Page 53 - Drumul_socialismului_1986_08

Adunarea festivă dedicată

„Zilei presei române"

Vineri a avut loc în activişti de partid şi de nerea în viaţă a hotărî-
Capitală adunarea festivă stat, reprezentanţi ai unor rilor celui de-al XlII-lea
consacrată „Zilei presei organizaţii do masă şi ob­ Congres al partidului.
române" şi celei de-a 55-a şteşti. în încheiere, intr-o at­
aniversări a apariţiei pri­ Tovarăşul Ion Mitran, mosferă de puternică an­
mului număr al ziarului membru al C. C. al P.C.R., gajare patriotică, partici­
„Scînteia". Organizată de redactor şef al ziarului panţii la adunarea festivă
Consiliul ziariştilor, la a- „Scînteia" a subliniat sem­ au adresat o telegramă to­
dunare au participat zia­ nificaţiile evenimentului a- varăşului Nicolae Ceauşescu,
rişti din presa centrală, niversat şi a relevat sar­ secretar general al Parti­
Agenţia română de presă cinile de marc răspundere dului Comunist Român,
„Agerpres" şi Rudio-televi- ce revin presei, tuturor preşedintele Republicii So­
Anul XXXVIII nr. 8 942 SIMBÂTĂ, 16 AUGUST 1986 4 pagini — 50 bani ziune, muncitori tipografi, ziariştilor, pentru transpu­ cialiste România.

