Page 50 - Drumul_socialismului_1986_08
P. 50
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI 1
Mina şi clubul Conlucrare fructuoasă I ■ CINCINALUL VIII • DEZVOLTAM INTENSIVA-/
i-rn
li
in răspindirea experienţei înaintate Ritmicitatea transporturilor - 20,00 Tc!
Consiliul de conducere cii punem faţă în faţă convergente ale tuturor lupta bărbătească pentru * ma
ţioi
al clubului minerilor din brigăzi fruntaşe şi brigăzi factorilor implicaţi, în cea mai mult cărbune. Tot la 20,20 AC
Lonea a clştigat o bună care întîmpinînd unele mai mare parte desfăşura mină, precum şi la club măsură a calităţii muncii noi
experienţă în conlucrarea greutăţi nu reuşesc să-şi te în cadrul oferit de club, şi căminele de nefamilişti 20,35 No
luţ
cu mina, cu colectivul de îndeplinească sarcinile de în numai 7 luni din acest iniţiem dezbateri, mese ro — Calitatea şi ritmicitatea transporturi uzinale, creş ★ J
mineri. De fapt, însăşi ra plan. In acest cadru, prin an, la mina Lonea s-au tunde, expuneri pe teme transporturilor reprezintă, terea eficienţei acesteia: de
ţiunea de a fi a clubului mijloacele sale specifice, stabilizat nu mai puţin de privind protecţia munci’, pentru întregul nostru co realizarea, prin autodotare, 20,55 Pa
este nu numai de a reflec clubul se constituie într-o 180 nou încadraţi. autoconducerea muncito lectiv, adevărate unităţi de a unui mecanism de antre ★ tec
ta în forme adecvate efor bună tribună de cunoaş Treptat, această iniţiati rească, introducerea şi fo măsură a muncii pe care o nare a roţilor locomotive 21,10 Ca
tul colectivului de oameni tere şi răspîndire a ceea vă se împleteşte cu alta, losirea eficientă a progre desfăşurăm — ne spunea lor, în vederea strunjirii loi
Ce
ai muncii de la mină pen ce este valoros în muncă, intitulată „Brigada înaltei sului tehnic, creşterea pro ing. Gheorghe Ghcoară, bandajelor ; înlocuirea de- 21,25 Se
tru îndeplinirea sarcinilor în întrecerea socialistă. răspunderi muncitoreşti", ductivităţii muncii, îmbu şeful secţiei vagoane, din maroarelor electrice cu lor
de plan, ci de a fi părtaş După cum se ştie, mine- aplicată în prezent de 35 nătăţirea calităţii cărbune cadrul Uzinei nr. 7 — cele pneumatice la locomo mi
activ la acest efort. lui etc. Totodată, în ase transporturi a Combinatu tivele de 700 CP ; dotarea 21,50 Te
în această accepţiune, menea împrejurări ţinem lui siderurgic Hunedoara. depoului cu o instalaţie
clubul nostru are o largă Din activitatea sindicatelor „Cadran juridic", „Cadran Explicaţia este cît se de încercat pompele de
deschidere spre modalită politic", consfătuiri şi în- poate de simplă : sarcina apă (la secţia tracţiune);
ţile cele mai variate pen tîlniri pe teme izvorîte din de bază ce ne revine este modificarea boghiurilor de
tru educarea multilatera ritul face o selecţie foar brigăzi, între care cele con hotărîrile Congresului al asigurarea intrării în com pe cuzineţi pe rulmenţi (la
lă a minerilor şi a fami te severă a forţei de mun duse de Cornel Ţîr, Antal XlII-lea al partidului pen binat a materiilor prime şi secţia vagoane); realizarea BU< i
liilor lor, pentru realiza că, de unde şi o grijă deo Andrei, Iosif Bucur, Gri- tru cel de-al VlII-lea plan materialelor, ' transportul unei suprastructuri din dioprog
