Page 46 - Drumul_socialismului_1986_08
P. 46
DRUMUL SOCIALISMULUI NH
Pag. 2
Materializarea sarcinilor încredinţate - Propunerile, măsurile trebuie TP ELE
condiţie a înfăptuirii obiectivelor stabilite îndeplinite neabătut, integral
20,00 Tclejui
Plenara Comitetului co Sînt laturi esenţiale ale urmărire a mişcării efecti făşurată o muncă mai sus Deşi condiţiile climati tehnologii de execuţie mo -fi> ‘în
m.irii
derne,
producti
de
mare
munal de partid Peştişu muncii de fiecare zi a oa velor de porcine din gos ţinută cu membrii de ce, tehnice şi materiale au fionalc
Mic, desfăşurată nu cu menilor comunei, domenii podăriile populaţiei, pre partid şi cooperatorii, pen fost destul de bune de la vitate ş.a. 20,20 Actual
mult timp în urmă, a a- în care au primit respon cum şi atingerea greutăţii tru folosirea tuturor posi începutul acestui an, favo Relcvînd unele din a- nomie
activită
vut ca punct distinct al sabilităţi concrete majori optime la scadenţa con bilităţilor şi resurselor de rabile pe desfăşurării colectivele ceste aspecte din activita 20,33 Nobile
ţii
şantiere,
ordinii de zi şi pi-ezenta- tatea membrilor activului tractelor. De asemenea, în asigurare a fibroaselor, de tea Antreprizei de con luţiona
tar (c
rea de informări asupra de partid, ceilalţi comu contextul în care peste 100 oarece din 345 tone plan, de muncă din cadrul strucţii-montaj Valea Jiu 21,25 Timp
Trustului
gene
antrepriză
stadiului îndeplinirii sar nişti. Bunăoară, fiind vi de familii cu posibilităţi pînă în prezent au fost de rală de construcţii-montaj lui, Gheorghe Matei — di făptui]
cinilor încredinţate unor cepreşedinte al biroului e- din comună nu deţin bo pozitate 175 tone. Deva au încheiat prima rectorul unităţii — a făcut nare :
membri ai comitetului. De x'ecutiv al consiliului popu vine, trebuie căutate şi Din cele constatate re jumătate a celui dinţii an o serie de propuneri deo na(ion
data aceasta, despre felul lar, s-a stabilit ca tovarăşa găsite modalităţi politico- zultă că această latură de sebit de interesante şi de Homăr
în care au acţionat pentru Georgeta Bojan să se ocu- organizatoricc care să ducă mare complexitate şi im din noul cincinal cu o se utile, care, dacă se vor democ
materializarea responsabi jdc de realizarea indicato la înlăturarea acestei si portanţă, cea a permanen rie de nerealizări ale in materializa — cu spriji mare
lităţilor proprii au vorbit rilor la fondul centralizat tuaţii. Evident că în toa tei cunoaşteri şi urmăriri dicatorilor de plan. nul conducerii trustului şi tuaic.
