Page 54 - Drumul_socialismului_1986_08

f*ag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI î

!

5
/ W w v t B Iubire ce o numim libertate. Rămîi al ţării tale. Fii al ci 13.00 Tel
£ummă de August flămîntuC inimii J
Lumină de pace şi de sărbătoare,
13,05 I.a
îmbrăţişat prin rădăcini cu glia;
tăir
Cărare ce ne duce spre izvoare,
Aseamănă-te muntelui de stei —
Spre tot cc-nseamnă dor şi demnitate.
mc;
Stai la izvorul unic: România. r tf lor)
poi
Sub stelele ca pietre albe-n rîu sen
Lingă stindardul tău, se-nalţă zorii,
H U N E D O R E N E O sublimă chemare ne cutreieră Urmează-ţi calea, caută-ţi veşnicia, Doi
iru­
gîndul, Aidoma cu bobul cald de grîu rile
Freamătă-n suflet lanul: România.
bal
Respirăm aerul marilor victorii Statornic vetrei care te-a născut, leb
Numai în tine patrie ne ştim rostul In armonia ei de munci şi doruri, 7,ă
tru
„Explozie u şi rîndul. Rămîi al demnităţii, steag şi scul — Sta
* i
Stai liber, veşnic tînăr, la izvoruri.
Te purtăm în inimi — zi de nemurire,
*
Cu tine ne-ntîlnim fără nici o amînare, Scîntci pe ceruri, stelele se sting tin
lată un subiect de sezon sa de şoc" s-a simţit abia oraşul, In tot ce-l este e- Fiecare vis devine faptă şi-mplinire în legea lor. Tu-nsămînţcază-ţi glia *
despre care s-ar putea in ultimii cinci, şase ani; senţial, e încheiat. Puţine Lumină de August, lumină a vremii Te-a omenit pămîntul, om fiind : Ier
scrie mult mai multe decit cind am putut asista şi mai sint de adăugat şl; viitoare. Pămînlul inimii din România ! de
ne ingăduie acest spaţiu. participa cu toţii la trans­ neîndoielnic, se vor adău­ SI o
Mai ales că prilejul are formarea spectaculoasă a ga. Sub aspect turistic, de MIRON TIC EUGEN EVU Au
şi o coloratură jubiliară : unui vechi şi oarecum mar- pildă, ar li bine dacă in 14,15 Să
se împlineşte anul acesta ginalizat burg transilvan holurile hotelurilor şi in 19.00 Te
*
o jumătate de veac de la intr-unui din cele mai fru­ gară — „gara voastră-i o im
legiferarea turismului in moase şi mai moderne o- bijuterie", zicea un clu­ (io
România, însoţită de Înfiin­ raşe ale ţârii. Implicit el a jean descins din tren, iar 19.20 Te
(Pî
ţarea unui organ speciali­ devenit un obiectiv turistic mie mi-a crescut inima — Repere ale spiritualităţii contemporane 19,50 FI<
zat, familiarul nostru Ofi­ ar fi bine, deci, dacă aici (CC
ciu Naţional de Turism. rz^<wvi s-ar afla la vedere un plan Oraşul Orăştie s-a impus clubului întreprinderii chi­ COI
ini
Cum a evoluat turismul ro­ al oraşului, avînd indica­ de-a lungul anilor ca un mice, extinderea activităţii schimbul de valori cultu­ poi
rale, oameni de cultură şi
mânesc sub aspectul do­ te, bineînţeles, principalele centru cultural unanim re­ cultural-artistice la nivelul artă, interpreţi de aici II-
tărilor şi al serviciilor in ^PRIVELIŞTI obiective turistice (şi nu cunoscut. Dezvoltarea sa întreprinderilor mecanică, luînd parte la manifestări 20,55 Fii
această jumătate de veac numai turistice). După cum economică impetuoasă în „Vidra", al celorlalte uni­ cu caracter interjudeţean zii
o cam ştie oricine. Cum a prin sine insuşi, olerindu-şi un ghid-plan al municipiu­ perioada deschisă de Con­ tăţi. S-a intensificat, deo­ si naţional, în primul rînd 22.20 Te
evoluat insă îndeosebi in cu generozitate punctele lui ar trebui să stea la in- gresul al IX-lea al parti­ potrivă, activitatea casei la acţiunile artistice. Am
ultimii douăzeci de ani a de atracţie, de la emble­ demîna oricui în chioşcuri­ dului, apariţia şi extinde­ de cultură. O cifră devine, căutat să scoatem în evi­
putut-o constata fiecare, matica sa Cetate pină la le de ziare, în librării, in rea unor unităţi economice credem, edificatoare în a- denţă specificul spirituali­
din proprie experienţă, de Muzeul judeţean de o re­ hoteluri. Alte oraşe il au şi instituţii noi care au tăţii locale, elementele sa­
la o vacanţă la alta. Şi nu cunoscută valoare ştiinţifi­ demult. Pină de curind o- generat creşterea număru­ le de noutate cu prilejul BUCI
