mai bune tradiţii ale suveranităţii naţionale. „în între Partidul Socialist (C.
luptei poporului român toată această perioadă — Popovici), Blocul Demo
pentru libertate naţională arăta tovarăşul Nicolae cratic, Frontul Plugarilor din Uricani
şi socială, comuniştii s-au Ceauşescu — partidul nos şi MADOSZ, actul semnat 24 500 tone
situat în fruntea acţiuni tru a desfăşurat o intensă lingă mormîntul lui A-
lor revoluţionare ale ma activitate pentru organiza vram Iancu şi gorunul lui în abatajele întreprin rea fermă în toate acţiuni de cărbune
selor pentru apărarea in rea şi unitatea clasei mun Horea căpătînd, astfel, derii miniere Uricani, în le ce se întreprind pentru peste prevederi
producţiei
creşterea
de
tereselor vitale, pentru citoare. Semnificativ în semnificaţia continuităţii cărcate de cunoscuta isto cărbune. O dovadă „proas-
drepturi şi libertăţi demo această privinţă este fap luptelor duse în trecut rie a înfrăţirii omului cu Colectivul minei Lonea,
„pietrele
cratice, împotriva exploa tul că toate marile bătălii pentru libertatea poporului scrie în care ard", se pătă" o constituie zilele care a chemat la întrece
cronica
de producţie mărită orga
prezent
tării şi asupririi, pentru a- de clasă s-au desfăşurat nostru. nouă a hărniciei muncito nizate în cinstea marii re în 1986 minerii din
părarea independenţei şi sub semnul unităţii, al P.C.R. a militat pentru reşti a cărei dimensiune sărbători naţionale de la întreaga ţară, a acţionat
suveranităţii naţionale. Frontului Unic Muncito apărarea, cu orice mijloa majoră o constituie spo 23 August şi a „Zilei mi cu însufleţire în abataje,
O pagină glorioasă în is resc, al colaborării între ce, a fiinţei naţionale a reuşind să extragă peste
toria luptei poporului ro comunişti, socialişti şi so- ţării, împotriva planurilor prevederi 24 500 tone
mân pentru libertate naţio ciali-democraţi, precum şi de desmembrare a Româ cărbune.
nală şi progres social au cu alte forţe antifasciste, niei. Partidul a dus o luptă
înscris eroicele bătălii progresiste şi democratice". consecventă împotriva po însemnate depăşiri
muncitoreşti desfăşurate ' Obiectivele sub care s-au liticii cercurilor reacţiona ale planului
între anii 1929—1933, care re care păşiseră deschis
au culminat cu luptele ce desfăşurat acţiunile pentru pe calea trădării interese rirea cantităţii şi calităţii nerului". în 5 august 1986, la producţia
feriştilor şi petroliştilor din unirea tuturor acestor for lor naţionale.'Prezenţa u- cărbunelui extras pentru de pildă, s-a dat o pro
ianuarie—februarie 1933 — ţe într-un singur front in nor largi posibilităţi de în ţară. Pe baza activităţii ducţie de 2 000 tone, adi marfă
teresau, în mod firesc, ma
prima mare ridicare a pro sele populare din ţara chegare a Frontului Popu abnegante şi pline de răs că 142 tone peste planul Minerii şi preparatorii
letariatului din Europa îm noastră. Pornind de la a- lar Antifascist în România, pundere a colectivului de zilei". de la Coranda — Certej
potriva fascismului — lupte semenea considerente, co sub conducerea Partidului aici s-a înălţat un oraş — Care dintre sectoare raportează însemnate de
organizate şi conduse de muniştii, organizaţiile de Comunist, a fost confirma mineresc cu o frumuseţe se află pe primul loc, du păşiri de plan la produc
către Partidul Comunist tă şi de rezultatele alege aparte şi s-a născut — pă 6 luni de activitate din ţia marfă. Sporul înre
Român. masă legale, conduse sau rilor parlamentare din ju printr-un transfer, masiv acest an ? gistrat la acest indica
Creşterea pe plan intern influenţate de P.C.R., au deţele Mehedinţi şi Hune de cadre — o nouă unita — Colectivul de la in tor, de la începutul a-
a pericolului fascist, a a- putut înregistra succese doara, din februarie 1936. te minieră distinctă — Va vestiţii, care a acumulat nului şi pînă în prezent,
gresivităţii organizaţiilor deosebite în mobilizarea CU prilejul acestor alegeri lea de Brazi — care, în- 122,4 puncte în întrecerea se ridică la 21,3 milioa
fasciste, iar pe plan ex oamenilor muncii pe cele forţele democratice s-au cepînd din 5 august 1986. socialistă dintre sectoare ne lei. El a fost obţinut
tern a tendinţelor revan mai diferite probleme şi coalizat, asigurînd succe şi-a înscris numele pe le unităţii. .In ce priveşte pe seama creşterii pro
şarde şi revizionista ale în jurul unor variate re sul deplin al candidaţilor frontul producţiei de căr producţia de cărbune, co ductivităţii muncii cu 20
Germaniei şi ale aliaţilor vendicări general-democra- proprii împotriva candida bune. Din acest punct de lectivul sectorului I şi-a la sută peste nivelul sta
ei, au ridicat în faţa ma tice, antifasciste, antihitle ţilor fasciştiT care au fost vedere, se poate spune că depăşit sarcinile aferente bilit.
