Page 49 - Drumul_socialismului_1986_08
P. 49
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN1ŢI-VĂ Manifestări politico-educaiive
dedicate marii sărbători
o „ZILELE CĂRŢII SO- O carte (în patru volume) ma expunerii susţinute la
CIAL-POLITICE". ' Actuala deosebit de valoroasă, cu căminul cultural din satul
ediţie a zilelor cărţii so- multe documente inedite Poiana, în cadrul acţiunilor
%r4'- cial-politice, dedicată eve- privind evenimentul istoric prilejuite de săptămîna cul-
C I A L I S M I L la 23 August, a înscris o cadru, prof. Marioara Şer- şa, manifestare dedicată
de la 23 August. In acelaşi
nimentului sărbătoresc de
tural-educativă de la Bal-
nouă şi apreciată manifes
apropiatei sărbători de la
bănescu a susţinut expune
23 August, in satul centru
rea „Pacea în istoria po
tare, organizată de Biblio
j u
teca
d
ă
n
de comună a fost organi
porului român", iar prof.
la
a
ţ e
e
noutăţile editoriale dedica
„Stadiul actual al edifică
prezenţa unui public avi
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Ai P C I.C.I.T.P.L.C.I.M. Eleva. In Mya Goschler a prezentat zată dezbaterea cu tema
zat, prof. Ana Maria Mă te generoasei teme a păcii. rii socialismului în patria
S i A l C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N rită a prezentat volumele noastră şi obiectivul stra
apărute sub genericul „23 • EXPUNERE. „Perma tegic stabilit de Congresul
August 1944 — documen nenţa spiritului revoluţionar al Xlll-lea pentru cincina
-------- Cj™--------------------- te", la elaborarea cărora în lupta partidului şi po lul actual şi în perspectivă
Anul XXXVIII, nr. 8 941 vineri, 15 August 1986 4 pagini — 50 bani au colaborat 50 de autori. porului nostru" a fost te pînă in anul 2000".
/\ v\
IN INTÎMPIN [A] I E A CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARA
ZILEI DE 23 AUGUST Cu toate forţele la strîngerea furajelor
şi pregătirea ogoarelor pentru însămiări
Succese în preajma forumului lor Lucrătorii ogoarelor clin nizatorii în aceste zile — lajele membrilor coopera
democratic de conducere: unităţile C.U.A.S.C. Deva strîngerea şi depozitarea tori. Ion Groza, Octavian
de prestigiu o producţie suplimentară acţionează în aceste zile nutreţurilor, executarea a- Goţ, Miron Munteanu.
de 30 tone de fier în mine cu răspundere la executa răturilor de vară şi între Marin Olariu şi alţii — ţi
în „abatajele reu marfă, realizată în rea lucrărilor clin campa ţinerea culturilor duble —
ziua de 12 august 1986 1 nea să precizeze Virgmia
fierului" din nia agricolă de vară, hotă se derulau din plin. .Me Belea, preşedintele unită
rîţi să întîmpinc sărbă canizatorul Liviu Luca a ţii — sini cei care au
Poiana Ruscăi Produse la export ^ toarea de la 23 August cu încheiat praşila pe 20 de transportat şi pus la adă
rezultate cît mai bune în ha însămînţate cu porumb post peste 150 tone de fin.
In cinstea marii sărbă La Secţia de mobilă \ muncă. Astfel, la C.A.P. în cultură dublă, lucrare A început şi se derulea
tori naţionale a poporului Ilaţeg, în paralel cu preo \ Iiărău — preciza Livia care de altfel s-a executat ză în ritm bun transpor
român, colectivele de cupările pentru îndeplini Brehar, inginerul şef al şi manual de către mem tul şi administrarea pe
mineri şi preparatori din rea ritmică a producţiei unităţii— după ce s-a fi brii cooperatori. Tot el, ogoare a îngrăşămintelor
al
cadrul întreprinderii mi acest frumos bilanţ mai fizice, sortimentale, se nalizat eliberarea terenu împreună cu Nicolae Fă- organice. Tractoriştii Petru
hărniciei
muncitoreşti
niere Hunedoara — care pot fi adăugate succesele dă atenţie sporită realiză lui de paie şi însămînţa- căleţ şi Pavel Florea, a Matei, Gheorghe Rusu.
