Page 47 - Drumul_socialismului_1986_08
P. 47

Pag. 3
    040 • JOI, 14 AUGUST 1986


                      Conferinţa Uniunii judeţene a                                                PARTIDUL COMUNIST ROMÂN - organizatorul
   :iune
                cooperativelor de producţie, achiziţii                                             şi conducătorul luptei antifasciste din România

   îmr (luarea                                                                                     (Urmare din pag. 1)   de  a  fi  văzut  perspectiva   nare  a  mişcării  de  rezis­
   lăt'.rv na-  si desfacerea mărfurilor şi de credit                                                                    eliberării  ţării  de  sub  ju­  tenţă,   impulsionînd   dez­
                                                                                              tărîrea  maselor  largi  popu­  gul  fascist  în  unirea  —  pe   voltarea acesteia.
   a fn eco-
               Ieri,  la  Deva,  au  avut  loc   ziţii,   în   dezvoltarea   pres­  mestru  al   r   anului,  planul   lare  de  a  lupta  cu  arma   baza  unei  platforme  comu­  Un  factor  de  maro  im­
   ji|ii   revo-   lucrările   Conferinţei   pentru   tărilor  de  servicii  şi  a  ba­  valoric  la  achiziţii  de  pro­  în   mînă   împotriva   Ger­  ne  de  luptă  —  a  tuturor   portanţă,   care   a   contribuit
   Documen-   clare  de  seamă  şi  alegeri  a   zei   materiale   a   activităţii,   duse  agroalimentare  a  fost   maniei  fasciste,  pentru  li­  forţelor  care  se  pronunţau,   la   făurirea   unei   şi   mai
              Uniunii  judeţene  a  coope­  în  darea  de  seamă  prezen­  realizat   în   proporţie   de   bertăţi   democratice,   pen­  într-o  formă  sau  alta,  pen­  largi   coaliţii,   la   întărirea
   larilor   în-   rativelor   de   producţie,   a-   tată   s-a   subliniat   că   în   numai 81,5 Ia sută.  tru   apărarea   independen­  tru   răsturnarea   dictaturii   potenţialului  de  luptă  al  for­
    rcvolu|lo-   chiziţii  şi  desfacerea  măr­  perioada  expirată  din  acest   Hotărîrca   adoptată   de   ţei ţării.  fasciste,   ieşirea   din   răz­  ţelor   antifasciste,   l-a   con­
    Festivalul   furilor.               an,  la  desfacerile  de  măr­  Conferinţa   pentru   dare  de   în   august   1940,   cînd   boiul  antisovietic  şi  alătu­  stituit   realizarea,   în   apri­
    „Cîntarea   La   lucrările   conferinţei   furi   prin   s i s t e m  u l    seamă   şi   alegeri   cuprinde   României   i-a   fost   impus   rarea   -la   coaliţia   antifas­  lie  1944,  a  Frontului  Unic
    —   cadru   au   participat   delegaţii   a-   C.P.A.D.M.   s-a   înregistrat   un   ansamblu   de   măsuri   Dictatul  fascist  de  la  Vie-   cistă.  Muncitoresc   între   Partidul
    de   afir-   leşi   în   cadrul   adunărilor   o  depăşire  de  5  milioane   menite  să  asigure  înfăptui­  na,   prin   care   partea   do   Orientarea   spre   făurirea   Comunist  Român  şi  Parti­
   reaţlel   ac-   generale   ale   cooperativelor,   lei,  livrările  la  fondul  de   rea  cu  consecvenţă  a  pre­  nord   a   Transilvaniei   era   Frontului   Naţional   Anti­  dul   Social-Democrat.   Prin
   umentar   .   cadre  de  conducere  din  în­  stat  au  sporit  cu  un  mi­  vederilor  sarcinilor  ce  re­  răpită   şi   predată   Unga­  hitlerist  a  fost  stabilită  de   aceasta   s-a   înfăptuit   uni­
   ale unul   treprinderi   economice   şi   lion  lei,  iar  prestările  de   vin   cooperaţiei   de   pro­  riei   hortiste,   manifestaţiile   partidul   comunist   încă   în   tatea  de  acţiune  a  clasei
              instituţii   judeţene,   repre­  servicii   şi   producţia   de   ducţie,   achiziţii   şi   desfa­  populare  de  la  sfîrşitul  lu­  anul  1941,  prin  elaborarea   muncitoare   şi   s-a   întărit
              zentanţi   ai   organizaţiilor   industrie  mică  cu  3  mili­  cerea  mărfurilor,  din  docu­  nii  august  şi  începutul  lu­  Platformei-program   din   6   capacitatea   ci   de   luptă
              de  masă  şi  obşteşti,  acti­  oane lei.            mentele partidului nostru.  nii   septembrie   erau   măr­  septembrie.          pentru   eliberarea   patriei
