Page 5 - Drumul_socialismului_1986_08
P. 5
CINSTIRE HĂRNICIEI MUNCITOREŞTI
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UMŢI-VĂ!
Stea de primă mărime In constelaţia
energetică a ţării
s o o  M S M im Nicolae Ceauşescu" 'parametri principal specia
cu
superiori,
• Importantă bornă de forţă şi lumină a „Epocii
maximă eficienţă - arăta
maistrul
• Specializare „din mers"
list Stelian Ene. O dată
• Satisfacţiile vin din muncă, prin muncă
cu reparaţiile capitale la
® Titluri care onorează, dar şi obligă
agregate li s-a adus o se
ORCAN fli COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL PCI m In primăvara anului 1966, ducţia de energie elec- rie de completări şi îmbu
pe malul Mureşului, la frică". nătăţiri constructive - cum
St AL C O N S I L I U L U I M I U L A R J U D E Ţ E A N Mintia, s-au trasat primele An de an, o dată cu in au fost înlocuirea genera
borne ale viitoarei mari trarea în funcţiune a gru toarelor de la grupurile 1,
cetăţi de lumină şi for purilor energetice, la Min 3, 4, 5, 6 cu altele cu mai
Anul XXXVIII, nr. 8 930 SIMBÂTĂ, 2 AUGUST 1986 4 pagini - 50 bani ţă din această parte a tia au venit noi contin mulţi poli şi etanşa're dublă
ţării. „începea astfel ma gente de muncitori, care la hidrogen, noile instala
terializarea unuia dintre s-au racordat rapid la exi ţii de spălare cu bine -
cele mai importante obiec genţele pe care le impunea la blocurile 1 şi 3, precum
tive energetice stabilite de exploatarea, întreţinerea şi altele - care le-au cres
Congresul al IX-lea al cut considerabil fiabilitatea
iîN Intîmpinarea marii SĂRBĂTORI NAŢIONALEI P.C.R., din epoca ce avea C.T.E. MINTIA - şi siguranţa în exploatare.
specialist
Interlocutorul,
să poarte numele arhitec
i tului şi ziditorului de ţară LOCUL AL ll-LEA format la „şcoala Paro-
( nouă, tovarăşul Nicolae ÎN ÎNTRECEREA şeniului" şi perfecţionat la
Produse chimice în cantităţi mari, Ceauşescu, conducătorul cea „a Mintiei", a ţinut
iubit al partidului şi sta SOCIALISTĂ să evidenţieze şi cîţiva din
de calitate superioară tului nostru - releva Con PE ANUL 1985 tre meseriaşii cu aport
secretarul
I stantin Neag, partid ai major la realizările uzinei:
comitetului
de
® AUGUST » Cliiiniştii din Orăştie au adăugat, în luna iulie ^ termocentralei Mintia. S-a şi repararea agregatelor şi maiştrii Iulian Săvescu, Vio
1986, noi „valenţe" cantita tive şi calitative în bilanţul i lucrat repede şi bine. In instalaţiilor complexe de rel Iga şi Nicolae David,
fructuos al activităţii din primul semestru. Astfel, J aici, s-au specializat „din tablotarii Nicolae Socacî,
„la zi" există un plus de circa 9 milioane lei la in- \ 15 noiembrie 1969 s-a făcut mers", cum se spune, In Ioan Roşia şi Ionel Herbei,
dicalorul producţie marfă, o cantitate suplimentară ţ primul paralel cu sistemul cit azi stăpînesc la per operatorii Ştefan Stoica şi
de aproape 100 tone la produse prelucrate din po- > naţional. Au urmat, peste fecţie meseria, tehnica e- Petrişor Cismaş.