tovarăşii Georgeta Bojan, al statului. Tocmai pentru te acestea este implicată a stadiului îndeplinirii Cei care au luat cuvîntul al colaboratorilor antrepri 21,40 Inscm
Ileana Radu şi Tăiţă .Şer- că se acordă o atenţie deo răspunderea întregii orga sarcinilor încredinţate, de în cadrul adunării gene zei din Valea Jiului — timp i
ban. sebită acestui obiectiv, s-a nizaţii comunale de partid, stabilire a unor măsuri rale a reprezentanţilor oa vor determina, cu sigu 21,55 Teieju
— Aceste informări, mai considerat necesar ca sta a consiliului popular. necesare pentru perfecţio menilor muncii au relevat, ranţă, îmbunătăţirea radi
exact analize şi aprecieri narea muncii comuniştilor pe bună dreptate, că, în cală a muncii colectivelor
asupra modului în care se bucură de o tot mai pofidă unor greutăţi de de constructori din muni
muncesc membrii biroului, VIATA DE PARTID mare atenţie din partea natură obiectivă, la nive cipiul Petroşani. „Să com KAB
cei ai comitetului comu biroului comitetului comu lul brigăzilor, atelierelor, pletăm şi să folosim la
nal de partid, constituie diul înfăptuirii lui să fie La brigada C.A.P. Peş nal de partid. Formele sînt formaţiilor de lucru s-au capacitate forţa de muncă
una din formele prin care cunoscut şi analizat în tişu Mic, de activitatea că diferite, utilizate zilnic în perpetuat neajunsuri pro şi dotarea tehnică, să ne BUCURE
urmărim .permanent im plenara comitetului comu reia . răspunde tovarăşa E- funcţie de specificul acti prii, care au grevat obţi programăm mai bine lu dioprogran
plicarea, răspunderea, prac lena Radu, s-a simţit în vităţii oamenilor. Acestea nerea unor realizări supe crul şi graficele de execu 0. 15 Sfatul
tic tot ceea ce întreprind nal de partid. Este sau nu ultima vreme o înviorare dau posibilitatea interven rioare. Vorbitorii Grigore ţie ale tuturor obiective- Agenda a{
dio jurnal;
eficientă o asemenea mo
aceştia în direcţia îndepli dalitate de lucru ? Prac a muncii. Efectivele de ţiei mai operative şi efi Purcaru — de la brigada ior, realist, la nivelul con- tară; 8,00
nirii sarcinilor încredinţa tica a demonstrat că la bovine sînt realizate, pla ciente, acolo unde se sim 8,10 Curiei
te — sublinia tovarăşul A- Peştişu Mic este. Aceasta, nul la lapte de oaie — de te nevoia. Rezultatele bu 9.00 Buletii
Kăspunden
lexandru Zudor — secre prin exigenţa manifestată asemenea, a crescut produc ne înregistrate nu justifi ADUNĂRI GENERALE ALE lor; 10,00 1
tarul comitetului comunal faţă de cantitatea şi cali ţia la păioase, se estimea că însă automulţumirea, OAMENILOR MUNCII 10.05 Succt
de. partid. De fapt, prin tatea muncii comuniştilor ză ca balanţa furajeră să slăbirea implicării a unor 10.45 l’ub
de
Buletin
întîlnirile operative, dis fie realizată la nivelul pla membri ai activului de portaj 198(
cuţiile de la om la om, în înfăptuirea sarcinilor nului. Cu toate acestea, partid în realizarea răs nr. 1, Mircea Şurcă — de diţiilor şi posibilităţilor şi uşoară; 11
prin
încredinţate,
perfec
analizele la faţa locului, ţionarea căilor de acţiune, în urma analizei activită punderilor stabilite. Tra- la brigada nr. 2, Grigore să urmărim riguros modul .ştiri; 12,05 ii
lui
xx;
putem spune că zilnic, ur aplicarea fermă a măsuri ţii sale, comitetul de ian Moga, Petru Stoica, Alexandrescu — de la în care ne îndeplinim sar cint din il
mărim şi ştim cu exacti lor stabilite. Toate, venite partid a recomandat (in Mărioara Drăgan, Nicolae A.S.I.M. şi Nicolae Maio- cinile ce ni le-am propus, comoara f
tate ceea ce s-a gîndit, s-a din partea unui for al gîn- clusiv cu termene concre Ţîrlea, Sabin Topor ar fi rescu — de la S.U.T. — să ne reparăm la timp şi De Ia 1
V3’*nrcmie:
făcut sau nu şi, de aici, dirji colective, adăugîh- te) o mai atentă urmărire doar o parte dintre ei. A- subunităţi cu realizări, în de calitate utilajele şi in 1' Recit
cum trebuie să acţionăm du-se la acestea şi o aten a acţiunilor organizate, cest lucru este în atenţia general, pozitive în pri stalaţiile şi să nu mai ad 1. Jă
pentru realizarea sarcini tă urmărire a stadiului în mai multă exigenţă faţă comitetului de partid, în mul semestru — şi-au ex mitem să predăm obiecti ne; 6,00
10,15 Aud
lor într-un domeniu sau făptuirii lor. Cele amintite de munca unor membri de mai multe domenii fiind primat totuşi nemulţumi vele neterminate integral" 10.45 Muzi
altul. Ne obligă la aceas sînt valabile şi în cazul partid din organizaţia de luate deja o serie de mă rea faţă de modul în caro arăta cu obiectivitate vor Jcan Păun
ta marile obiective şi an vicepreşedintelui consiliu aici. suri pentru folosirea în au acţionat, recunoscând bitorul. lctin de ţ
gajamente ce stau în faţa lui popular. Deşi au fost tregului potenţial uman şi că realizările puteau fi Conştienţi de minusurile diogazeta
17,35 Te c
comuniştilor, a cetăţenilor dobîndite unele rezultate Problema cea mai im material existent. Să re mai mari „dacă ne orga pe care le mai au în acti patria mea
comunei noastre, atît de bune, pînă la începutul a- portantă, care a generat marcăm, în acest context, nizam mai temeinic lu vitate, de posibilităţile de zlcal; 18,0t
moment, cît şi de perspec cestci luni: peste 70 la o seamă de greutăţi la că se are în vedere îmbu crul, întăream disciplina îndeplinire a lor, de im 18,20 Hor
internnţioi
Nandru,
asi
C.A.P.