              vişti  de  partid  şi  de  stat,   Atît  în  darea  de  seamă   în   hotărîre   se   prevede   turia   hotărîrii   poporului   Această  politică  a  înce­  ,şi   înfăptuirea   unor   trans­
              alţi invitaţi.            cît   şi   în   dezbaterile   la   ca   în   domeniul   activităţii   pentru   apărarea   indepen­  put  să  dea  roade  în  con­  formări   revoluţionare.   în
                Conferinţa  a  adoptat  ur­  care   au   participat   tovară­  de   contractări   şi   achiziţii,   denţei   şi   integrităţii   pa­  diţiile   creşterii   stării   de   acest  uriaş  fluviu  patriotic
              mătoarea ordine de zi :   şii  Cornel  Jeledinţan,  Elena   pentru  a  se  stimula  pro­  triei.   Pentru   poporul   ro­  spirit   antihitleriste   a   ma­  s-a   încadrat   şi   muncitori­
               —  Darea  de  seamă  asu­  Ştcf,  Ioan  Vălcan,  Viorica   ducţia  agricolă  în  gospodă­  mân   începea   o   perioadă   selor  largi  şi  ale  situaţiei   mea   hunedoreană.   Puter­
   I:  0,00  Ra-                                                                              deosebit  de  grea.  în  aces­  politice  şi  militare  interna­  nica  grevă  a  minerilor  Văii
   dimincţii   ;   pra   activităţii   desfăşurate   Poliacu,  Pavel  Petruş,  Ma-   riile  populaţiei  şi  a  spori
   icului;   6,30   de  consiliul  U.J.COOP.  de   ria   Giula,   luliu   Hanke,   posibilităţile  ca  acestea  să   te  condiţii,  P.C.R.  s-a  si­  ţionale  în  continuă  schim­  Jiului   din   primăvara   anu­
   ;  7,00  Ra-   la   alegerile   precedente   şi   Dorina  Ciucaş.  Teodor  Va-             tuat   în   fruntea   forţelor   bare,   în   favoarea   coaliţiei   lui  1941,  sabotajul  produc­
   l   Azi,   în   pînă în prezent;                                vîndă   statului   cît   mai   democratice   şi   patriotice,   antifasciste  din  anii  1943—   ţiei  de  război  realizat  de
   sta   presei;                        siu,   Viorica   Ionaş,   Maria   multe   produse,   C.P.A.D.M.
   nelodillor   ;   —  Darea  de  seamă  a  co­  Constantincscu,   Maria   Grc-   să   asigure   credite   pentru   pentru  salvarea  fiinţei  na­  1944.  în  vara  anului  1943,   metalurgiştii   hunedoreni
   ;  ştiri;  9,05   misiei de cenzori ;  cu  şi  Ioan  Burscscu  a  fost                     ţionale a României.        alături  de  P.C.R.  şi-au  dat   sau   împiedicarea   transpor­
   jscultători-                                                    cumpărări   de   animale   şi   Poporul  român  a  dus  o   acordul   pentru   crearea   turilor  de  soldaţi  şi  a  ma­
   in  de  ştiri;   —   Alegerea   consiliului   scos  în  evidenţă  faptul  că   inventar   agricol,   pui   mici
   utezători   !;   de   conducere   al   Uniunii   an  de  an  baza  materială   de  găină  şi  de  iepuri  de   luptă  grea  şi  eroică,  în  pe­  Frontului   Patriotic   Antihi­  terialului   de   război   pentru
   ite;  11,00   judeţene,   a   comisiei   de   a  cooperativelor  de  produc­  casă,   material  săditor,  în­  rioada   anilor   1941—1944,   tlerist   —   acceptînd   plat­  front   de   către   ceferiştii
   iî  11,05  Re-                                                                             împotriva   dictaturii   milita-   forma   de   acţiune   propusă   din  Simbria  au  fost  doar
   ,35   Muzică   cenzori,   a   delegaţilor   la   ţie,   achiziţii   şi   desfacerea   grăşăminte  chimice.  şi  al­   de   comunişti   —   Frontul
   Buletin   de   cel  do  al  VIII-lea  Congres   mărfurilor  a  crescut  şi  s-a   tele.   Astfel,   incubaţia   ar­  ro-fasciste,   a   ocupanţilor   eîteva   dintre   acţiunile   oa­
   iţa   secolu-   al   C.P.A.D.M.   şi   desem­  modernizat,  o  perioadă  de   tificială  de  pui  de  o  zi  se   hitlerişti,  a  războiului  anti-   Plugarilor,   Uniunea   Pa­  menilor   muncii   hunedo­
   Patriei,   un   narea   candidaţilor   pentru   adevărată   înflorire   cunos-             sovietic.   Răspunzînd   aspi­  trioţilor,   Partidul   Patrio­  reni.