rea unei legături trainice sebită pentru stabilizarea gore Mîndruţ, Anton Flo- cincinal în domeniul mi tehnologic de la o secţie la brame de metal la liniile 0,15 Sfi
Agenda
şi stimulatoare între mun şi calificarea celor nou ve rea, Ioan Botcanu, Ioan neritului, precum şi o sea alta şi, în final, expedie 2 şi 3, hala „D", de la diojurn
că şi artă — forme con niţi la mină. Această pro Ilca, Cornel Tilea, Traian mă de acte normative ce rea către beneficiari a pro O.S.M.2 ş.a. ţară; 8
crete do exprimare a per blemă Stă în permanenţă Botar şi altele. reglementează raporturile duselor finite. Deci, o ac Discuţiile purtate cu 8,10 Ci
sonalităţii omului nou, în centrul preocupărilor în sprijinul unor aseme de muncă etc. tivitate „în foc continuu", mai mulţi autori ai faptelor 0,00 lin
Răspui
profund angajat în făuri organizaţiilor de partid, nea obiective majore, clu O bună parte a acţiuni care presupune un ritm de care am amintit ne-au lor; 10,
rea societăţii socialiste şi de sindicat, U.T.C. şi ale bul organizează o multitu lor întreprinse de club vi susţinut pentru îndeplini relevat şi un alt aspect, 10.05 l
comuniste. consiliului oamenilor mun dine de acţiuni politico- zează organizarea plăcută rea exemplară a tuturor care vine să completeze ghiozdi
ostăşeş
Una din preocupările im cii, în care se înscriu şi educative şi cultural-artis- şi utilă a timpului liber sarcinilor de producţie ce portretul colectiv al celor te; 11,C
portante ale clubului este acţiunile întreprinse în ca tice, la care participă un al oamenilor muncii, între ne revin. ce muncesc în uzina nr. 7 11.05 <
studierea cu atenţie a ex drul clubului. important număr de oa cerile cultural-artistice şi Despre modul în care se — transporturi : ei nu s-au cetâţcn
zitori .
perienţei înaintate a frun Avînd un caracter com meni ai muncii de toate sportive, care antrenează sfiit să ne vorbească des 12.00 U
taşilor în lupta pentru spo plex, problematica include categoriile. Folosim cu re de fiecare dată un mare materializează aceste sar pre neajunsurile ce mai 12.05 I)
rirea continuă a producţiei preocupări legate de pre zultate bune evenimentele număr de mineri, cu fami cini vorbesc cît se poate există în activitatea lor, rului; ţăi
ma
de cărbune, organizarea gătirea profesională, asi importante din viaţa colec liile lor. Festivalul naţio de elocvent faptele şi re exprimîndu-şi, în acelaşi muncit
răspîndirii acesteia, pentru gurarea condiţiilor de lu tivului, a unor oameni: nal „Cîntarea României" zultatele muncii oamenilor. timp, hotărîrea de a le Festival
In limbajul cifrelor, aces
a deveni un bun al între cru, de cazare şi de hra ieşiri la pensie, aniversări ne prilejuieşte, an de an, tea înseamnă: realizarea înlătura grabnic. între a- tarea li
la 1 In
gului colectiv, afirmarea nă, adică tot ce vizează e- ale unor colective, întîl- afirmarea valorilor politi- planului de transport în cestea, interlocutorii noş mieră i
cît mai puternică a ini lementeîe de bază ale sta niri ale tinerilor cu frun co-idcologice şi cultural- tri s-au referit la cazurile lecţiuni
ţiativelor muncitoreşti. bilizării şi formării mine taşii în producţie, micro- artistice de care dispune procent de 105,3 la sută ; de întîrzicri ale trenurilor ny Gir