lietilenă, precum şi 6 creştere a productivităţii mun un an, grupurile 2 şi 3, pe nergetică, rezolvă opera Strădaniile permanente
Rezultate bune cii cu 4,2 la sută faţă de prevederi. între obiecti ste încă unul - grupul 4, tiv orice probleme care pentru propria pregătire
in 1977 - grupul 5, iar în
vele angajamentelor asumate în cinstea zilei de 23 mai apar în focul continuu profesională, confruntările
în repararea August se află în prim-plan şi ridicarea pe cote , 1980 — grupul 6, care a al producerii energiei e- cu probleme inedite, că
superioare a calităţii produselor, îndeosebi a celor ) întregit puterea instalată lectrice şi pompării ei în rora le-au găsit întotdeau
şi întreţinerea destinate beneficiarilor externi. a C.T.E. Mintia la 1 260 puternica inimă de forţă na cele mai bune rezol
drumurilor MW, fiind una dintre cele şi lumină a ţării. vări, exigenţele continuu
mai mari termocentrale din
sporite de energie elec
- Practica de zi cu zi a
ţară. De atunci, prin u- impus modernizarea unor trică şi angajarea dinamî-
Colectivul de muncă al zina noastră, prin funcţio fluxuri tehnologice, per
Districtului de drumuri narea sa la parametri cit fecţionarea unor agregate DUMITRU GHEONEA
naţionale Brad, condus mai înalţi, judeţul Hune şi instalaţii, care să asi
de Traian Dudaş, a obţi doara se situează constant gure uzinei, în ansamblul
nut rezultate bune în pe locul I pe ţară la pro ei, un mers constant, la (Continuare in pag. a 3-a)
cele şapte luni trecute
din acest an.
— Ne-am preocupat în
permanenţă — spunea şe CINCINALUL VIII ■ DEZVOLTARE INTENSIVA'
ful districtului — de în
treţinerea şi repararea te h m d imită maw.
celor 55 km de drumuri
din raza noastră de acti
vitate. în paralel cu a- Dăruire, responsabilitate, hărnicie
ceste lucrări am efectuat,
de la începutul anului, pe frontul reparaţiilor siderurgice
un volum însemnat de
ziduri de sprijin, podeţe,
consolidări şi taluzări, de Ia Călău
întreţineri de plantaţii
ş.a. Strădaniile depuse de
colectivul nostru se con. în ultima parte a se vităţii de reparaţii, a mun de producţie. Această re
cretizează în realizarea mestrului I 1986, activita cii în general, în aplica laţie nemijlocită cu pro
planului valoric, pe pe tea oamenilor muncii din rea unor măsuri care să ducţia combinatului a fost
rioada trecută din acest cadrul Secţiei reparaţii- si conducă la creşterea rit reliefată cu pregnanţă şi
an, în proporţie de 100,07 derurgice a C.S.V. Călan mului de execuţie, la re la recenta adunare gene
la sută. Un aport însem a înregistrat un ritm mai ducerea termenelor plani rală a oamenilor muncii
nat la depăşirile de plan bun, iar rezultatele au fost ficate. De pildă, avînd e- din secţia noastră. Ca ur
obţinute, pe care le vom pe măsură. Astfel, dacă fcctivul de oameni incom mare, putem raporta că şi
amplifica în cinstea marii în primele trei luni ale plet, am trecut la un pro în semestrul al TI-!ca 1986
sărbători naţionale de la amilul planul valoric al gram de 12 ore pe zi şi vom acţiona cu toată pu
23 August, l-au avut lu reparaţiilor capitale a fost am reuşit să cuprindem terea pentru executarea u-
crătorii Nicolae Vîrtei, depăşit cu numai 5 000 un volum mai mare dc nor reparaţii de calitate
Viorel Braica, Ioan Fur- lei, pe trimestrul al II-lea operaţii, să ne organizăm şi în termene cit mai
dui, Avram Miha, Tibe- s-a obţinut un plus de mai bine activitatea pen scurte, în scopul prelun
riu Marc, Nichifor Bol- 550 000 lei. Dc 110 ori mai tru a doua zi". girii duratei de funcţiona
diş, Aurelian Bulzesc, I.M.C. Deva, secţia FHE MO. I.ucrînd la două maşini mult I „Explicaţia — ne-a — Ce legătură poate fi re a instalaţiilor şi agre
Constantin Vîrtei, Gheor- de bobinat şi împletit sîrmă, muncitoarea maşinlstă Didina l declarat irig. Octavian Vin- stabilită între munca oa gatelor siderurgice.
