Page 47 - Drumul_socialismului_1986_08
P. 47
Pag. 3
040 • JOI, 14 AUGUST 1986
Conferinţa Uniunii judeţene a PARTIDUL COMUNIST ROMÂN - organizatorul
:iune
cooperativelor de producţie, achiziţii şi conducătorul luptei antifasciste din România
îmr (luarea (Urmare din pag. 1) de a fi văzut perspectiva nare a mişcării de rezis
lăt'.rv na- si desfacerea mărfurilor şi de credit eliberării ţării de sub ju tenţă, impulsionînd dez
tărîrea maselor largi popu gul fascist în unirea — pe voltarea acesteia.
a fn eco-
Ieri, la Deva, au avut loc ziţii, în dezvoltarea pres mestru al r anului, planul lare de a lupta cu arma baza unei platforme comu Un factor de maro im
ji|ii revo- lucrările Conferinţei pentru tărilor de servicii şi a ba valoric la achiziţii de pro în mînă împotriva Ger ne de luptă — a tuturor portanţă, care a contribuit
Documen- clare de seamă şi alegeri a zei materiale a activităţii, duse agroalimentare a fost maniei fasciste, pentru li forţelor care se pronunţau, la făurirea unei şi mai
Uniunii judeţene a coope în darea de seamă prezen realizat în proporţie de bertăţi democratice, pen într-o formă sau alta, pen largi coaliţii, la întărirea
larilor în- rativelor de producţie, a- tată s-a subliniat că în numai 81,5 Ia sută. tru apărarea independen tru răsturnarea dictaturii potenţialului de luptă al for
rcvolu|lo- chiziţii şi desfacerea măr perioada expirată din acest Hotărîrca adoptată de ţei ţării. fasciste, ieşirea din răz ţelor antifasciste, l-a con
Festivalul furilor. an, la desfacerile de măr Conferinţa pentru dare de în august 1940, cînd boiul antisovietic şi alătu stituit realizarea, în apri
„Cîntarea La lucrările conferinţei furi prin s i s t e m u l seamă şi alegeri cuprinde României i-a fost impus rarea -la coaliţia antifas lie 1944, a Frontului Unic
— cadru au participat delegaţii a- C.P.A.D.M. s-a înregistrat un ansamblu de măsuri Dictatul fascist de la Vie- cistă. Muncitoresc între Partidul
de afir- leşi în cadrul adunărilor o depăşire de 5 milioane menite să asigure înfăptui na, prin care partea do Orientarea spre făurirea Comunist Român şi Parti
reaţlel ac- generale ale cooperativelor, lei, livrările la fondul de rea cu consecvenţă a pre nord a Transilvaniei era Frontului Naţional Anti dul Social-Democrat. Prin
umentar . cadre de conducere din în stat au sporit cu un mi vederilor sarcinilor ce re răpită şi predată Unga hitlerist a fost stabilită de aceasta s-a înfăptuit uni
ale unul treprinderi economice şi lion lei, iar prestările de vin cooperaţiei de pro riei hortiste, manifestaţiile partidul comunist încă în tatea de acţiune a clasei
instituţii judeţene, repre servicii şi producţia de ducţie, achiziţii şi desfa populare de la sfîrşitul lu anul 1941, prin elaborarea muncitoare şi s-a întărit
zentanţi ai organizaţiilor industrie mică cu 3 mili cerea mărfurilor, din docu nii august şi începutul lu Platformei-program din 6 capacitatea ci de luptă
de masă şi obşteşti, acti oane lei. mentele partidului nostru. nii septembrie erau măr septembrie. pentru eliberarea patriei