Prin consfătuiri, mese rului. Totul se condensea spcctacole prezentate în colectivitatea noastră mun expedierea producţiei mar datorate prelungirii dura 15,30 Ci
"te cu
rotunde, schimburi de ex ză în genericul „Prietenul sala de apel a minei de citorească, descoperirea u- fă — aproape două mili tei operaţiilor de compu "M'i
perienţă care le organizăm noului încadrat", care cu dicate brigăzilor fruntaşe, nor talente noi, împrospă oane tone; economii la nere şi descompunere, la »>._;
le; 16,1
cu regularitate. împreună prinde practic pe toţi şefii ale căror ecouri se rever tarea neîncetată a forţelor preţul de cost — 188 000 nefolosirea judicioasă a muzică
lei ; plan revizii şi repa
cu comitetul sindicatului de brigăzi, toate grupele berează în sufletele şi educative care să aducă o raţii mijloace de trans timpului util de funcţio tru pa
şi consiliul oamenilor mun sindicale. Prin acţiunile conştiinţele oamenilor în nare a vagoanelor, la lip sindica
contribuţie tot mai con port, linii c.f., instalaţii şi serii;
sistentă la îndeplinirea sar utilaje — 103,5 la sută; surile proprii în asigurarea Anul I
parcului do locomotive ne
confecţio
economico-sociale
Cil ie
Angajare unanimă cinilor revin în actualul recondiţionat de şi schimb — cesare rcmorcării trenuri ţii; 19,*
ce
ne
piese
nat
i> *5 2
cincinal şi într-o perspec 197 tone peste plan. în lor şi executării manevre ■ al
tivă mai largă. graiul faptelor, realizările lor. Dar, fapt deosebit de Sport:
(Urmare din pag. 1) prim an din cel de al op rarea, recondiţionarea şi obţinute de la începutul important, in cadrul fie ţional;
tulea cincinal cu depăşiri refolosirea unor materia POP ZOLTAN, acestui prim an al cinci cărei secţii există acea feri, a I
20.00
de plan la toţi indicatorii. le, piese de schimb şi sub- directorul clubului stare de angajare capabilă Pentru
Să notăm rezultatele minier Lonea nalului 1986—1990 exprimă goarea
deosebit de bune înregis Angajamente însufleli- ansamble, soluţionarea pro la vrednicia şi dăruirea cu să ducă la înlăturarea tu 21.00 1
stocurilor,
care,
blemei
trate în prima jumătate a toare au exprimat şi alţi taie muncesc zi de zi oa turor minusurilor, în pro 22.00 O
anului: depăşirea cu peste participanţi la dezbateri : nivelul întreprinderii, sînt menii din subordinea maiş movarea căreia rolul pri Momen
9 la sută a veniturilor bru Marcel Părăianu — auto duble faţă de cele norma Prin contribuţia trilor Ioan Lăzureanu, Tilus mordial îl deţin comu turnă
24.00 11
te şl cu mai mult de 19 baza Petroşani, Remus le, strădanii şi exigenţe în muncă Cimpoca, Francisc Rotmii- niştii, cei care dovedesc
la sută a indicatorului to Ciocan — autobaza Brad, maxime în executarea lu a sătenilor ler. Dorin Bîrz, cei con prin tot ceea ce întreprind
ne transportate, a produc Romulus Munteanu — crărilor din campaniile a- duşi de şefii de echipe că sînt, în aceeaşi măsură,
ţiei nete cu 8,2 la sută şi I.T.A., rccunoscînd totoda gricole la care I.T.A. De După cum ani aflat Leontin Vişoiu, Alexandru specialişti şi oameni poli
a productivităţii muncii cu tă că în cadrul colecti va participă substanţial în de la tovarăşul Ioan Găivan, specialiştii în re tici. Iată de ce, în preaj
unele
şi
ţării
judeţe
DEV /
14 la sută, pe fondul ob velor pe care le reprezintă urmărirea mai ale sistematică Aslău, vicepreşedinte al paraţii Aurel Vişan, Mihai ma sărbătorii naţionale de Iul şi
