Page 55 - Drumul_socialismului_1986_08
P. 55
8 912 • S1MBATA, 16 AUGUST 1986 Pai». 3
Sporirea bazei de materii prime -
ftZIUPIS
sarcină de onoare a minerilor din Deva
sit do şap
tea rţVnl co- Sub semnul înaltei res nicrc Deva şi Muticei, pre şi materiale, economisin-
To v.tnt, ţara
)ilă ! Melodii ponsabilităţi şi al depli cum şi cel al uzinei de du-se 592,8 MWh energie
e ★ Gala de- nei angajări în înfăptuirea preparare le-au raportat electrică, 150 mc lemn de
animat * exemplară a sarcinilor re după şase luni : un spor mină, 2,2 tone explozivi,
melodii pe
; mare * Ma- ieşite din istoricele hotă- al producţiei marfă de 6 tone tije de perforare,
* . milioane Iei; de
îomente ale rîri ale Congresului al peste 17 5 15 tone căptuşeli pentru
ii : „I. a c u l XlII-lca al P.S.R., din in păşirea planului sortimen mori, 4 tone reactivi de
>r“ * Dansea- flotaţie".
amblul Tea- dicaţiile şi orientările for tal cu 51 200 tone mine
\cademic de mulate în repetate rînduri reuri prelucrate; obţinerea Cunoaşterea în amănunt,
lin Leningrad de secretarul general ai peste prevederi a 103 tone de către fiecare participant
cele acestui cupru, 16 tone plumb, 29
loment poetic p a r t i d u l u i , tovarăşul la adunare a rezultatelor
iccul muzicii Nicolae Ceauşescu, privind tone zinc, 230 tone s u l f ; deosebite obţinute în pro
□ uri din Ga- necesitatea sporirii conti- economisirea a 6 795 000 ducţie a permis şi altor
Naţionalâ :
a Iui Manole" vorbitori, între care Milică
Theodorescu- Pană, Eugen Rusu, Petru
Telesport * ADUNĂRI GENERALE ALE Bocăniţi, ioan Sav, Nico-
if muzical
în a politică OAMENILOR MUNCII lae Stanca, prezentarea
nai în detaliu a modului te
în timpi narea meinic, responsabil cu ca
sărbători na- re fiecare om al muncii
nuc a bazei de materii pri lei Ia costurile de produc din unitate tratează înfăp
iclopedia me a ţării, reprezentanţii ţie etc. Cariera Mintia—Ve|el, mina Veţel. La ori/.omul —110, şeful <ie sector, inginerul Va-
color) tuirea întocmai a sarcini sile Iovan, împreună cu maistrul Petru Alini, şeful de brigadă Ironim l.a/.ăr' si ajutorii
din grădină celor ce muncesc In cadrul „Aceste rezultate — sub lor şi angajamentelor asu mineri Nelu Fusa şi Sandu lirănej pregătesc executarea unei noi breşe de cercetări.
Emisiune — minei Deva nu analizat, în linia în cadrul dezbateri mate. Demn de subliniat
pentru tineri adunarea generală a oame lor Victor Bogdan, şeful apare, . în acest context,
i*ţi de muzică sectorului minier Deva —
a. Etapa a nilor muncii, modul în ca faptul cu aceiaşi vorbitori
re colectivul acestei uni au ca temelie solidă apli nu au omis să arate des P r e z e n ţ a m e r i t o r i e a vredniciei
rtistic. ,,St ră- tăţi de bază a Centralei carea măsurilor privind chis neajunsurile şi greu
amintiri“ minereurilor Deva a dus creşterea şi mai accentua tăţile ce se mai manifestă Raidurile întreprinse în — limba şi literatura ro în această vara a susţinut
la îndeplinire, în cursul tă a productivităţii ia toa în munca lor. Au fost cri această vacanţă mare prin mână, ştiinţele naturii — cu succes concursul pentru
primului semestru al anu te locurile de muncă, in ticate: nelivrarca ritmică unităţi dc invăţămînt din de la lucrări pirogravate şcoala profesională cu pro
lui 1986, obligaţiile ce-i dicator la care am obţinut, spre uzina dc preparare judeţ ne-au oferit multe la harta electrică, planşe fil de chimie şi care, an
revin. Darea de seamă pre pe ansamblul minei, depă a minereurilor în conţinu exemple ale vredniciei oa — dar şi preocupările pen de an, îşi ajută mama la
zentată de Lucian Moga, şiri de 7 814 lei/persoană". tul planificat; existenţa menilor şcolii, ale intere tru modernizarea procesu pregătirea localului grădi
I I: 0,00 Ha- preşedintele consiliului oa „Un alt factor care a con încă a unor brigăzi şi c- sului şi preocupărilor lor lui instructiv (se află în niţei.