   ;  12,40  Din                                                   va  dezvolta  pînă  la  800  000   raţiilor   profunde   alo   po­  ţilor, Partidul   Social ist-
   rului;   13,00   consiliul   şi   comisia   de   cînd  aceasta  în  anii  ce  au   de pui în 1990.                                                 Această   luptă   a   culmi­
   ;  15,00  A-   cenzori   ale   Uniunii   Cen­  urmat   Congresului   al   IX-              porului,   Partidul   Comunist   Ţărănesc,   Uniunea   Oame­  nat   cu   victoria   insurecţiei
   radio-t»'. ;  trale ;                                             în   domeniul   industriei   Român  —  stegar  neînfricat   nilor   Muncii   Maghiari   şi
   5 opc                                lea  al  partidului,  de  cînd   mici  şi  prestărilor  de  ser­  —  a  fost  întotdeauna  în   un  mare  număr  de’  orga­  armate   din   august   1944,
   d>li   .   a-   —   Confirmarea  delegaţi­  în  fruntea  partidului  şi  a   vicii  se  va  acţiona  pentru   fruntea  luptei  pentru  alun­  nizaţii   ale   Partidului   So­  care  a  marcat  începutul  re­
   fcliojuriinl  ;   lor  care  vor  participa  la   ţării  se  află  cel  mai  iubit                                                               voluţiei  de  eliberare  socia­
   i   radio   ;   cel  do  al  III-lea  Congres   fiu   al   poporului   nostru,   înfiinţarea  a  40  de  noi  sec­  garea   hîtleriştilor   din   ţară   cial  -  Democrat.  ■  Crearea
   şoară   cu                                                      ţii  prestatoare  cu  10  pro-   şi   alăturarea   României   la   Frontului   Patriotic   Anti­  lă   şi   naţională   antifascistă
   ;  17,00  Bu-   al   Consiliilor   Oamenilor   t  o  v  a  r  ă  ş  u  l     Nicolae   file,  ca  şi  pentru  realiza­                           şi   antiimperialistă,   deschi­
    17,05   Ra-   Muncii.               Ceauşescu.   Creşterea   con­                         coaliţia  de  forţe  antihitle­  hitlerist  a  marcat  un  mo­
   lonoiiiică   ;                       tinuă  a  proprietăţii  obşteşti   rea   tuturor   unităţilor"   de   riste,  dovedindu-se  la  înăl­  ment  de  seamă  în  proccr   zând  o  eră  nouă  în  glo­
   şi   te   cînt   Desfăşurată   în   pregătirea                  industrie   mică   prevăzute   ţimea  răspunderii  sale  re­  sul  de  unire  a  tuturor  for­  rioasa  operă  de  făurire  a
   ■gram  mu­  celui  de  al  III-lea  Congres   cooperatiste  a  făcut  ca  nu­  pentru  acest  cincinal.  Mă­  voluţionare   naţionale.   Este   ţelor   antihitleriste,   a   în­  României   socialiste,   inde­
   rele  serii  :   al  C.N.O.M.  şi  celui  de  al   mai  în  anii  care  s-au  scurs   suri   substanţiale   se   pre­
   i.   _   Anul   VIII-lea   C  o n g r e s    al   de  la  ultima  conferinţă  ju­          meritul istoric al P.C.R.  lesnit o mai bună coordo­  pendente şi suverane.