vişti de partid şi de stat, Atît în darea de seamă în hotărîre se prevede turia hotărîrii poporului Această politică a înce ,şi înfăptuirea unor trans
alţi invitaţi. cît şi în dezbaterile la ca în domeniul activităţii pentru apărarea indepen put să dea roade în con formări revoluţionare. în
Conferinţa a adoptat ur care au participat tovară de contractări şi achiziţii, denţei şi integrităţii pa diţiile creşterii stării de acest uriaş fluviu patriotic
mătoarea ordine de zi : şii Cornel Jeledinţan, Elena pentru a se stimula pro triei. Pentru poporul ro spirit antihitleriste a ma s-a încadrat şi muncitori
— Darea de seamă asu Ştcf, Ioan Vălcan, Viorica ducţia agricolă în gospodă mân începea o perioadă selor largi şi ale situaţiei mea hunedoreană. Puter
I: 0,00 Ra- deosebit de grea. în aces politice şi militare interna nica grevă a minerilor Văii
dimincţii ; pra activităţii desfăşurate Poliacu, Pavel Petruş, Ma- riile populaţiei şi a spori
icului; 6,30 de consiliul U.J.COOP. de ria Giula, luliu Hanke, posibilităţile ca acestea să te condiţii, P.C.R. s-a si ţionale în continuă schim Jiului din primăvara anu
; 7,00 Ra- la alegerile precedente şi Dorina Ciucaş. Teodor Va- tuat în fruntea forţelor bare, în favoarea coaliţiei lui 1941, sabotajul produc
l Azi, în pînă în prezent; vîndă statului cît mai democratice şi patriotice, antifasciste din anii 1943— ţiei de război realizat de
sta presei; siu, Viorica Ionaş, Maria multe produse, C.P.A.D.M.
nelodillor ; — Darea de seamă a co Constantincscu, Maria Grc- să asigure credite pentru pentru salvarea fiinţei na 1944. în vara anului 1943, metalurgiştii hunedoreni
; ştiri; 9,05 misiei de cenzori ; cu şi Ioan Burscscu a fost ţionale a României. alături de P.C.R. şi-au dat sau împiedicarea transpor
jscultători- cumpărări de animale şi Poporul român a dus o acordul pentru crearea turilor de soldaţi şi a ma
in de ştiri; — Alegerea consiliului scos în evidenţă faptul că inventar agricol, pui mici
utezători !; de conducere al Uniunii an de an baza materială de găină şi de iepuri de luptă grea şi eroică, în pe Frontului Patriotic Antihi terialului de război pentru
ite; 11,00 judeţene, a comisiei de a cooperativelor de produc casă, material săditor, în rioada anilor 1941—1944, tlerist — acceptînd plat front de către ceferiştii
iî 11,05 Re- împotriva dictaturii milita- forma de acţiune propusă din Simbria au fost doar
,35 Muzică cenzori, a delegaţilor la ţie, achiziţii şi desfacerea grăşăminte chimice. şi al de comunişti — Frontul
Buletin de cel do al VIII-lea Congres mărfurilor a crescut şi s-a tele. Astfel, incubaţia ar ro-fasciste, a ocupanţilor eîteva dintre acţiunile oa
iţa secolu- al C.P.A.D.M. şi desem modernizat, o perioadă de tificială de pui de o zi se hitlerişti, a războiului anti- Plugarilor, Uniunea Pa menilor muncii hunedo
Patriei, un narea candidaţilor pentru adevărată înflorire cunos- sovietic. Răspunzînd aspi trioţilor, Partidul Patrio reni.