I dimineţii ; menilor muncii, a relevat dus la înregistrarea acestor chipe care nu-şj realizea pentru pregătirea din timp lucru o sală fonică). Expo
iediculuj; G,:J0 multitudinea preocupărilor succese — a continuat Din încăperile Şcolii ge
iră; 7,oo Ka- ză constant normele de şi în cele mai bune con- ziţia permanentă dc cusă nerale din Pestişu Mare
r,30 ' în avute în perioada analiza ideca Ioan Văduva, miner producţie; unele abateri diţiuni a noului an de turi şi lucrări în lemn (a- răzbate miros de plante.
•v* osci; tă în scopul realizării, în şef de brigadă în acelaşi de la disciplina tehnologi instruire şi educare. Grija menajată pe coridoare) re
meu .iilor ; sector — a fost atenţia Aproape fiecare clasă găz
de ştiri; 9,05 condiţii de eficienţă spo că şi a muncii. Pentru în iu care conducerile şcoli levă locul pe care îl ocu- duieşte cantităţi mari de
li*; 10,00 15 u- rită, a prevederilor de deosebită acordată asigu lăturarea grabnică a tutu lor, unităţile patronatoare. plante medicinale puse la
i; 10,05 Din rării liniei de front nece ror acestor lipsuri, partici părinţii, elevii colaborează
dorului; 10,25 pian, ridicării nivelului Noul an uscat — floare de trifoi
ară radio ; tehnic şi calitativ ai pro sare realizării producţiei panţii la dezbateri au for pentru a da chip nou să roşu şi alb, urzică moartă
i de ştiri ; planificate. Astfel, s-a exe mulat propuneri valoroase, lilor de clasă, incintelor de invăţămînt cu tulpină, frunză de ur
lle socialiste; duselor, promovării noului cutat un volum suplimen înmănuncheate in cuprin de învăţămînt este rele
ut componis- şi perfecţionării proceselor vantă. „Am primit mult se pregăteşte acum zică, potbal etc. „Le-au
e Popa; 12,00 tar de lucrări dc deschi sul unui amplu program recoltat elevii noştri. Şi
ştiri; 12,03 tehnologice. Ilustrarea con dere şi pregătire care în de măsuri menit să condu sprijin din partea unită acum avem 15 elevi în
12,20 De pe cretă a manifestărilor unor sumează 406 ml. Depăşirea că, in cursul celui de al ţii patronatoare", „Ne aju şcoală — precizează prof.
a ţârii; 13,00 tă permanent comitetul ce pă în .şcoală activitatea
; 15i0ţ) Avan- asemenea preocupări se producţiei dc minereu şi a doilea trimestru al anului, practică legată de tradiţii Ioan Stoica, aflat în acti
Llio ji ; 15,15 regăseşte în rezultatele metrajului la lucrările de la amplificarea succeselor tăţenesc de părinţi" — a- le populare româneşti, iar vitate — Adina Poenaru,
pretutindeni ; obţinute pînă acum. procicrile le-am întîlnit şi Simona Cristea. Angela
iri culturale; demne de laudă pe care pregătiri s-a făcut cu con la liceele şi şcolile gene camera pionierului a deve
jrnal; 10,15 colectivele sectoarelor mi sumuri reduse de energie MIRCEA DIACONU nit, prin exponatele cu ca Cosma, care e şi cuman*
eisaj indus- rale din Orăştie, şi la u- re a fost înzestrată, dtţp- danta unităţii de pionieri,
îporan; 1 g,:io nitătile de invăţămînt din sînt exemple şi La carte,
in operete : Brad, Hunedoara, Vărma- sebit de instructivă şi
i (le ştiri ; Organizare optima funcţională. „Cu copiii şi si la activitatea obştească.