ÎN ÎNTÎMPINAREA MARII NOASTRE SĂRBĂTORI NAŢIONALE

Organizarea optimă a activităţii
* REALIZĂRI MERITORII succese au fost obţinute
\ ALE SILVICULTORILOR îndeosebi pe seama pro­
\ în cinstea marii noastre ductivităţii, care a cunos­ de extracţie-„cheia" succeselor din abataje
cut, în această etapă, o
\ sărbători naţionale — creştere de 3 785 lei/om
ziua de 23 August —, al muncii.
\ silvicultorii din judeţul — De mai mult timp, orice greutăţi ivite în pro­ — Prin efortul colectiv
s nostru raportează succese PRIN CREŞTEREA colectivul Lonea întreprinderii ducţie. Pot da nenumărate al tuturor minerilor am
raportează
exemple în acest sens... De
miniere
reuşit să ne realizăm toa­
princi­
\ de prestigiu. La specific PRODUCTIVITĂŢII în mod consecvent reali­ pildă, minerii din sectorul te sarcinile aferente. Ast­
indicator
palul
\ — producţia unităţilor MUNCII zarea şi depăşirea sarcini­ III au înregistrat în lunile fel, au fost extrase în plus
aprilie şi mai o restanţă
I silvice — planul pe 7 Aplicarea în practică a lor de plan, a angajamen­ de 7 700 tone de cărbune. 22 000 tone de cărbune,
asumate
telor
întrece­
în
luni este depăşit cu peste cinal, colectivul între­ noi soluţii menite să ducă iar productivitatea muncii
I 27 la sută, iar livrările prinderii „Marmura" Si- Ia creşterea productivită­ rea socialistă. Ceea ce am Cauza: greutăţi de natură pe total întreprindere a
la fondul pieţei cu 8,8 Ia meria a desfăşurat o ac­ ţii (indicator Ia care, pe constatat noi, tovarăşe in­ tehnică. A fost schimbat fost depăşită cu 133 kg/
fluxul de transport şi s-au
sută. De menţionat că tivitate rodnică de pro­ cele şapte luni şi jumă­ giner Viorel Boanlă, direc­ post. De asemenea, produc­
planul la împăduririle do ducţie : de la cariere, unde tate din acest an se înre­ tor al unităţii, este puter­ luat măsuri de optimizare ţia marfă a .fost depăşită
) primăvară a fost îndepli­ se exploatează zăcămîn- gistrează o depăşire de nicul spirit de echipă pre­ a aprovizionării la orizon- cu peste 9 milioane lei.
I nit integral. De asemenea, tul în multiple sortimen­ 4,1 Ia sută) permite oa­ zent în abatajele minei. Ce producţia netă cu 8 590 000
s-au valorificat 7 tone te, pînă în secţiile prelu­ menilor muncii din ca­ ne puteţi spune despre a- Interviu cu lei, iar la producţia mar­
miere, 24 tone carne de crătoare, unde capacita­ drul I.P.I.C.C.F. Deva ra­ ceastă coeziune a colecti­ ing. VIOREL BOANTĂ, fă vîndută, şi încasată s-a
I bovine, s-au strîns peste tea profesională a oame­ portarea unor realizări vului ? directorul I.M. Lonea * 4 obţinut,un plus de 6 176 000
200 tone zmeură, afine nilor — îmbinată, de notabile, pe care Ie în­ — O voi explica succint: lei.
negre, mure şi ciuperci foarte multe ori, cu ima­ chină măreţei noastre forţa colectivului nostru
comestibile, 55 tone plan­ ginaţia şi forţa lor de sărbători naţionale. Prin mineresc este dată atît de
te medicinale, însemnate creaţie tehnică — impri­ eforturile conjugate ale ţelul comun al creşterii
cantităţi de răşină, gogoşi mă forma concretă a pro­ colectivelor din toate u- producţiei, cît şi de mul­
de mătase şi alte pro­ duselor din marmură. în nităţile componente, în­ tiplele legături sufleteşti
duse accesorii. cinstea măreţei aniversări tre care se disting în mod stabilite între oameni pe
a revoluţiei de eliberare deosebit cele din atelie­ frontul muncii în cărbu­
l Cu rezultate bune se socială şi naţională, anti­ rul electromecanic Deva
prezintă toate ocoalele ne. Acest ultim aspect re­
\ silvice, detaşîndu-se cele fascistă şi antiimperialis- şi cariera Brănişca, pla­ prezintă cea mai impor­ tul 400, fapt ce permite — Care este situaţia e-
din Hunedoara, Ilia şi tă de la 23 August 1944, nul „la zi" la principalii tantă victorie a activităţii aprovizionarea cu lemn de conomiilor de materiale ?
Grădişte. harnicul colectiv sime- indicatori se prezintă ast­ politico-organizatorice, şi 4 m în loc de 3,5 m, cu — Menţionez, în primul
l rian raportează realiza­ fel : producţia marfă de educaţie desfăşurată de implicaţii directe în creş­ rînd, că am redus chel­
I PRODUSE rea i unui plus la produc­ vîndută şi încasată — comitetul de partid şi or­ terea productivităţii mun­ tuielile materia}*: la 1000
DE MARMURĂ ţia marfă de aproape 3 108,8 la sulă, producţia ganele de conducere colec­ cii şi, implicit, a produc­ lei producţie marfă cu 22.5
fizică — plus 69 tone pie­
s PESTE PREVEDERI milioane Iei, fabricarea se din mase plastice şi tivă alo unităţii. Noi nu ţiei. Ca urmare, în luna lei. Totodată, au fost mic­
peste sarcinile de plan a
şorate
consumurile
specifi­
iulie s-a realizat o produc­
spune
—
în perioada care a tre­ 41G4 mp de placaje de plus 52 tone construcţii avem „staruri" cum se „vedete", ţie suplimentară de 984 to­ ce cu 0,5 mc/1000 tone de
sau
—
cut din acest prim an marmură şi 12 667 mp de metalice, beneficii — 108,7 ne de cărbune şi se aş­ cărbune, la lemn de m i n a
I al celui de-al 8-lea cin­ dale mozaicate. Aceste la sută. însă avem un colectiv pu­
\ ternic, capabil să învingă teaptă în plusuri mai mari. şi cu 0,3 mc la cherestea
Nu am realizat încă in­
Sau,
sectorului
cadrul
II, prin alte acţiuni ale dicatorul care reflectă uti­
colectivului s-a reuşit re­ lizarea mijloacelor fixe.
cuperarea, numai în luna respectiv valoarea produc­
Manifestări poilitieo- iunie 1986, a 2 736 tone de ţiei marfă Ta 1000 lei fon­