   ]   păcii   ;                                                   văd  în  domeniul  activităţii
   Ie  A  ştiri  ;   C.P.A.D.M.,   conferinţa   ju­  deţeană  să  se  dea  în  folo­  de   desfacere  a   mărfurilor,
   ui   aere-   deţeană  a  cooperativelor  do   sinţă  un  număr  de  30  de   de   alimentaţie   publică   şi
   dlojurnal   :   producţie,  achiziţii  şi  des­  unităţi  comerciale  şi  de  a-
   ştia   dv.   ;                                                  de   turism.   în   domeniul
   r-o   oră   ;   facerea   mărfurilor   a   ana­  limentaţie   publică,   să   se   exportului   hotărîrea   pre­
   aetie.  Lirl-   lizat  cu  exigenţă  şi  răspun­  modernizeze  alte  40  de  uni­  vede  ca,  pe  baza  unui  pro­
   23,10  Noc-   dere   realizările   obţinute   tăţi  de  desfacere,  iar  dotările
   .;   23,55—                          cu  utilaj,  mobilier  şi  mij­  gram   special,   volumul   a-
   le ştiri.  de  la  ultima  conferinţă  şi                       cestuia   să   crească   anual
              pînă  în  prezent,  precum  şi   loace  de  transport  să  de­  cu  cel  puţin  10  milioane
             cele   din   perioada   expi­  păşească   20   milioane   lei,   lei.
             rată  din  acest  an,  primul   majoritatea   acestora   fiind
             an   al   cincinalului   1986—   achiziţionate   în   ultimii-doi   Aprobînd*ăCţivitatea des­
              1990,   lipsurile'   ce   s-au   ani.  în  acelaşi  timp,  pro­  făşurată -dev '^consîîiul•“‘de'
              manifestat  şi  a  stabilit  mă­  ducţia   industrială   mică   şi   conducerev.al -Uniunii -ju­
                                                                   deţene, ca şi măsurile
   ;ul, pclro-   suri  de  viitor  pentru  rea­  prestările   de   servicii   au
    (Patria);   lizarea  integrală  a  sarcini­  "cresctit-'într-ilTi   'ritm   anual   propuse, alegînd noile or-_
   istici (Ar-   lor  ce  revin  cooperativelor   de 10 la sută.   fi a ne —de conducere ale
   SA: Prun-                                                      'uniunii; delegaţii la confe-
    ardelenll   din   documentele   Congre­  Atît   documentele   pre­
    Cantonul   sului  al  XlII-lca  al  parti­  zentate  conferinţei;  cît  ..şi   ■ rlnţă" s-au angajat să nu
   n *»      dului.                                                precupeţească nici un e>.
   arca-                                participanţii   la   dezbateri   fort pentru a înfăptui mă­
   I-II   v-.a-   Oamenii  mdneii  care  des­  au  scos  în  evidenţă  în  spi­
   rabandiştli   făşoară  activitate  în  siste­  rit   critic   şi   autocritic,   o   surile adoptate.
   ia   (Arta);                                                      în   încheierea   lucrărilor,
   rtlsta.   do-   mul  cooperaţiei  de  produc­  seamă  de  lipsuri  şi  nea­
   lii   (Pa­  ţie,   achiziţii   şi   desfacerea   junsuri.   Astfel,   un   număr   întf-o.  atmosferă  de  puter­
   ie   întoar-   mărfurilor   au   raportat   în   de  22  de  cooperative  înre­  nic  entuziasm,  conferinţă  ă
   ie);   Kaco-
    EUPENI:   conferinţă  o  seamă  de  rea­  gistrează   restanţe  la  pres­  adoptat   textul   unei   tele­
   erille   I-II   lizări  meritorii  atît  în  do­  tările  de  servicii  din  cauza   grame  adresate  C.  C.  al
   OJLCAN  :   meniul   aprovizionării   cu   insuficientului   efort   depus
   rai   (I.u-                          pentru  a  asigura  pe  raza   P.C.R.,   tovarăşului   Nicolae
   EA:   S-a  mărfuri   a   populaţiei   din                       Ceauşescu,   secretar   general
   fant   (MI-   mediul  rural,  cît  şi  în  creş­  fiecărei   comune   minimul
   .A:   Han-   terea   contribuţiei   sătenilor   de  unităţi  de  acest  fel.  De   al   Partidului   Comunist   I.M.C.   Deva,   scc(la   materiale   Izolatoare.   în   sectorul   giazurare   munceşte   şi   cera­
   citoresc)   ;   la  formarea  fondului  ,  de   asemenea,   a   fost   criticat   Român,   preşedintele   Repu­  mista   Emma   Boroş   —   prima   din   stingă   —   care   alături   de   Elena   Bar   şl   Ioana   Angliei
   pcanâ   ne-                                                                                   a obţinut rezultate ce au sltuat-o pe primul loc în întrecerea socialistă pe scc(ie.
   citoresc)   :   stat prin sistemul de achi­  faptul că în primul se­  blicii Socialiste România.
   nfruntaro
   t); BRAD;
     (Steaua
   IDAllZA   :          Cinstire mamei, cinstire familiei numeroase                                                          CAMPANIA AGR5COIÂ D£ VARĂ.