ţinerii unor înseninate e- mai există abateri de la Biroului executiv al Con Soltesz, mulţi alţii. la 23 August, întregul co Cei şa
conomii ale costurilor de disciplina muncii şi de la a încasării contravalorii siliului popular comunal Iată şi cîteva acţiuni fi lectiv al uzinei este hotărît ta); HI
producţie şi îmbunătăţirii tehnica conducerii auto, prestaţiilor efectuate, îneît Bulzeştii de Sus, prin nalizate în cursul primului să facă dovada, o dată mai cu], pt
(Moder
calităţii prestaţiilor. Aces că reparaţiile autovehicu nimic să nu greveze înde contribuţia în muncă a semestru al anului, de co mult, a calităţilor recu Prăsit
te realizări apar cu atît lelor nu sînt întotdeauna plinirea indicatorilor de e- cetăţenilor s-a îmbună lectivele secţiilor tracţiune, noscute în rîndul celor ?ntu
mai meritorii, dacă se are de calitate corespunzătoa ficienţă ai unităţilor. tăţit alimentarea cu lalte colective ale Com cara) ;
în vedere, aşa cum subli re, că unii conducători nu Participanţii la adunare apă potabilă în satul vagoane şi linii, prin care binatului siderurgic Hune din Si
niau unii vorbitori (Gheor- sînt suficient de fermi în au aprobat munca depusă reşedinţă de comună. La se urmăreşte continua îm doara. PETRC
ghe Găldeanu — autobaza relaţiile cu subalternii, so- în semestrul I a.c. şi re brutărie, magazinele fo bunătăţire a activităţii de MIRCEA DIACONU larii ş
ring);
Haţeg, Teofil Tricu — au licitînd un sprijin mai zultatele obţinute, activi restier şi sătesc, dispen ce (7
tobaza Hunedoara, Ioan substanţial conducerii în tatea de protecţie a mun sarul medical uman, larea
Mustea —- autobaza Orăş- treprinderii şi centralei de cii, celelalte documente su bufet, consiliul popu Realizări ale lucrătorilor feroviari Supern
tie, Ioan Moise — autoba resort în privinţa aprovi puse analizei şi dezbaterii lar, şcoală generală, apa Intre autorii succeselor riştii de aici se regă (Cultul
Prleter
za Deva) — că şi în pe zionării cu unele piese de şi au adoptat un cuprin — limpede şi rece — deosebite în muncă ob seşte în depăşirea pre coafări
rioada primelor şase luni schimb vitale pentru cir zător program de măsuri, este captată din dealul ţinute în perioada care vederilor de plan Ia prea n
din acest an colectivele culaţia autovehiculelor în a cărui materializare a în „Dîmbu mărului", aflat a trecut din acest prim transport mărfuri cu peste nerul);
cană
I.T.A. Deva s-au mai con deplină siguranţă. ceput în toate subunităţile la o distanţă de peste an al cincinalului 1986— 10 500 tone, realizarea li citores
fruntat cu unele greutăţi Cu simţul răspunderii şi colectivele întreprinde 800 metri. în fruntea 1990, de colectivul Staţiei nei sarcini statice de te mi
()
de natură obiectivă, însă faţă de bunurile pe care rii. Cu toţii şi-au expri acţiunii s-au aflat toţi C.F.R. Peştiş, se numără 100,82 Ia sută, reducerea mie pa
Al
acestea au fost depăşite le au de administrat — în mat hotărîrea ca pînă la locuitorii comunei, coor Radu Ungureanu şi Pa- timpului de staţionare a debarc
într-o bună măsură prin calitate de producători, 23 August — marea sărbă donaţi de deputaţii Con vel Farcaş, manevranţi, vagoanelor la încărcat — şic); *
mobilizarea exemplară a proprietari, beneficiari —, toare naţională a poporu stantin Rus, Aurica Io- Gheorghe Fînaru, şef de în Pat