e vorba doar de Litoral, de că internaţională, de la e- raşul a fost tot in ipostază lui populaţiei, a profesii­ Mârturii ale anilor săptămînii cultural-educa- O, dioprog 15 Sfii
celelalte staţiuni balneo­ diliciife noi, concepute par­ de şantier, dar de acum tive „Orăştie, vatră de Agenda
climaterice ori de odihnă că intr-un moment de lu­ e „fixat", il putem avea şl lor şi implicit a catego­ a libertăţii patriei cultură românească", tra­ 'oiurn
; 8
socio-profesionale
riilor
sau de traseele montane, minoasă euforie imagina­ noi: pe o faţă harta, pe diţia si actualitatea cultu­ wio Cil
tivă, pină la cele vechi, se­ verso indicele străzilor şi condus firesc la amplifi­ 9.00 Bu
ci de înseşi oraşele care ducătoare prin patina şi al obiectivelor. Dar cine carea peisajului spiritual rală în cadrul amfiteatru­ Audien
au ştiut, cu mai multă sau arhitectura lor reprezenta­ s-o facă şi pe asta ? Poate al oraşului, la apariţia u- cest sens: dacă în urmă lui artelor, expoziţiilor de letin d
mai puţină impetuozitate', cu 20 de ani, instituţia fotografii artistice şi docu­ comoar
tivă, de la frumoasele sta­ că tot O.J.T.-ul, eventual nor forme de activităţi cu noastră organiza aproxima­ mentare, simpozioanelor cu Revista
să-şi pună in valoare re­ tui, cum puţine oraşe au, in colaborare cu Editura largi valenţe educaţionale. tiv 40 de acţiuni într-un caracter interdisciplinar, 11.00 B
sursele turistice. Exemplul pină la monumentalul bu­ Sport-Turism. Soluţie de du­ an, în 1985 numărul lor dezbaterilor, meselor ro­ 11.05 Di
11,35 IM
cel mai la indemină îmi levard Decebal, care nu rată. Alte oraşe, Timişoara; Putem vorbi de apariţia s-a ridicat la peste 500, la tunde. La toate acestea se tic Ten
este însuşi municipiul Deva, mai aşteaptă (cu răbda­ de pildă, au rezolvat pro­ pe harta spirituală a ora­ care au luat parte peste adaugă universitatea cul- Buletin
in cazul căruia sint me­ re) decit umbra copacilor blema numai prin forţe şului a unor unităţi şcola­ 100 000 oameni ai muncii. tural-ştiinţifică cu cele 30 Publici
marea
reu tentat să înlocuiesc încă tineri. In mod firesc, proprii. Cartografi avem şi re noi, a muzeului etno­ Fiecare locuitor al oraşu­ de cursuri şi 6 cercuri la
' f euvintul evoluţie cu „ex­ dotările şi serviciile turis­ noi, avem şi competenţă; grafic, un adevărat sanctu­ lui participă într-un an la tehnico-aplicative, apari­ P. - ;TllC!
Şlagăre
redă
ar
ce
plozie urbanistică". „Explo­ tice au evoluat direct pro­ am avea şi sprijin. Ne-ar meşteşugurilor, dezvoltarea aproximativ 6 manifestări ţia unor formaţii artistice 15,30 I)
frumosului
zia'“ s-a produs şi aici cam porţional cu creşterea şi trebui doar iniţiativă. politico-educative, cu fil­ noi: teatrul de păpuşi, 16.00 Ii
Român
prin 1964-65, dar „unda modernizarea oraşului. Iar RADU CIOBANU şi utilului artistic local, a mul, cartea, la spectacole spectacolul literar-muzical- trial c
artistice, alte activităţi. coregrafic eveniment, de Selecţii
17.00 I ;
condiţiile
de
Stimulaţi
Frumuseţea şi mesajul cîntecului popular oferite de Festivalul naţio­ muzică şi poezie ş.a. Arta 17.05 IV
<lv. ; 1
importanţi
cultă
face
paşi
Sâptâir
nal „Cîntarea României", prin activitatea cercului nă şi
lor intrinsecă şi adevăratul elevă şi apoi după absol­ iniţiativă de excepţională de balet. Muzică
Buletin
mesaj. virea liceului, cu dragoste, valoare în domeniul spi­ Sînt aspecte care pun fn Sport;
— Există un pericol al cu patimă pentru cîntecul ritualităţii, a secretarului evidânţu larga deschidere 21.00 I
poluării folclorului muzi­ popular autentic, specific a actului de cultură spre 22.00 I
Sport;
cal ? Hunedoarei, cîntec care general al partidului, tova­ oamenii muncii, tineri şi cale «I
•— El ne paşte prea des mi-a fost prieten drag şi răşul Nicolae Ceauşescu, a vîrstnici, gcnerînd largi tate;
23,
pe noi, soliştii, furaţi de apropiat la festivalurile- crescut calitatea pregătirii valenţe educaţionale, un j,__9
spectacol şi de succesul la concurs de la Costeşti, Or­ colectivelor noastre artis­ cald umanism pe care doar >url.