asigură cea mai mare înregistrate de colectivul rii planului la export. rea culturilor duble şi fu intrat apoi la efectuarea Cristian Lupu şi Graţian
parte din producţia na c a r i e r e i nemetaliferc După cum nc-a infor rajere pe 110 ha (realiza arăturilor adinei de vară, Bistrian au administrat
ţională de minereu de Zlaşti, care a înscris în mat Lazăr Avram, şeful tă de mecanizatorii Sorin încheind pînă acum lu 500 tone de gunoi de grajd
fier — acţionează cu ma bilanţul aferent perioadei secţiei, în perioada care Sonfelean şi Pascu Bcrin- crarea pc 30 de ha. La în acelaşi timp se m u n
ximă responsabilitate şi respective peste 160 tone a trecut din acest an. dei), s-a trecut cu nădejde rîndul lor, Octavian Sav. ceşte la întreţinerea cultu
abnegaţie pentru depăşi de talc marfă şi 21700 producţia marfă a fost la executarea arăturilor a- cu platforma şi mai mulţi rilor duble, care nu răsărit
rea sarcinilor de plan, a tone de dolomită. îndeplinită în procent de dînci de vară. Cu pluguri cooperatori cu atelajele şi s-au dezvoltat frumos
angajamentelor asumate 130 la sută, Ia mobilă se le în brazdă se aflau Con proprii, transportau în ba Cornel Magda a efectuat
în întrecerea socialistă. După cum ne informea înregistrează o depăşire stantin Mihoc, Nicolae Cos- za furajeră recolta a doua praşila mecanică pe cele
Astfel, în primele 7 luni ză sing. Midia Deda, din de 6 la sută, iar la con ma şi Pavel Popa, Pînă de trifoi.
biroul producţie al între fecţii metalice peste 30 51 de ha cultivate cu po
care au trecut din cel prinderii şi în acest au ieri, aceştia au încheiat Cu răspundere şi hăr rumb în amestec cu floa-
dc-al 8-lea cincinal, mo- Ia sută. De curînd, de pe lucrarea pe 25 de ha. In nicie se munceşte şi la rea-soarelUi. Coopei aton i
bîlizîndu-şi toate forţele gust fierbinte hărnicia poarta fabricii a ieşit ginerul şef mai preciza că C.A.P. Leşnic. Mecaniza Petru Popa, Adoih Mun
pentru sporirea extrac minerilor şi preparatori un nou lot de produse — s-a încheiat şi transportul torul Vasile Cordoncanu, teanu, Liviu Blâjan s.a. au
ţiilor, oamenii muncii de lor din Poiana Ruscăi se constînd din mic mobi finului recoltat de pe pa cu maşina de adunat în intrat cu coasele la tâ'atul
la mina Teliuc au reuşit concretizează în impor lier — destinat unor par jiştile naturale, la această căpiţe, strîngea paiele de buruienilor de pe cultura
tante depăşiri ale indica
să extragă peste preve torilor de plan, îndeosebi teneri de peste hotare. dată fiind puse la adăpost pe ultimele suprafeţe. Au de cartofi, pregătind, ast
deri 4 500 tone de mine prin creşterea producti Producătorii de mobilă 212 tone de fin şi 411 tone fost puse in loc sigur 350 fel, recoltatul acestora
reu brut. în aceeaşi pe din Haţeg sîht hotărîţi de paie. tone de paie. De aseme Inginerul şef al C.A.P
rioadă, în abatajele mi vităţii muncii — factor ca, în cinstea Zilei de A început cea clc a treia nea, se transporta finul din
nei Ghelari a fost obţi esenţial în obţinerea pro 23 August, să majoreze coasă pe cele 34 de ha o- câmp în depozitul dc fu MIRCEA LEPĂDATU
nută o producţie supli ducţiilor mari, în creşte aceste sporuri de pro cupâte cu lucerna, lucrare raje, operaţie care se efec
mentară de peste 4 700 rea eficienţei economice. ducţie, să încheie anul ce se • execută manual. tuează îndeosebi cu ate (Continuare în pag. a 3-a)
tone de minereu de fier, Adunarea generală a. re 1986, primul din noul Printre cei mai harnici
iar preparatorii din ca prezentanţilor oamenilor cincinal, cu rezultate cosaşi se dovedesc a -fi A-
drul uzinei de specialita muncii din cadrul I. M. deosebite şi să se situeze vram Ciocan, Şofron Dîm-
te raportează un plus de Hunedoara — care a avut între colectivele frun pu, Vichentc Olar şi Mi- Ziua presei române
14 000 tone de minereu loc ieri — a consemnat de taşe ale . hai Bud.
de fier concentrat, din sigur, îrrrrn altele, şi un aşa cum au reuşit în cele La C.A.P. Banpotoc lu
care peste 6 200 tone de succes de răsunet obţinut şapte luni şi jumătate din crările la care sînt mobi Bună dimineaţa, stimate ginit devotament stindardul,
fier în concentrat. în de harnicii mineri chiar acest an. cititor ! Bună dimineaţa şi crezuj şi acţiunea trans
lizaţi cooperatorii şi meca spor la lucru, succes deplin formatoare a partidului, i-a
in gîndul cu care oi plecat dedicat şi-i dedică întreaga
şi în faptele obşteşti pe care sa energie, făcîndu-şl din
,a LÎ.A. Deva Angajare unanimă le împlineşti astăzi ! Te aş această slujire conştientă
tept de pînă în zori la întil- însăşi raţiunea de a fi, mi
nire şi te însoţesc cu gîndul siunea de a sluji cuvintul
pentru majorarea rezultatelor să-ţi fiu de ajutor. partidului, idealurile cele
Repet gestul acesta de mai fierbinţi ale poporului.