colectivului şi printr-o al angajării plenare pen lui nostru, să adauge noi nc, Nicolac I. Giurgiu, manevră, Simion Tîrnă- descărcat cu 0,11 ore/ tă Iun
seriile
strînsă colaborare cu bene tru ca munca să le fie mai sporuri de producţie la Elena Tăhnaciu, Anuţa veanu, impiegat de miş vagon, îmbunătăţirea cu GEOA*
ficiarii, Uşoară, mai spornică, par cele obţinute pînă acum, Costar, Marioara Giur care. Hărnicia, pricepe 33 tone/vagon a tonajului rlculos
ticipanţii la dezbateri au să le amplifice lună de lu giu. (ION COŢOI, co rea şi dăruirea cu care brut pe tren marfă. (IOAN ră); 1
— Rezultatele pozitive mai adus în atenţie nece nă, îneît acest prim an al timeir
de pînă acum nu trebuie sitatea întreţinerii cores noului cincinal să fie în respondent). acţionează zi de zi cefe JURA, corespondent). BRA/'
nfi; C/
să ne conducă la automul- punzătoare a parcurilor cheiat cu planul îndepli O n tari
ţumire, ci să constituie im auto şl îmbunătăţirea cali nit şi depăşit la toţi indi ră); S
bold pentru a le majora tăţii reparaţiilor, recupe catorii. riculos
în continuare — considera Collcri
mina).
ca justificat temei Gheor-
ghe Bolea, de la autobaza ÎN FRUNTEA ÎNTRECERII PENTRU
Deva. Conducătorii subuni
tăţilor, atelierelor, maiştrii MAI MULT, MAI FRUMOS
să insiste mai mult pentru Colectivul de muncă de De subliniat că multe
aprovizionarea cu cele ne la secţia confecţii artiza dintre produsele secţiei, Pont
cesare (materiale, piese nale nr. 1, din cadrul Coo avînd drept sursă de in fi pret
Cil coi
de schimb etc.), îmbunătă perativei de artă populară spiraţie teme din folclorul vor c2
ţirea organizării lucrului şi meşteşuguri artistice românesc, sînt exportate ter de
şi a stării disciplinare, să „Haţegana", din Haţeg, se în Canada, Olanda, R. D. dcscăr îi
ales
c o n l u c r ă m permanent, numără de ani în şir prin Germană, în alte ţări, de Vîntul
principial, cu beneficiarii. tre fruntaşii cooperativei. unde sînt adresate laude din sc-
3?e aceste căi, prin alte Printr-o bună organizare la adresa măiestriei meş peralu
măsuri — permanentizarea a procesului de muncă, fo teşugarilor artizani Elena cuprin
grade,
şoferilor pe autovehicule, Bărboni, Viorica Păulescu, între î
activizarea în mai mare losirea judicioasă a tim Minodora Flueraş, Maria DI mim
văl
măsură a basculantelor, pului de lucru, acordarea Macra, care împreună cu pe Ea r
pregătirea profesională a unei atenţii deosebite ca întregul colectiv de meşte fi prec
personalului muncitor şl lităţii produselor, căutării şugari de la „Haţegana cu cei
11
altele —, colectivul auto permanente a noi modele, acţionează pentru a cinsti vor t
ractor
bazei Deva este hotărît să secţia condusă de Aurel sărbătoarea libertăţii pa I.M.M.It. Simeria. Atelierul G mecanic, sector forjă-arcurărie. Sabin llîrclog, Ma- de dc-
obţină rezultate la fel de Şeroni realizează aproape triei cu rezultate cît mai rius Popa, Gheorghe Munteanu, Petrişor Blaj sînt cel cărora sub numele de arcurari Vîn t î
bune şi în semestrul al jumătate din planul de bune. (NICU SBUCHEA, le revine sarcina verificării arcurilor pe bandă, destinate sistemului de suspensie al \n- nordic
servi ci
JS-lea, să încheie acest producţie al cooperativei. corespondent). goanelor cisternă.