   Minerul)   ;
   ■tună   în
   ;    Toată
   îoa  —  se-   —  Avem  ân  secţiile  în­  muncă,  ci  şi  ca  mame  a  cît   mentâţia   nou-născutului"   cu încă unul sau doi copii.  (Urmare din pag. 1)  rilor   intensive,   precum   şi
   Flacăra)   ;   treprinderii  de  tricotaje  tip   mai mulţi copii.  ctc.                   .  —  Am  depistat  şi  cazuri                       pe-   asigurarea   unui   agro-
    Un   şerif                            —    Concretizînd,   com­  Implicarea   colectivului   în  care  unul  dintre  mem­                      fond    corespunzător,   pe
   3asa   de   lînă   Hunedoara   —   no
   ;G:   Prin-   relatează   Voichiţa   Cioro-   pletează   ing.   Emilia   Nă-   în   problemele   creării   şi   brii   familiei   a   luat-o   pe   a   producţiei   globale   de   executarea  unor  lucrări  de
    (Dacia)   ;   gar,   preşedinta   comitetu­  forniţă,   şefa   secţiei   trico­  consolidării  familiei  a  avut   căi  greşite,  ne  spunea  ing.   2,5  ori.  Rezultatele  amin­  calitate.   în   privinţa   soiu­
   a   dragos-                          tat,  chiar  în  această  săp-   ecou   pozitiv   în   atitudinea   Doina  Stoica.  S-a  interve­  tite   evidenţiază   importanţa   rilor   vom   cultiva   Trite-
   ■II;   CA-   lui   sindical,   multe   familii                                             nit  la  vreme,  s-a  stat  de
   i    talent   şi  multe  mame.  Cîteva  su­  tămînă  a  avut  loc  un  dia­  fiecărei  femei  faţă  de  pro­          şi  necesitatea  aplicării  lu­  eale  pe  circa  100  ha,  ţinînd
   ră);   Si­  te.   Aproape   în   totalitate   log  între  femeile  şi  tine­  blema   majoră   a   familiei,   vorbă   cu   ambii   soţi   şi   crărilor   antierozionale   pe   seama  de  faptul  că,  în  a-
   li   drum                            rele  fete  din  unitate,  în­  închegate   pe   sentimentul   problemele   s-au   rezolvat   toate   terenurile   situate   în   ccst  an,  recolta  a  fost  mai
   Mureşul)   ;   încadratele   în   muncă   din                                              cu  bine,  spre  bucuria  ce­
   le turcoa-  anul  1978,  anul  de  debut   treţinut cu un jurist de la  înalt al afecţiunii şi res-                   pantă.                     mare  cu  800  kg/ha  faţă  de
             al   fabricii,   şi-au   întemeiat                                               lor mici.                   Pornind  de  la  experienţa   cea  realizată  la  secară.  Do
             familii   trainice,   căsătorin-                                                   în  secţii  şi  ateliere  se   dobîndită,   în   această   pe­  asemenea,  am  făcut  o  bună
             du-sc   cu   oţelari,   siderur-   Formarea şi consolidarea familiei —           manifestă   o   reală   grijă   rioadă  pregătim  baze  trai­  amplasare  a  celor  360  ha
             gişti,   furnalişti,   construc­  o problemă de responsabilitate colectivă       pentru,   ajutorarea   femei­  nice  recoltei  din  anul  vii­  grîu  şi  orz  ce  le  vom  cul­
             tori,   meşteşugari,   au   năs­                                                 lor  gravide,  ca  şi  a  celor   tor   .în   mod   deosebit   a-   tiva  în  această  toamnă,  pe
             cut   doi,   trei,   patru   sau                                                 care   au   născut,   asigurîn-   cordăm   atenţie   cultului   100   ha,   semănatul   făcîn-
             mai  mulţi  copii,  pentru  în­  Procuratura   locală,   pe   te­  pectului   între   soţi.   Astfel,   du-li-se   locuri   de   muncă   griului,   avînd   încă   mari   du-se  după  trifoiiene  Vom