pe adresa ga. Romos, Geoagiu, Pri- părinţii am amenajat şi O parte din elevi întreţin
)rele serii * caz. „Părinţii sînt mereu livada cu meri, pruni, vi sau recoltează culturile de
ioHtică inter- (Urmare din pag. 1) de front corespunzătoare — Pentru a sintetiza, alături de şcoală în orice pe lotul şcolar — fasole,
rnaţională * realizării şi depăşirii pla menţionez că organizarea şini, cireşi. E bine să ră-
rmaţii; 19,00 împrejurare, iar acum ne mînă ceva în urma noas usturoi, morcovi, pătrunjel
ştiri; 19.20 tru organizarea mai bună nului. în acest an se va activităţii de extracţie con dau un sprijin deosebit în tră. Aşa se cuvine!" — — altă parte amenajează
Radiojurnal ; finaliza extinderea tavanu stituie „ c h e i a s u c c e s e l o r pregătirea pentru noul an biblioteca, sub îndrumarea
;ugos(ia dv. ; a activităţii pe sectoare, lui de rezistenţă în stra clin abataje ! Comitetul de de învăţămînt. Dacă inte conchide inimoasa învăţă
II mul; 22,10 brigăzi şi schimburi. în tul 5, blocul III şi în stra partid şi organele colecti toare. prof. Ana Petre. După cum
Pagini imlzi- scopul realizării sarcinilor rioarele sînt amenajate, La Grădiniţa cu program se observă, peste tot e cu
ire populari- tul 3, blocul VII — meto ve de conducere ale între gata de a-.şi primi de pe răţenie, grija, educa ţia
vtoment poe ce le avem şi valorificării dă de exploatare prin care prinderii au analizat întot acum elevii, putem aduce normal nr. 2 Orăştie (di
zie' > dans: tuturor rezervelor de care se va extrage peste 00 la deauna problemele de im rector Ana Igna), coloritul permanentă au făcut ca
mină
Iv î de dispunem. sută din producţia acestui portanţă majoră ale muncii calde strîngeri de şcolii cald si atractiv al zugrăve zugrăvelile să se păstreze
părinţilor.
Clădirea
— Apropo de rezerve : an — şi se voi pune in în cărbune — realizarea noastre are aproape un lilor din încăperi, strălu bine de anul trecut, să nu
-
cum au fost asigurate funcţiune principalele o- planului la lucrările de veac, an de an trebuie să cirea căpătată de mobilier fie nevoie dc reîmprospă
fronturile de cărbune pen biectivc de investiţii de la deschideri şi pregătiri, ac reparăm exterioarele şi fa şi lemnărie prin prospeţi tarea' lor. Cu fondurile de
tru acest an şi pentru în orizontul 350 (silozuri co tivitatea de transport, a- cem acest luci u tot cu pă mea vopselei. curăţenia, care dispunem vrem să re
tregul cincinal ? lectoare, flux de transport provizionarea tehnico-ma- rinţii — ne spune înv. EI- totul „vorbeşte" despre facem linia dc încălzire
runcul, petro- vrednicie- „A mai rămas, centrală. Este în interesul
Icnii (Patria); — No-a preocupat întot eu benzi, bazine de decan terială, reducerea consumu vira Măngălău, directorul după cum vedeţi, holul, tuturor ca activitatea şco
antustici (Ar- deauna viitorul muncii tare a apelor, staţii de rilor planificate la mate Şcolii primare din Nădă.ş- lară să remccapă în cele
>OARA: l’run- noastre şi am luat cele mai pompare ş.a.). De aseme tia de Sus. in interiorul care în cîteva ore va stră
1 şi ardelenii riale, energie ş.a. — şi luci de curăţenie — ne mai bune condiţii. De a-
A); Cantonul exigente măsuri pentru nea, vor fi pregătite şi s-au stabilit programe de şcolii, totul străluceşte de spune educatoarea Elisa- ceea ne sînt aproape şi
nlern — li); realizarea noilor capacităţi puse în exploatare rezer măsuri prin înfăptuirea că curăţenie. ! mpresionează
Marea Nea- de producţie şi a liniilor vele de cărbune din stra beta Rorncea, îndemnîn- părinţii, şi elevii, iar vred
ilo I-II (Fla- turile 3 şi 5, între orizon rora vor fi Îndeplinite toa în sala de clasă spaţioa du-ne să urmărim vredni nicia c o prezentă perma
tontrabandiştii de front necesare în căr te sarcinile ce ne stau în să. modalităţile de pre cia Terezei Florea şi a fii nentă.