Marica asigură materia primă pentru armarea tuburilor, ?
ghe Bisa, Sabin Incău şi îndeplinindu-şi exemplar sarcinile de plan. I tilă, şeful secţiei — con menilor de la reparaţii si Un exemplu concret, în
alţii. Foto NICOLAE GHEORGHIU stă în planificarea şi în or derurgice şi producţia fi acest sens, ni-1 oferă oa
ganizarea mai bună a acti- zică a combinatului ? menii care lucrează la
— Aşa cum sublinia se maşina nr. 2 pentru tur
cretarul general al parti nat fontă pe bandă, de la
dului, tovarăşul Nicolae
Ceauşescu, activitatea de furnalele de mare capaci
întreţinere şi reparaţii din tate. „Reparaţia capitală a
fiecare unitate economică acestei maşini — ne de
are un rol important în clară Ion Petre, şeful li
asigurarea celor mai bune nei echipe de lăcătuşi —
condiţii pentru îndeplinirea a fost declanşată chiar la
Cu toate forţele la pregătitul patului germinativ planului de producţie. De începutul semestrului al
modul în care funcţionea II-!ea 1986. Sperăm să
şi semănatul culturilor furajere ză utilajele şi instalaţiile MARIN NEGOIŢÂ
ritmi
realizarea
depinde
că şi în condiţii de cali
Odată încheiat secerişul Petre Dumitru, director guri şi semănători. Aşa jutaţi de lucrători de la tate sporită a sarcinilor (Continuare in pag. a 3-a)
griului, la C.A.P. Orăştie comercial la „Chimica", că pe parcelele rămase li întreprinderea chimică, re
s-a trecut cu toate forţele care nu s-au mulţumit bere mecanizatorii Gheor- coltau ardeii şi roşiile (au
. ţa strînsul paielor, pregăti doar să asigure mobilizarea ghe Tat şi Viorel Adam au fost livrate unităţilor de
tul patului germinativ şi lucrătorilor din unităţi, ci intrat cu plugurile in leguime-fructe peste 20 to
semănatul culturilor fura au ţinut să participe în brazdă, reuşind să pregă* ne de roşii, ardei ş.a.) şi
jere pe întreaga supra rînd cu ei la munca pe tească pînă joi patul ger- executau lucrările de în
faţă recoltată. în tarlaua ogoare. .minaitiv pe mai mult de treţinere la celelalte cul
„Suunuştău" se aflau un Constantin Petec, ingi- 60 ha. în urma lor An turi.
mare număr de oameni O puternică mobilizare
care adunau şi încurcau în de forţe umane, mijloace
cuplurile de remorci şi în C.U.A.S.C O R Ă Ş T I E mecanice şi atelaje am
autocamioane baloţii ’ de întâlnit la C.A.P. Căstău,
paie strânşi de mecaniza unde paiele s-au strâns ma
torul Vasile Aimărâucăi. nerul şef al C.A.P. Orăş drei Vereş, specialist la a- nual de către membrii
Erau oameni ai muncii de tie avea de ce să fie mul cest gen de lucrări, a în cooperatori. Se aflau în
la întreprinderile mecani ţumit. La grîu s-a obţinut sămânţat cu culturi furaje cîimp un mare 'număr de
că şi chimică din Orăştie, o producţie frumoasă, de oameni din sat. Strîngeau
care veniseră să dea a- păşi n du-se sarcinile de re aproape 50 ha. paiele în căpiţe, le încăr
jutor concret şi la timp plan. Cu sprijinul consis O intensă activitate am cau pe platformă şi in că
celor din agricultură. Mun tent al celor amintiţi, pe întîMt şi în grădina de ruţe, transportîndu-le apoi
ceau toţi cu hărnicie şi legume a unităţii. Sub în la baza furajeră. Aurel
voie bună. în mijlocul lor, ste 100 ha din cele 120 ha
recunoaştem pe inginerul prevăzute au fost elibe drumarea tehnicianului Pe MIRCEA LEPĂDATU
forjă.
sectorul
mecanic,
Sinţeria,
atelierul
MLrcea Rotea, directorul rate de paie, creîndu-se tru Cătănici, şeful brigăzii Aspect I.M.M.K. zilnica îndeletnicire a 6 lucrătorilor Vasile Apetrel,
din
LM.O. si pe economistul front de lucru pentru plu- legumicole, cooperatorii, a- (Continuare în pag. a 3-a) Teodor Marc şi Vasile Bostan.