; 12,40 Din va dezvolta pînă la 800 000 raţiilor profunde alo po ţilor, Partidul Social ist-
rului; 13,00 consiliul şi comisia de cînd aceasta în anii ce au de pui în 1990. Această luptă a culmi
; 15,00 A- cenzori ale Uniunii Cen urmat Congresului al IX- porului, Partidul Comunist Ţărănesc, Uniunea Oame nat cu victoria insurecţiei
radio-t»'. ; trale ; în domeniul industriei Român — stegar neînfricat nilor Muncii Maghiari şi
5 opc lea al partidului, de cînd mici şi prestărilor de ser — a fost întotdeauna în un mare număr de’ orga armate din august 1944,
d>li . a- — Confirmarea delegaţi în fruntea partidului şi a vicii se va acţiona pentru fruntea luptei pentru alun nizaţii ale Partidului So care a marcat începutul re
fcliojuriinl ; lor care vor participa la ţării se află cel mai iubit voluţiei de eliberare socia
i radio ; cel do al III-lea Congres fiu al poporului nostru, înfiinţarea a 40 de noi sec garea hîtleriştilor din ţară cial - Democrat. ■ Crearea
şoară cu ţii prestatoare cu 10 pro- şi alăturarea României la Frontului Patriotic Anti lă şi naţională antifascistă
; 17,00 Bu- al Consiliilor Oamenilor t o v a r ă ş u l Nicolae file, ca şi pentru realiza şi antiimperialistă, deschi
17,05 Ra- Muncii. Ceauşescu. Creşterea con coaliţia de forţe antihitle hitlerist a marcat un mo
lonoiiiică ; tinuă a proprietăţii obşteşti rea tuturor unităţilor" de riste, dovedindu-se la înăl ment de seamă în proccr zând o eră nouă în glo
şi te cînt Desfăşurată în pregătirea industrie mică prevăzute ţimea răspunderii sale re sul de unire a tuturor for rioasa operă de făurire a
■gram mu celui de al III-lea Congres cooperatiste a făcut ca nu pentru acest cincinal. Mă voluţionare naţionale. Este ţelor antihitleriste, a în României socialiste, inde
rele serii : al C.N.O.M. şi celui de al mai în anii care s-au scurs suri substanţiale se pre
i. _ Anul VIII-lea C o n g r e s al de la ultima conferinţă ju meritul istoric al P.C.R. lesnit o mai bună coordo pendente şi suverane.
] păcii ; văd în domeniul activităţii
Ie A ştiri ; C.P.A.D.M., conferinţa ju deţeană să se dea în folo de desfacere a mărfurilor,
ui aere- deţeană a cooperativelor do sinţă un număr de 30 de de alimentaţie publică şi
dlojurnal : producţie, achiziţii şi des unităţi comerciale şi de a-
ştia dv. ; de turism. în domeniul
r-o oră ; facerea mărfurilor a ana limentaţie publică, să se exportului hotărîrea pre
aetie. Lirl- lizat cu exigenţă şi răspun modernizeze alte 40 de uni vede ca, pe baza unui pro
23,10 Noc- dere realizările obţinute tăţi de desfacere, iar dotările
.; 23,55— cu utilaj, mobilier şi mij gram special, volumul a-
le ştiri. de la ultima conferinţă şi cestuia să crească anual
pînă în prezent, precum şi loace de transport să de cu cel puţin 10 milioane
cele din perioada expi păşească 20 milioane lei, lei.
rată din acest an, primul majoritatea acestora fiind
an al cincinalului 1986— achiziţionate în ultimii-doi Aprobînd*ăCţivitatea des
1990, lipsurile' ce s-au ani. în acelaşi timp, pro făşurată -dev '^consîîiul•“‘de'
manifestat şi a stabilit mă ducţia industrială mică şi conducerev.al -Uniunii -ju
deţene, ca şi măsurile
;ul, pclro- suri de viitor pentru rea prestările de servicii au
(Patria); lizarea integrală a sarcini "cresctit-'într-ilTi 'ritm anual propuse, alegînd noile or-_
istici (Ar- lor ce revin cooperativelor de 10 la sută. fi a ne —de conducere ale
SA: Prun- 'uniunii; delegaţii la confe-
ardelenll din documentele Congre Atît documentele pre
Cantonul sului al XlII-lca al parti zentate conferinţei; cît ..şi ■ rlnţă" s-au angajat să nu
n *» dului. precupeţească nici un e>.