cărbune din minusul acu­ duri fixe. unde avem un
edycative consacrate mulat pe primele 5 luni minus de 7 lei.
—
Ce înseamnă aceas­
ale anului. Şi aici există
acum o linie de "front co­ ta ?
Zilei de 2 3 August respunzătoare şi sînt pre­ — Că mai avem destule
mise certe că sarcinile de posibilităţi interne în pri­
ORĂŞTIE nară a poporului nostru, a plan anuale vor fi reali­ vinţa utilizării la capaci­
luptei sale necurmate pen­ zate şi depăşite. CQeziunea tate maximă a maşinilor
O COLOCVII DE ISTORIE. tru libertate şi independen­ colectivului nostru, forţa şi instalaţiilor din dotare.
In cinstea marii sărbători ţă naţională"; la B.J.A.T.M, sa de dăruire şi acţiune Ceea ce arătam despre sec­
naţionale a poporului ro­ - ,,Congresul al IX-lea, reprezintă adevărate cuce­ toarele IT şi III este vala­
mân de la 23 August, Casa piatră de hotar in dezvol­ riri obţinute în „Epoca bil şi în acest domeniu.
de cultură din Orăştie a tarea impetuoasă a Româ­ Nicolae Ceauşescu", epocă Ne-am mobilizat toate for­
organizat la fabrica de niei socialiste"; la I.C.S.M.I. de înflorire a tuturor la­ ţele pentru înlăturarea de­
cherestea manifestarea - '„România, factor activ turilor vieţii şi de afir­ fecţiunilor care mai apar.
„Colocvii de istorie", sub in lupta pentru destindere mare multilaterală a per­ îndeosebi ta utilajele din
genericul : ,,Sub conduce­ şi dezarmare in lume". sonalităţii umane. fluxul de transport, pen
rea Partidului Comunist — Cum arată bilanţul
Român, masele populare HUNEDOARA perioadei care a trecut din MARIN NEGOIŢĂ
hunedorene in primele rin- acest prim an al celui de-al
duri ale luptei naţiunii 9 TRIBUNA IDEILOR. ;,E- 8-lea cincinal ? (Continuare în pag. a 3-a)
române împotriva fascis­ poca Nicolae Ceauşescu;
mului". inaugurată de Congresul al
® MASĂ ROTUNDĂ. în­ IX-lea, o perioadă de măreţe
treprinderea „Vidra" a găz­ şi luminoase Înfăptuiri" a In interiorul ziarului :
duit masa rotundă pe te­ fost genericul „Tribunei
ma : „ E p o c a Nicolae ideilor" organizate de casa ■ Sporirea bazei de materii prime — sarcină de onoa­
Ceauşescu - epoca marilor de cultură. La manifestare Laminorul ile semifabricate nr. 2 al C. S. Hunedoara. La- re a minerilor din Deva Bf Noul an de învăţăifiint se pre­
realizări ale poporului au participat oameni ai mlnatorul Aurel Roşu supraveghează introducerea corectă a găteşte acum S| Ritmuri hunedorene
român". Au fost prezentate muncii din unităţile eco­ laminatului în caja do lucru.
marile împliniri ale po­ nomice şi instituţiile mu­
porului nostru, condus de nicipiului.
partid, in perioada des­ Activitate susţinută la toate lucrările de pe ogoare
chisă de Congresul al IX- PETROŞANI
lea, cind tovarăşul Nicolae
Ceauşescu a fost ales să • DEZBATERI. Casa de — în cursul zilei de ieri crului şi hotărîţi să întîm- dreanu, şefa fermei vege­ Continuă să se transporte
conducă destinele partidu­ cultură a sindicatelor a' am încheiat balotatul şi piiie sărbătoarea de la tale — am început afîna- din cîmp şi să se pună la
23 August cu realizări tot
lui şi ale ţării. programat uh ciclu de dez­ strînsul paielor de pe ulti­ mai bune în munca pe rea solului, operaţie pe adăpost fînul recoltat din
suprafeţe
—
preciza
mele
o
să
bateri dedicate actului Mircea Mureşan, inginerul ogoare. care ne-am pe propus suprafaţă livadă şi de pe pajiştile
Lazăr,
Nicolae
naturale.
o
executăm
DEVA istoric petrecut acum 42 de şef al S.M.A. Simeria. Cum La C.A.P. Sîntandrei în­ de 137 ha. Pînă acum, me­ cu un cuplu de remorci, şi
ani în viaţa poporului ro­ însămînţarea culturilor du­ cooperatorii Mihai Huieţ,
9 EXPUNERI. In preaj­ mân care a deschis calea ble şi furajere a fost în­ Petru Vraci, Emeric Ernb,
ma marii sărbători naţio­ edificării socialismului in cheiată pe toate suprafe­ cu atelajele, sînt cei care
nale a poporului român; patria noastră. Au fost ţele planificate, acum sc CANPâNÎĂ Â0RICO1ĂDE VARÂ participă zilnic la trans­
casa de cultură a iniţiat prezentate temele : „23 Au­ acţionează cu toate forţele portul furajelor. Pînă în
un interesant ciclu de ex­ gust 1944 - 23 August . la transportul şi adminis­ treaga suprafaţă de pe canizatorii Constantin Hîn- prezent au fost puse la
puneri prezentate in unităţi 1986, ani de măreţe în­ trarea îngrăşămintelor or­ care s-a recoltat grîul a cu şi Alexandru Deteşan adăpost 230 tone de fin
economice ale municipiu­ făptuiri" (I.P.S.R.U.E.M.), ganice în cîmp, executarea fost eliberată de paie, la au făcut lucrarea pe 20 de şi 600 tone de paie.
lui.' Astfel, in faţa oame­ '„Valea Jiului pe coordona­ „ arăturilor adînci de vară lucrarea respectivă distin- ha. De asemenea, se efec­ Mecanizatorii Constantin
nilor muncii de la I.C.R.M. tele dezvoltării economico- şi a lucrărilor de afînare gîndu-se prin hărnicie me­ tuează praşila mecanică Simedrea şi Aron Braşo-
a fost înfăţişată tema ;,23 sociale ale Epocii Nicolae a solului, scarificare etc. canizatorii Aurel Costina la porumbul în cultură du­
August 1944 - moment ho- Ceauşescu" (Fabrica de Toţi mecanizatorii noştri şi Gheerghe Fulea. „în blă, Ion Fazekaş, cel care MIRCEA LEPĂDATU
tăriior in istoria multimile­ tricotaje). se află la datorie, atenţi prezent — ţinea să subli­ execută această lucrare, a
îndeosebi la calitatea lu­ nieze inginera Angelica Co- finalizat-o pe 60 de ha“. (Continuare in pag. a 3-a)