public. In primul rînd, şova, Turnu Severin, la tice. Dacă la prima ediţie,
nouă ne revine sarcina de Viena, Puchberg, Paris, în oraşul obţinea doar 3 pre­ spiritualitatea anilor „Epo­
a contribui la formarea pu­ emisiunile de radio şi tele­ mii şi titluri de laureat, cii Nicolae Ceauşescu" au
blicului şi nu de a ne lăsa viziune, în special la „Te­ la ultima ediţie a „Cîntă- fost în măsură să-l gene­
pradă tendinţei unora care zaur folcloric", gîndită cu reze.
DKV
se mulţumesc cu cîntece atîta competenţă profesio­ rii României", numărul lor PETRU PAVEL, Iul şi
facile, contrafăcute. De nală de cercetătorul Ma- a ajuns la 20. directorul Cei şa
multe ori, pe melodii cu­ rioara Murărescu şi la Se face tot mai mult sim­ Casei de cultură ta); li
noscute, cu o prea frumoa­ „Floarea din grădină". Ma­ ţită prezenţa localităţii la Orăştie cui, p
(Mode
să şi caldă linie melodică, rea satisfacţie a fost obţi­ părăsi'
sînt grefate versuri care nerea mai multor locuri I pe Aventi
nu spun nimic, lasă loc ţară şi a titlului de laureat grâ -
căra) ;
unui gust îndoielnic. îm­ în Festivalul muncii şi CRONICA FILMULUI din S
potriva unei astfel de ten­ creaţiei „Cîntarea Româ­ PETRI
dinţe, trebuie să luptăm niei". Viraj periculos larii :
ring):
fiecare, după puterile noas­ — Care cîntece vă sînt ce (7
tre. mai dragi ? şită, regizorul Sorgi u Ni- la rea
— Prea puţină lume ştie — Toate îmi sînt apro­ în timpul unui test ru­ Superi
(Cultu
că emoţiile trăite £u pri­ piate, pentru că le-am cu­ tinier „de circulaţie", un colaescu şi-a asigurat co­ Prletei
lejul evoluţiei în fadrul les eu,, dar cîteva mi-au manechin este aruncat pe laborări de prestigiu: în coafur
prea i
unei manifestări sînt îm­ mers la suflet. Mă gîndesc şosea, pentru a descoperi rolul medicului chirurg — norul)
părtăşite în prezenţa ma­ la doinele „Du-te dor pe astfel modul cum reacţio­ Ion Besoiu; din echipa de cană
mei dv. valea sacă", „Pădurice mi­ nează diferiţi şoferi. Me­ miliţieni: Anca Szonyi e- eltores
— Mama mea, Steliana, că, deasă", „Săraci cărările dicul Apostolescu, însoţit voluează pe o partitură te ml
(
a fost mereu alături de mele", „Creşti pădure şi de Eliza, asistenta lui, a- îndrăzneaţă — rol de fe­ inie pa
Al
poliţist,
interpretat
meie
mine, chiar şi atunci cînd flat într-o „Dacie" albă, debarc
Solista de muzică populară. Mariana Anghel, câştigă­ te-ndeasă", „Asară şi-alal- „loveşte un om" — de fapt cu aplomb de tînăra ac­
şle);
toare a» preţiosului trofeu „Floarea din grădină*. participam la concursuri tăsară", melodiile de joc în Pa< i
Foto NICOLAE GHEORGH1U organizate în ţară, cînd e- „Tare-aş vrea floare să manechinul — şi nu opreş­ triţă, Iurie Darie, Ovidiu tă Iun
Sergiu
Moldovan
Iuliu
şi
voluam la radio sau tele­ fiu", „Astăzi pe ogor ră­ te la locul accidentului. Nicolaescu — întruchipînd, seriile
Evoluţia tinerel soliste seară, la ora obişnuită, pe viziune. Trăiam liniştea sună", „Strălucesc brazde- Pe parcurs, epica filmului GEOA<
din nou, un erou (col. Pe-
du muzică populară, Ma­ micul ecran. prezenţei ei, mă simţeam le-n soare", „Măi bădiţă, se complică: un accident tria), eminamente dinamic, rlculos );
ră);
(de data aceasta real, nu
riana Anghel, a cunoscut, — Sînteţi bucuroasă pen­ în siguranţă, aşteptam a- bădişor", cîntecul satiric simulat — n.n.), survenit cascador al „virajelor pe-, timenl
de la primele sale apari­ tru acest succes, Mariana precierea ei pentru că îm­ „Ce-ai crezut bade şi crezi". la cîteva ore după o în­ rlculoase"; cruzimea şi per­ BRAZI
nă:
ţii pe scenă, un drum al Anghel ? preună culegeam cîntecele Toate aceste cîntece şi al-, căierare. In cursul anche­ fidia asistentei Eliza oferă Ontarl. ci
certitudinii spre bucuria -= Sînt nespus de feri­ de la oamenii vîrstnici ai tele posedă bogate valori telor întreprinse, col. Pe­ posibilităţi multiple, ge­ ră); S
Iubitorilor folclorului mu­ cită. satelor din zona Călanului. educaţionale, îndeamnă la tri a (personaj reluat din neroase de interpretare rieulos
Colier!