este
tivă. sută din planul anual la gurarea bazei furajere. Ur nătăţirea stilului de mun şi gospodăream mai atent portanţa şi complexitatea 19,00( «ule
Firesc, la Peştişu Mic, lapte de oaie, 67 la sută mărind felul cum Tăiţă că în vederea creşterii res materialele",- „dacă pri sarcinilor ce le revin în 19.05 Amfi
fii;
20,Oi
eforturile sînt orientate' în la carne de bovine şi mai Şerban, secretarul organi ponsabilităţii , şi calităţii meam la timpul oportun semestrul al II-lea al anu 21.00 La
aceste .zile în două direc bine de jumătate la lapte zaţiei de bază, îşi., duce la muncii fiecărui membru al proiectele şi celelalte do lui, majoritatea ' vorbitori 22.00 O zl
ţii: 'finalizarea cu rezul de vacă — au fost făcute îndeplinire această sarci activului, punîndu-se un cumente de execuţie şi fo lor s-au angajat, în nu 23.00 Momi
că
univer!
tate cît mai bune a cam accent sporit pe urmări loseam efectiv forţa de mele colectivelor pe care turnă mu
paniei agricole de vară' şi recomandări pentru îmbu nă, comitetul de partid a rea şi controlul înfăptuirii muncă numai la lucrările lc-au reprezentat, să acţio 24.00 Bule
achitarea obligaţiilor ce nătăţirea activităţii. Să apreciat că s-a acţionat sarcinilor. brigăzii iiu şi la unele ac neze cu perseverenţă şi
revin locuitorilor la fon menţionăm, între acestea, mai bine decît în anii tre tivităţi auxiliare (incărcat- responsabilitate, să recupe
dul centralizat al statului. o mai atentă şi concretă cuţi, dar că trebuie des VALENTIN NEAGU descărcat materiale în reze în scurt timp nerea-
tranzit)", „dacă. ar. fi exis lizările şi să încheie acest Lfimi
tat o . mai bună conlucra prim an al celui de al op
re între brigăzile trustu tulea cindinal cu planul
Preocupări majore ale minerilor din Uricani lui, între formaţii (pentru îndeplinit la toţi indicato iul şi ard
DEVA:
o-
respectarea
cronologiei
deja
„Ne
preocupăm
rii.