             grijirea  şi  educarea  cărora   ma   „Răspunderea   mâjorăa   nu   demult;   tinerele   trico-   potrivite,  se  acordă  la  ce­  posibilităţi  să  sporim  pro­  folosi  seminţe  din  catego­
             în  oraşul  nostru  există  su­  familiei   pentru   creşterea   toare  Lidia  Ciorca  şi  Fe-   rere;  program  redus  pentru   ducţia   la   hectar.   Rezer­  rii   superioare,   asigurînd   o
             ficiente   creşe   şi   grădiniţe,   şi   educarea   copiilor"   A-   licia   Baba   şi-au   întemeiat   îngrijirea   copilului.   Există   vele  ce  le  avem  sînt  puse
             şcoli,   dispensare   şi   cabi­  ccastă  acţiune  a  fost  con­  cămine,   în   cadrul   tinerei   amenajate   camere   intime   în  evidenţă  de  faptul  că  în   densitate  de  450—500  plan­
             nete   medicale.   S-a   înfiri­  tinuarea   firească   a   altora   familii  Mirela  şi  Erno  De-   ale  femeii,  ca  şi  puncte  de   acest  an  la  soiurile  Turda   te  la  mp,  care  va  fi  men­
             pat  în  colectiv  o  frumoasă   ce  s-au  organizat  anterior,   meter,   ambii   muncitori   în   prim-ajutor   la   locurile   de   81   şi   Transilvania,   pro­  ţinută   pînă   la   recoltare,
              tradiţie   în   cinstirea   ma­  cu   concursul   unor   medici   cadrul'   întreprinderii,   a   a-   .muncă..  Dar  în  sensul  cin­  ducţia   medie   obţinută   de   în   vederea   ridicării   ferti­
              mei,   naşterea   unui   copil   şi  jurişti  din  municipiu,  şi   vut  loc  fericitul  eveniment   stirii  mamei,  a  familiei  nu­  pe  cele  170  ha  situate  în   lităţii   solului,   pe   terenu­
              de.către  una  dintre  munci­  care   au   avut   ca   teme   al   venirii   primului   copil,   meroase,  trebuie  să  se  facă   pantă  a  fost  de  4  500  kg   rile   decopertate   şi   puter­
              toare  fiind  marcată  sărbă­  „Copiii  —  suprema  dato­  alte  familii,  cum  sînt  cele   mult  mâi  mult,'  să  fie  creat   la  hectar,  faţă  de  3100  kg   nic  erodate  vom  folosi  în­
              toreşte.  ‘  Acţiunile  pe  care   rie  faţă  de  viitor",  „Inega­  ale   Tincuţei   Cataranciuc,   în   cadrul   colectivului   lin   cît  a  fost  media  pe  uni­  grăşăminte   organice   Vom
              le  organizăm  lunar  în  sec­  labila   bucurie   a   materni­  Voichiţei  Pop,  Anei  Jitaru,   climat  de  reală  preţuire  în   tate   la   cultura   respectivă   asigura   astfel   premise   fa­
              ţia  tricotaje  şi  la  atelierul   tăţii"   ,   „Sfatul   premarital   Silviei   Aionesei,   n-au   ră­  care   cinstirea   tinerei   fa­
              confecţii sînt menite   să.                                                     milii,   a   mamei,   să   facă   Pentru   a   valorifica   mai   vorabile  ca  şi  în  anul  vii­
              ducă   la  preţuirea  familiei,   —   sănătatea   familiei",   mas  doar  la  doi  copii,  cît   parte   din   procesul   educa­  bine   potenţialul   existent   tor   să   obţinem   î'ecolte
              aprecierea semcnelor   nu  „Sarcina  şi  starea  mamei",   aveau  în  urmă  cu  2—3  ani.   tiv al formării omului nou.  ■punem  accentul  pe  intro­  sporite   de   pe   terenurile
              hhmai după rezultatele în  „Somnul sugarului", „Ali-  ci şi-au îmbogăţit viaţa             ESTERA SiNA     ducerea în cultură a soiu­  situate în pantă.
                   t
   42   43   44   45   46   47   48   49   50   51   52