zical hunedorean şi nu nu­ — La vîrsta pe care e Ea a fost cea care m-a în­ dragoste pentru pămîntul anteriorul „Accident"), pe Ioanei Pavelcscu. Presta­ mina).
mai a lor. Ba numai 20 aveţi, sînteţi prima solistă curajat, mi-a dat încre­ natal, pentru oamenii lui, lingă peripeţiile inerente ţiile echipei „tehnice" sînt,
de ani, Mariana este cu­ hunedorcană care a cunos­ dere în posibilităţile mele pentru munca lor, pentru meseriei, se confruntă cu de asemenea, de înaltă
noscută pentru rezultatele cut cele mai frumoase a- interpretative atunci cînd un comportament firesc, o gravă problemă etică i clasă: aparatul de filmat,
obţinute în Festivalul na­ prcciefi. insuccesele nu mă oco­ corect. a avut sau nu a avut drep­ bine stăpînit, este mînuit
ţional „Cîntarea României" — Recunosc, succesele nu leau, pentru că viaţa nu — Vă dorim, împreună tul moral de a se folosi en abilitate dc operatorii
(locul I şi titlul de laureat m-au ocolit, dar de fiecare e făcută numai din izbînzi. cu cititorii, să vă bucuraţi de testul psihologic amin­ de imagine Nicolae Girardi Peni
în ediţiile la care a parti­ dată, în sinea mea, sim­ — Cum s-a produs apro­ tit, care stabileşte gradul şi Marian Stanciu. £1 frui
rlabll,
de
cipat), pentru evoluţiile ţeam că mai am mult de pierea de cîntecul popu­ în continuare acelaşi succes, de conştiinţă al conducă­ Subiect original, drama­ noapte
respect
manifestând
sale la radio şi televiziu­ muncit în privinţa alcătui­ lar ? pentru folclorul muzical torului auto, dar car® ris­ tism autentic, ritm alert, Vîntul
ne, în diferite întreceri rii unui repertoriu care să — In 1978, Casa de cul­ românesc şi pentru pubHe. i că să provoace noi acci­ interpretare impecabilă — la mo
Tompi
organizate în ţară şi străi­ reprezinte bogata vatră tură a sindicatelor din Că- dente ? Aşadar, film con­ iată argumentele care au vor fl
nătate, Recent, în cadrul folclorică hunedoreană, a lan a organizat un con­ — Vă mulţumesc şi vă temporan de acţiune, axat atras la acest policier de şl 15
etapei a doua a concursu­ şlefuirii unor piese culese curs pentru soliştii vocali încredinţez că niciodată pe o anchetă ce contribuie succes peste 2 300 000 spec­ xlme
lui „Floarea din grădină" de mine, pe care să le de muzică populară. Am n-o să mă despart de fe­ decisiv la descoperirea u- il cui
de gr.
l-a fost decernat invidiatul simt că se apropie de for­ fost setecţionată pentru lul meu dc-acum de a fi nor infractori şi ucigaşi. tatori începînd din anul cate.
trofeu. Cum a evoluat cu ma autentică, că pot să ansamblul folcloric „Doina în scenă. 1983, anul producţiei. viciu
0
acest prilej, vom vedea di- îşi transmită frumuseţea Streiului . Am eîntat ea MINEL BODEA La această creaţie reu­ VERONICA PALADE