ta); HUNI:
(Urmare din pag. 1) tîmpinam unele greutăţi abataje, pentru punerea lectivul I.M. .Uricani şi-a pcraţiilor) şi un sprijin mai de pregătirea condiţiilor Cei şapte
legate de zăcămînt — tre în valoare a rezervelor de depăşit sarcinile cu 4,4 la susţinut, concret, din par de lucru pe timpul iernii cui, petro
(Modern -
organizarea muncii, la ni cerea cu unele abataje cărbune şi a noilor capa , sută — iar pentru perioa tea proiectanţilor şi bene şi a planului pe anul vii pri tt <i
ficiarilor",
„dacă
a-
eram
velul fiepărei grupe — frontale peste galeria ax cităţi ce vor asigura rea da care a mai rămas din provizionaţi ritmic cu ma tor" (Gheorghe Bu.şagă — A ori
gri* — sc
sublinia minerul Gheorghe colector, prin falii sau pe lizarea sarcinilor din anii acest an au fost planifica teriale, agregate şi piese brigada nr. 5 Orăştie); „so căra) ;
Văsîi, şeful, unei brigăzi. ste axe de legătură, desele actualului cincinal. Men te viteze de 200 m/lună la de schimb pentru utilajele licităm sprijin din partea din Santa
Eu şi ortacii mei;acţionăm efilări, existenţa unui aco ţionez că lucrările de des combină şi de 50 m/lună grele şi exista mai multă I.P.H. şi G.I.G.C.L. Deva PETROŞA
larii şi £
întmun abataj frontal cu periş format din roci slab chidere planificate au fost -pentru celelalte puncte cu preocupare pentru îmbu în privinţa asigurării pro ring); Co
susţinere individuală, si consolidate, interceptarea depăşite cu 2,7 la sută, iar săpare clasică. — avein un nătăţirea calităţii lucrări iectelor, . amplasamentelor ce (7 Noi
tuat în panoul 2—3, stra mai multor falii în lucră toate grupele de la des tablou aproape complet al lor şi produselor". şi finanţărilor ' pentru b- larea (Un
Supennan
tul 18, blocul 3 Nord.' A- rile de pregătire etc. Oa chideri şi pregătiri avem preocupărilor şi • acţiunilor biectivele din planul pe (Cultural)
cordăm o deosebită atenţie menii au depus eforturi şi de realizat pînă la sfîrşi- prin care oamenii din a- Recunoaşterea obiectivă, acest an şi pe 1987" (Pe Prieteni f
respectării întocmai a ci au învins aceste neajun tul anului un volum de batajele Uricaniului sînt principială, a neajunsuri tru Drăghici — brigada nr. ceafărul);
clurilor de producţie pla suri, însă cu preţul unor 4 800 m, corespunzător pre hotărîţi să crească pro lor trebuie să determine 3 Haţeg); „rugăm să se ia pierdut u
nerul); r
nificate, pe schimburi, rămîneri în urmă faţă de vederilor din diagramele ducţia de cărbune, să a- însă luarea măsurilor co măsuri pentru asigurarea gar 18
printr-o aprovizionare rit plan. Comitetul de partid preliminarului. Ne vom fa dauge noi pagini de hăr respunzătoare la nivelul sculelor necesare şi a ma ANINOAS
mică şi corespunzătoare cu şi organele de conducere ce datoria !". nicie şi eroism cotidian în fiecărei brigăzi şi compar terialului lemnos în şan obişnuita
URICANI:
materialele necesare, eva colectivă ale unităţii au Dacă mai adăugăm că la noua istorie a întreprin timent productiv, cu spri tier, îmbunătăţirea prefa decisivă (I
cuarea rapidă a produc stabilit măsurile necesare . activitatea de investiţii co derii lor. jinul mai substanţial, în- bricatelor din b.c.a., res Superpoliţ
ţiei, întărirea disciplinei — pe baza situaţiei reale tr-adevăr, şi al proiectan pectarea operaţiilor din roşie); în c
Sus
în cadrul colectivului. Aşa şi a rezervelor existente la ţilor, beneficiarilor şi fur fluxul de execuţie a lu ORAŞTIE:
procedează şi alte brigăzi fiecare sector şi loc de nizorilor de materiale, e- crărilor, pentru a nu se pacific (i
din sectorul nostru — de muncă — prin aplicarea chipamentc şi piese de întîrziâ terminarea obiec lumea est
pildă, cele conduse de Pe cărora se vor realiza sar schimb, pentru îmbunătă tivelor şi a nu mai reme viile I-
GEOAGIU