arca- participanţii la dezbateri fort pentru a înfăptui mă
I-II v-.a- Oamenii mdneii care des au scos în evidenţă în spi
rabandiştli făşoară activitate în siste rit critic şi autocritic, o surile adoptate.
ia (Arta); în încheierea lucrărilor,
rtlsta. do- mul cooperaţiei de produc seamă de lipsuri şi nea
lii (Pa ţie, achiziţii şi desfacerea junsuri. Astfel, un număr întf-o. atmosferă de puter
ie întoar- mărfurilor au raportat în de 22 de cooperative înre nic entuziasm, conferinţă ă
ie); Kaco-
EUPENI: conferinţă o seamă de rea gistrează restanţe la pres adoptat textul unei tele
erille I-II lizări meritorii atît în do tările de servicii din cauza grame adresate C. C. al
OJLCAN : meniul aprovizionării cu insuficientului efort depus
rai (I.u- pentru a asigura pe raza P.C.R., tovarăşului Nicolae
EA: S-a mărfuri a populaţiei din Ceauşescu, secretar general
fant (MI- mediul rural, cît şi în creş fiecărei comune minimul
.A: Han- terea contribuţiei sătenilor de unităţi de acest fel. De al Partidului Comunist I.M.C. Deva, scc(la materiale Izolatoare. în sectorul giazurare munceşte şi cera
citoresc) ; la formarea fondului , de asemenea, a fost criticat Român, preşedintele Repu mista Emma Boroş — prima din stingă — care alături de Elena Bar şl Ioana Angliei
pcanâ ne- a obţinut rezultate ce au sltuat-o pe primul loc în întrecerea socialistă pe scc(ie.
citoresc) : stat prin sistemul de achi faptul că în primul se blicii Socialiste România.
nfruntaro
t); BRAD;
(Steaua
IDAllZA : Cinstire mamei, cinstire familiei numeroase CAMPANIA AGR5COIÂ D£ VARĂ.
Minerul) ;
■tună în
; Toată
îoa — se- — Avem ân secţiile în muncă, ci şi ca mame a cît mentâţia nou-născutului" cu încă unul sau doi copii. (Urmare din pag. 1) rilor intensive, precum şi
Flacăra) ; treprinderii de tricotaje tip mai mulţi copii. ctc. . — Am depistat şi cazuri pe- asigurarea unui agro-
Un şerif — Concretizînd, com Implicarea colectivului în care unul dintre mem fond corespunzător, pe
3asa de lînă Hunedoara — no
;G: Prin- relatează Voichiţa Cioro- pletează ing. Emilia Nă- în problemele creării şi brii familiei a luat-o pe a producţiei globale de executarea unor lucrări de
(Dacia) ; gar, preşedinta comitetu forniţă, şefa secţiei trico consolidării familiei a avut căi greşite, ne spunea ing. 2,5 ori. Rezultatele amin calitate. în privinţa soiu
a dragos- tat, chiar în această săp- ecou pozitiv în atitudinea Doina Stoica. S-a interve tite evidenţiază importanţa rilor vom cultiva Trite-
■II; CA- lui sindical, multe familii nit la vreme, s-a stat de
i talent şi multe mame. Cîteva su tămînă a avut loc un dia fiecărei femei faţă de pro şi necesitatea aplicării lu eale pe circa 100 ha, ţinînd
ră); Si te. Aproape în totalitate log între femeile şi tine blema majoră a familiei, vorbă cu ambii soţi şi crărilor antierozionale pe seama de faptul că, în a-
li drum rele fete din unitate, în închegate pe sentimentul problemele s-au rezolvat toate terenurile situate în ccst an, recolta a fost mai
Mureşul) ; încadratele în muncă din cu bine, spre bucuria ce
le turcoa- anul 1978, anul de debut treţinut cu un jurist de la înalt al afecţiunii şi res- pantă. mare cu 800 kg/ha faţă de
al fabricii, şi-au întemeiat lor mici. Pornind de la experienţa cea realizată la secară. Do