selor celor mai largi pro riste. înfrînţi. Acţiunile îndrep I.M. Uricani este şi o şcoa primului semestru cu 6 360
blema organizării unei ri Este'demn de consemnat tate împotriva fascismului lă a mineritului românesc. tone de cărbune. Economii
poste comune şi hotărîte. în acest sens un eveni au culminat cu puternica „Dintre multele atribute Minerii sectorului I au
O asemenea ripostă putea ment politic deosebit, pe demonstraţie de la 1 Mai ce s-ar cuveni colectivului acumulat o bună experien de materiale
fi realizată numai in con trecut pe meleagurile hu- 1939, care a evidenţiat ho- I.M'. Uricani — ne-a de ţă în extracţia cărbunelui. în efortul de a-şi asi
diţiile ralierii într-un front nedorene: realizarea, la clarat sing. Constantin la- „Mai ales, în ce priveşte gura aprovizionarea teh-
comun a tuturor categorii Ţcbea, în 6 decembrie 1935, Prof. ADELA HERBAN cob, secretar adjunct cu nico-materială corespun
lor sociale şi forţelor po a primului acord de Front probleme organizatorice al MARIN NEGOIŢĂ zătoare, siderurgiştii liu-
litice interesate în propă Popular Antifascist, me comitetului de partid — aş nedoreni acţionează cu
şirea democratică a ţării, morabil legămînt încheiat, (Continuare în pag. a 3-a) sublinia, mai întîi, angaja (Continuare în pag. a 2-a) perseverenţă şi respon
sabilitate pe linia econo
misirii şi reintroducerii
în circuitul productiv a
materialelor rcfolosibilc.
CAMPANIA AGRICOLA Dl VARĂ cut din an ci au econo
în perioada care a tre
misit 3 500 tone cărbune
pentru cocs şi scmieos,
Cooperativa agricolă de kg la hectar. Totodată, 1300 tone utilaje de tur
producţie din Jeledinţi Efectuarea lucrărilor antierozionale— producţia globală din sec nare pentru oţelării, im
deţine o suprafaţă agricolă torul vegetal s-a dublat în portante cantităţi de fero
de peste 1 260 ha, din care la baza sporirii recoltei de cereale 1985 faţă de 1982. în a- aliaje, cărămizi bazice şi
692 ha teren arabil. Mai cest an estimăm o creştere altele.
mult de 650 ha din supra
faţa arabilă sînt situate lcdinţi a fost cuprins în De asemenea, aceste mă Ca efect al aplicării a- PETRU SASU, Depăşiri
în pantă, cuprinsă între perimetrul etalon pentru suri au fost însoţite şi de cestor măsuri, începînd din inginer şef,
5—20 la sută, eroziunea combaterea eroziunii solu acţiuni pentru ridicarea anul 1983 producţiile au ALEXANDRU ZUDOR, la indicatorii
solului manifestîndu-se in lui. Sub îndrumarea teh fertilităţii solului, dozele sporit simţitor, ajungînd preşedinte comerciali
tens şi sub toate formele nică asigurată de staţiu de îngrăşăminte aplicate ca în anul trecut recolta al C.A.P. Jeledinţi
datorită neexecutării din nea amintită, în anul 1983 fiind totuşi moderate: 68 de cereale (grîu şi po DOREL MICU, în cinstea marii sărbă
deal în vale, timp îndelun pe o suprafaţă de 1 018 ha kg azot, 43 kg fosfor şi rumb) să depăşească media inginer tori naţionale a poporu
gat, a lucrărilor agroteh au fost executate lucrări 12 kg potasiu substanţă de 2 700.kg'la hectar, iar la S.C.P.P. Geoagiu lui nostru de la 23 Au
nice. Ca urmare, solul a de îmbunătăţiri funciare gust, lucrătorii din co
sărăcit în aşa măsură îneît care au constat din : de activă la hectarul de te în acest an se merţul Văii Jiului depun
în perioada 1975—1982 pro- frişări de arborete, nive ren arabil. o recoltă de eforturi pentru depăşirea
- ducţiile medii de cereale larea ogaşelor, modelarea sarcinilor de plan.
nu au depăşit 1 500 kg la alunecărilor de teren, dre- După cum r e l e v a
hectar. Deoarece terenul narea izvoarelor de coastă Nicolae Giurgiu, directo
arabil • a fost fărîmiţat în şi raţionalizarea reţelei rul adjunct al Direcţiei
multe parcele, cu greu se de drumuri. în urina aces comerciale a municipiu
putea lucra mecanizat. în tor lucrări, pe versanţi au lui Petroşani, în perioada
acelaşi timp calitatea lu fost create sole de dimen care a trecut din an s-a
crărilor era necorcspunză- siuni mari, care permit înregistrat o depăşire a
toare. aplicarea complexului de planului, la total desfa
Situaţia este cu totul măsuri pentru combaterea cere, de peste 36 milioa
alta în prezent, datorită eroziunii şi pentru refa ne ici, în sectorul ali
trecerii la aplicarea pro cerea fertilităţii solului. Pe mentaţie publică preve
gramului privind generali terenurile astfel amenajate derile au fost depăşite cu
zarea lucrărilor şi măsuri s-au stabilit structura cul aproape 5 la sută, iar
lor de combatere a eroziu turilor şi asolamentul spe în cel alimentar cu peste
nii solului, după modelul cifice suprafeţelor în pan 6,5 la sută. De la începu
şi experienţa staţiunii Pe- tă, realizînd aici şi benzi tul anului curent se înre
riqni, care a fost iniţiat de înierbite cu rol antierozio- gistrează o depăşire de
secretarul general al parti nal, iar lucrările agro peste 6 la sută a presta
dului, tovarăşul Nicolae tehnice s-au efectuat nu ţiilor de servicii şi de
Ceauşescu. Terenul coope mai pe direcţia curbei de o lucrare de actualitate pe ogoarele C.A.P. Hărău — executarea arăturilor adinei. circa 20 la sută a pro
rativei agricole din Je- nivel. ducţiei industriale.