ani şi ani, cu răbdare şi Cu neasemuita sa forţă de
bune de pină acum bunăvoinţă, cu credinţa că-ţi pătrundere a adevărurilor
sînt un bun ortac. Mergem noastre, secretarul general
Reprezentanţii colective democratic al întreprinde împreună în abataj, pe al partidului, t o v a r ă ş u l
lor subunităţilor din ca rii — de implicare fermă, platformele fierbinţi ale me Nicolae Ceauşescu, a proiec
drul I.T.A. Deva s-au în responsabilă, a oamenilor talului şi pe schele şi pe tat pe cît de ingenios, pe
trunit în adunarea gene muncii în organizarea şi ogoare şi la pupitre şi plan atît de exact, legătura prin
rală a reprezentanţilor oa conducerea colectivă a ac şe şi la club şi... mii de fire a presei noas
menilor muncii, pentru a tivităţii, rezolvarea pro întîlnlrea mea matinală tre cu năzuinţele oameni
dezbate activitatea şi rea blemelor economice şi so cu dumneata, stimate cititor, lor.
lizările din primul semes ciale care apar, firesc, în vine de demult şi va con „Izvorul prestigiului şi au
tru al anului şi a stabili procesele dinamice de pro tinua încă vreme îndelun torităţii presei în rindurile
noi măsuri pentru derula ducţie. gată, ea are o istorie, şi maselor, al încrederii cu
nu numai o istorie, ci şi un care este înconjurată de
legămint adine, despre care oamenii muncii rezidă în
ADUNĂRI GENERALE ALE las micul colectiv care ne devotamentul cu care ea
mijloceşte neîncetata legă
socialismului,
cauza
slujea
OAMENILOR MUNCII tură de fiecare zi să se în înflăcărarea cu care ac
exprime în numele amân ţionează ca purtăior de
durora. cuvînt al partidului, ca tri
rea corespunzătoare' a pro Darea dc seamă prezen ...Atunci, în vara fierbin bună de răspîndlre a poli
ducţiei în perioada urmă tată de Ioan Haraga, pre te a anului 1931, cînd clo ticii sale".
toare. Prin analiza temei şedintele consiliului oa cotul luptelor proletare se Dintr-o asemenea ipostază
nică a muncii şi a rezul menilor muncii, a fost cu afla în creştere, partidul încredinţată de partid şi de
tatelor dobîndite, prin lar prinzătoare, cu un bogat şi-a făurit una dintre armele popor, presa noastră şi-a
ga participare la dezbateri conţinut tematic, făcînd cele mai ascuţite în marile format şi-şi cultivă nu nu
şi evidenţierea obiectivă, referiri concrete, amănun bătălii de clasă împotriva mai idealul ideologic şi
într-un pronunţat spirit ţite, la toate aspectele ac împilării şi umilirii celor moral, ci şi funcţii şi tră
critic, clar mai ales auto tivităţii (la cele pozitive şi mulţi. Era „Scînteia", ostaş sături prin care îşi manifes
critic, nu atît a succeselor, la cele ce trebuie avute în de nădejde al partidului, tă locul şi rolul.
cit mai ales a rezervelor atenţie în vederea îmbu menit să întreţină şi să sti Profund devotată progre
insuficient valorificate, prin nătăţirii), a afirmat nece muleze focul revoluţionar ce sului în socialism, sp*e
r
propunerile şi măsurile sta sitatea perfecţionării în a mistuit, în cele din urmă, comunism, ziarul, revista, a-
bilite — menite să deter continuare a stilului de lu structurile învechite ale o- dioul şi televiziunea şi-au
mine ridicarea la cote su cru al organului colectiv rînduirii burghezo-moşiereşti însuşit organic simţul răspun
perioare de calitate, efi de conducere, adîncirca şi a pus temeliile ordinii derii politice şi morale, ca
cienţă şi solicitudine faţă democraţiei muncitoreşti, populare. o condiţie unică de mani
de beneficiari a întregii socialiste. Mina Veţel. şeful de bri ga dă Ironim Lazăr încarcă De atunci, în toate etapele festare a existenţei sale de
activităţi —, participanţii DUMITRU GHEONEA minereul în ’vagoneţi după puşcare. de aşezare şi zidire nouă, instituţie socială. Este răs-
au relevat pregnant atri Foto NICOLAE GHEORGHIU ostaşul-presă a urmat şi a
butele esenţiale ale forului (Continuare în pag. a 2-a) slujit cu credinţă şi nemăr (Continuare în pag. a 3-a)