familii trainice, căsătorin- în secţii şi ateliere se dobîndită, în această pe asemenea, am făcut o bună
du-sc cu oţelari, siderur- Formarea şi consolidarea familiei — manifestă o reală grijă rioadă pregătim baze trai amplasare a celor 360 ha
gişti, furnalişti, construc o problemă de responsabilitate colectivă pentru, ajutorarea femei nice recoltei din anul vii grîu şi orz ce le vom cul
tori, meşteşugari, au năs lor gravide, ca şi a celor tor .în mod deosebit a- tiva în această toamnă, pe
cut doi, trei, patru sau care au născut, asigurîn- cordăm atenţie cultului 100 ha, semănatul făcîn-
mai mulţi copii, pentru în Procuratura locală, pe te pectului între soţi. Astfel, du-li-se locuri de muncă griului, avînd încă mari du-se după trifoiiene Vom
grijirea şi educarea cărora ma „Răspunderea mâjorăa nu demult; tinerele trico- potrivite, se acordă la ce posibilităţi să sporim pro folosi seminţe din catego
în oraşul nostru există su familiei pentru creşterea toare Lidia Ciorca şi Fe- rere; program redus pentru ducţia la hectar. Rezer rii superioare, asigurînd o
ficiente creşe şi grădiniţe, şi educarea copiilor" A- licia Baba şi-au întemeiat îngrijirea copilului. Există vele ce le avem sînt puse
şcoli, dispensare şi cabi ccastă acţiune a fost con cămine, în cadrul tinerei amenajate camere intime în evidenţă de faptul că în densitate de 450—500 plan
nete medicale. S-a înfiri tinuarea firească a altora familii Mirela şi Erno De- ale femeii, ca şi puncte de acest an la soiurile Turda te la mp, care va fi men
pat în colectiv o frumoasă ce s-au organizat anterior, meter, ambii muncitori în prim-ajutor la locurile de 81 şi Transilvania, pro ţinută pînă la recoltare,
tradiţie în cinstirea ma cu concursul unor medici cadrul' întreprinderii, a a- .muncă.. Dar în sensul cin ducţia medie obţinută de în vederea ridicării ferti
mei, naşterea unui copil şi jurişti din municipiu, şi vut loc fericitul eveniment stirii mamei, a familiei nu pe cele 170 ha situate în lităţii solului, pe terenu
de.către una dintre munci care au avut ca teme al venirii primului copil, meroase, trebuie să se facă pantă a fost de 4 500 kg rile decopertate şi puter
toare fiind marcată sărbă „Copiii — suprema dato alte familii, cum sînt cele mult mâi mult,' să fie creat la hectar, faţă de 3100 kg nic erodate vom folosi în
toreşte. ‘ Acţiunile pe care rie faţă de viitor", „Inega ale Tincuţei Cataranciuc, în cadrul colectivului lin cît a fost media pe uni grăşăminte organice Vom
le organizăm lunar în sec labila bucurie a materni Voichiţei Pop, Anei Jitaru, climat de reală preţuire în tate la cultura respectivă asigura astfel premise fa
ţia tricotaje şi la atelierul tăţii" , „Sfatul premarital Silviei Aionesei, n-au ră care cinstirea tinerei fa
confecţii sînt menite să. milii, a mamei, să facă Pentru a valorifica mai vorabile ca şi în anul vii
ducă la preţuirea familiei, — sănătatea familiei", mas doar la doi copii, cît parte din procesul educa bine potenţialul existent tor să obţinem î'ecolte
aprecierea semcnelor nu „Sarcina şi starea mamei", aveau în urmă cu 2—3 ani. tiv al formării omului nou. ■punem accentul pe intro sporite de pe terenurile
hhmai după rezultatele în „Somnul sugarului", „Ali- ci şi-au îmbogăţit viaţa ESTERA SiNA ducerea în cultură a soiu situate în pantă.
t