Lucia (Arta); bune. Putem raporta că turile 400 şi 330.
i: Artista, do- pînă in prezent au fost — Deci, „ziua de mîinc" faţă. zentare a unor discipline cei sale Liliana, eleva care LUCIA LICIU
leienii (Pa-
:a se întoar- executate lucrări de des a cărbunelui este bine con
nbric); Rnco- chideri şi pregătiri care să turată încă de pe acum în
ea); LUl’LNJ: asigure indici corespunză abatajele minei Lonea. Să U D w
- seriile I-li
VULCAN: tori în această privinţă. ne întoarcem, tovarăşe di -în pas cu ritmul înnoirilor
O grai (Lu- Astfel, avem rezerve •des rector — de fapt, n-am
•ONEA: Din chise pentru mai mult de părăsit deloc această temă
dragoste (Mi- în municipiul Hunedoa de muncă patriotică pe oraş tip lină, Ocolul silvic, Sec liului populai municipal
NOASA: Cap- 3 ani şi rezerve pregătite — la colectivul întreprin ra s-a construit mult. Au s-a realizat în proporţie de torul de exploatare a lem — mobilizează locatarii la
şnuita (Mun- pentru circa 18 luni, ceea derii. Ce factori stau ia nului, ca şi asociaţiile de acţiunile gospodăreşti de
tICANI; Toa- ce înseamnă că pentru baza muncii rodnice a mi apărut ansambluri şi car aproape sută la sută. S-aO
tîmpia numai tiere noi de locuinţe, edi construit 4 000 mp străzi locatari nr. 17, 18, 12 ş.a. primenire a cartierelor, im
■O ; brad : 198(5 avem asigurată linia nerilor ? ficii social-culturale, spa şi 1 500 mp trotuare, s-au în raidul pe care 1-am pun prin atitudinea pro
gard lingă prie respect pentru nor
(Steaua ro- ţii comerciale şi de pres întreţinut 850 000 mp dru efectuat prin cîteva cartie
TIE: Furtuna tări servicii, bulevarde şi muri şi alei, au fost ame re ale municipiului am re mele de comportament
Patria); Toa- străzi largi, încadrate de najate şi extinse 4,5 ha marcat aspectul estetic, civic.
ste a mea — CAMPANIA AGRICOIĂ DE VARĂ arbori ornamentali şi nu de zone verzi, s-au între curăţenia unor străzi cum Cu deosebită tragere de
(Flacăra) ;
Al: Zbor pe- meroase parcuri şi spaţii ţinut 185 ha parcuri şi sînt Brâncuşi, Luchian, inimă au răspuns la che
;a de cultu- (Urmare din pag. 1J îngrăşămintelor naturale verzi. Sînt realităţi întîl- spaţii florale, s-au plantat Gheorghe Lazăr, Th. A- mări, manifestînd totodată
:: Vară sen- man, Tonitza, George E- iniţiativă proprie în îngri
(D a c i \)f; pe ogoare, unde erau an nite la fiecare pas. Bunu un milion de Hori de pri
nou împ'eu- veanu se aflau în tarlaua- trenate patru cupluri de rilor construite sau ame măvară şi vară, au fost nescu, 30 Decembrie, Re jirea împrejurimilor blo
: Aventură în „Lunca Uroiului" a C.A.P. remorci, conduse de me najate cu mare efort le taluzate şi regularizate publicii, Traian Vuia, al curilor din cadrul asocia
sa de cultu- bulevardelor Dacia, Corvi- ţiilor de locatari din care
:A: viraj pe- Simeria, unde balotau pa canizatorii Sorin Pa vel, datorăm cu toţii respect. 28 500 mp maluri etc. No
reşui); ILIA: iele de pe ultimele hectare Nicolae Bolea, Alexandru Lipsa de grijă şi întreţine tăm, de asemenea, că pla nul, 1848, al centrului ci Iac parte, numeroşi pre