tru Vreme, Alexandru Po- cinile deosebit de mobili ţirea activităţii sub toate dia unii după alţii, con extrateres
to ş.a. —, iar rezultatele zatoare ce ne revin pînă aspectele. centrarea formaţiilor de cultură);
se văd în cărbunele su la finele anului. Acţionăm Este adevărat — şi da lucru pe obiective din a- ţesa T; I
BRAZI:
plimentar". cu toate forţele pentru în rea de seamă prezentată cceaşi zonă, în vederea tei — sei
Brigăzile minereşti con făptuirea sarcinilor ce ni de Petru Barna, preşedin creşterii productivităţii şi LAN: To
(Casa
duse de Dumitru Izvorea- s-au trasat de către secre tele consiliului oamenilor eliminarea timpilor nepro MERIA: de
nu, Traian Pop, Ştefan Ba- tarul general al partidu muncii, a evidenţiat pe ductivi" (Ionel Negru, bri către sin
ciu, Vasile Postelnicu ş.a., lui, t o v a r ă ş u l Nicolae bună dreptate aceste lu gada nr. 1 Deva). ILIA: Col
din cadrul sectorului III Ceauşescu, pentru a întîm- cruri — că în activitatea In spiritul principiilor ze (Lumi
producţie, au înscris, de pina marea sărbătoare na globală a trustului, a unor autoconducerii muncito
asemenea, în bilanţul afe ţională a poporului nostru brigăzi şi ă unor formaţii reşti şi autogestiunii eco-
rent perioadei care a tre cu producţii mari de căr de lucru s-a acţionat te nomico-financiare, partici V R E
cut din acest an importan bune". meinic, perseverent, mai panţii la adunare au adop
te plusuri de cărbune. Pe Pe total întreprindere, bine ca în anii trecuţi, ob- tat un cuprinzător pro Pentru
lista fruntaşilor în pro la productivitatea muncii ţinîndu-se rezultate meri gram de măsuri, au apro zile : vrei
ducţie se află multe alte s-a obţinut un plus de 11Q torii. Dar la fel de adevă bat activitatea bună din neral ins
brigăzi din celelalte sec kg/post faţă de plan, iar rat este — aşă cum au re domeniul protecţiei mun parte a i
cerul
va
toare ale întreprinderii — cantitatea de cărbune scoa levat şi participanţii la " cii pe semestrul I a.c., ros, apoi
ortacii lui Ioan Popovici, să „la ziuă" este acum mai dezbateri — că s-au per s-au angajat să nu-şi pre ameliora
Gheorghe Radeş, Victor mare cu 85 700 tone, în petuat carenţe de organi cupeţească eforturile pen dea aven
soţlte
d
Mezambrovschi, Ioan Ni- raport cu aceeaşi perioadă zare şi disciplină a muncii tru îndeplinirea integrală lcctrice ş
chiţelea ş.a. „Totuşi, faţă â anului trecut. „Viitorul (absenţe nemotivate, nefo- a prevederilor de plan ce dină în
de posibilităţile pe care minei, sau ziua de mîine losirea raţională a forţei le revin din documentele intervalul mo
suflă
le avem — ne-a' declarat ă cărbunelui din Uricani de muncă şi a timpului e- Congresului al XlII-lea al sillcărl c
ing. Alexandru Blaj, direc — se exprima cu plasti fectiv de lucru, ă dotării P.C.R., să raporteze impor în prime
1
torul I.M. Uricani — ne citate minerul Georgică tehnice, de gospodărire nc- tante succese în producţie valului. voi
nimo
revine sarcina să sporim Ojoc, şeful unei brigăzi de judicioasă a materialelor, în cinstea marii sărbători tre 11 şi
continuu numărul forma pregătire, din sectorul III I. L. Deva. De puţina vreme tînărul Constantin Ungu- de calitate slabă a unor cele mas
ţiilor cu producţii supli A — se află în prim-pla- reanu a trăit un moment semnificativ al biografiei sale — lucrări, produse şi repa naţionale a poporului nos 2G de gri
la
sfîrşit
mentare de cărbune. Şi, nul preocupărilor noastre. el a fost primit în rîndurile membrilor Partidului Comunist raţii), nu s-a dat atenţia tru, de la 23 August. (Meteoro
cu adevărat, aceasta ar fi Acţionăm pentru pregăti Român. Motiv în plus pentru şi mal bune rezultate în cuvenită mecanizării lucră Alexandi
fost mai mare dacă nu în- rea şi deschiderea de noi muncă. rilor şi promovării unor DUMITRU GHEONEA