turcoazc (Lu- rămase neeliberate. Viteza Lazăr şi Gavrilă Bota. re le pot degrada. în a- nul anual la acţiunile de vic şi al zonelor verzi şi şedinţi de asociaţii şi de
de lucru era bună, aşa cu S-au transportat pe cîmp cest domeniu, al păstrării recuperare de către popu parcurilor. Aceasta demon comitete de cetăţeni, cum
— ţinea să asigure Lau- pînă ieri — preciza pre ordinii şi curăţeniei în laţie a materialelor refo- strează că hunedorenii sînt sînt Vasile Costaclie. Con
renţiu Colcer, preşedintele şedintele unităţii — 240 to cartiere, deputaţii, comite losibile cum sînt metale, receptivi la chemările de stantin Burlacu, Ştefan
cooperativei — pînă la ne de gunoi de grajd. tele de asociaţii şi de ce textile, hîrtie şi sticlă s-a putaţilor, ale edililor mu Tripşa. Petru Alini, Con
sfîrşitul zilei lucrarea putea O altă unitate în care, tăţeni au un rol important, depăşit în perioada care nicipiului, că educaţia ci stantin Popescu, Petru
: vremea va fi încheiată. după ce s-a încheiat eli atît în ceea ce priveşte an a trecut din acest an cu vică a marii majorităţi a Grădinaru, Miicea Pascal,
eu cerul va- Transportul baloţilor din berarea terenului de paie, trenarea locatarilor la efec 7,5 milioane lqi. La aceste locatarilor acestei aşezări Vasile Radu, Constantin
mult senin cîmp se efectua operativ s-a trecut operativ la pre tuarea curăţeniei şi păs acţiuni, au răspuns cu ţine pasul cu ritmul înnoi Toma, Ioan Crişan. mulţi
jl dimineaţa. rilor. alţii. In orele lor libere,
t£la slab pînă de o echipă compusă din gătirea ogoarelor pentru trarea esteticii cartierelor, promptitudine lucrătorii
din nord-est. cooperatorii Nicolae Iri- însămînţările de toamnă cit şi în participarea efec unităţilor comerciale ale — Deputaţi ca Ioan Mâ au curăţat zonele verzi, au
le m i n i m e rrrie, Ion Poenar, Angela este C.A.P. Rapolt. Aici se tivă la acţiunile gospodă I.C.S.M.A. şi I.C.S.M.I., nate, Silviu Suciu, Vasile plantat şi îngrijit flori şi
rlnse între 10 reşti. Dintr-un bilanţ efec cele 12 şcoli generale şi Floricel, Ioan Bozdog, Clau- gard viu. creind in faţa
iar cele m a - Colcer, Elisabeta "Gridan, aflau cu plugurile în braz blocurilor, în spaţiile de
■ştere ş l v o r Maria Fodor şi Ion Costea. dă, la executarea arături tuat la consiliul popular patru licee, colectivele de dia Cotar, Nicolae Iacob,
între 24 şl 29 Au fost depozitate aproape lor adînci de vară, meca al municipiului, reiese că oameni ai muncii de la în Pompiliu Trifan, Koncz Ti- joacă pentru copii, în pro
olat mai ridl- 300 tone de paie. nizatorii Nicolae Gligor, în perioada care a trecut treprinderea minieră, Fa beriu — ne spunea Vasile priile balcoane. condiţii
irolog de ser- Dejica, din cadrul oficiu bune do odihnă
Pctru). Se acţiona intens la Ioan Gordea, Aclam Io- de la începutul anului pla brica de încălţăminte, în ESTERA ŞINA
transportul şi administrarea niţă şi Nicolae Medresc. nul pe 1986 la acţiunile treprinderea de tricotaje lui organizatoric al consi-