Page 57 - Drumul_socialismului_1986_08
P. 57
9
& petenţă profesională — com a-
şi
Vigilenţă
înaltă
tribute de bază în- activi
tatea do zi cu zi a meca
S O C I A L I S M U L tracţie do Ia I. M. Hune
ox-
de
maşinilor
nicilor
In
me
imagine
doara.
canicul
Fiorincaş
Mircca,
de la puţul Teliuc-est.
Foto
■TOiMlMiMIim... GELU-RADU IZBAŞA
iMU irinnrn JLL mniian
Anul XXXVIII, nr. 8 943 D1JM1NICĂ, 17 AUGUST 1986 4 pagini — 50 bani
V ■ i
ÎN ÎNTÎMPINAREA MARII NOASTRE SĂRBĂTORI NAŢIONALE
să
angajat
s-au
Cărbune peste Lupeni noi realizări su - ^ Actul de la 23 August 1944 -
obţină
prevederi, fronturi § 2 3 % plimentare, să producă moment hotărîtor în scurtarea celui
noi de lucru pentru export cantităţi
tot mai mari de produse.
Oamenii muncii din ca Importante cantităţi de al doilea război mondial
drul întreprinderii minie
re Aninoasa acţionează, suplimentare !
in aceste zile, cu dragos de materiale Actul de la 23 August dului Comunist Român s-au luptă şi jertfe la eliberarea
te şi înaltă responsabili de construcţii 1944 n-a fost o întîmplare, organizat alianţe cu alte ţării noastre şi a altor po
tate patriotică pentru a n-a fost zămislit în cabinete partide şi formaţiuni politice poare aflate sub ocupaţia
întîmpina marele jubileu Aflat în mod consec străine şi n-a fost un dar cu vederi democratice, ce- fascistă.
al libertăţii noastre, de la Realizări vent în prima linie a făcut poporului român. Re rîndu-se cu fermitate regimu Declanşarea revoluţiei de
23 August, prin producţii la export hărniciei muncitoreşti, co voluţia de eliberare socială lui reacţionar, urît de popor, eliberare socială şi naţiona
cit mai mari de cărbune. lectivul I.M.C. Deva ra şi naţională, antifascistă şi să părăsească ruşinoasa şi lă, antifascistă şi antiimpe
După cum ne informea Despre producţia între portează în cinstea marii antiimperialistă a fost un nedemna alianţă cu Germa rialistă a însemnat începu
ză ing. Ioan Dăbuleanu, prinderii de fire artifi noastre sărbători naţio act de demnitate naţională, nia hitleristă, să întoarcă ar tul războiului împotriva Ger
directorul unităţii, la pa ciale „Vîscoza“ Lupeni, nale depăşirea indicatori minuţios pregătit, cu înţelep mele împotriva ei. Această maniei hitleriste, act suveran
noul fruntaşilor în pro destinată exportului din lor de eficienţă ai uni ciune şi cutezanţă de către vastă activitate dreaptă, în şi independent al României.
ducţie se află minerii acest an, se poate spune tăţii şi obţinerea unor Partidul Comunist Român. ţeleaptă şi justă, dusă cu Documentele politice funda
din cadrul sectorului I, că îşi are „izvorul" în ac importante plusuri la Răsfoind file de istorie înflăcărare şi răspundere pa mentale ale revoluţiei, care
principalele
sortimente
cu un plus „la zi" de ţiunile iniţiate de harni de materiale de construc descoperim că am fost prin triotică, revoluţionară, de au fost făcute cunoscute na
1612 tone de cărbune — cul colectiv încă din ul tre primii în Europa care am către partidul comunist a ţiunii române şi lumii întregi
timele luni ale cincina ţii aflate în fabricaţie.
iar din cadrul acestui co lului trecut. Prin pregă Astfel, în bilanţul pri atras atenţia asupra inten avut largi ecouri în rîndul — în elaborarea cărora Parti-
lectiv se remarcă brigă melor 7 luni ale actua ţiilor hrăpăreţe şi expansio poporului, al armatei, al in
tirea temeinică a maşini Prof. IOAN FRĂŢILĂ,
zile conduse de minerii lor şi instalaţiilor aflate lului cincinal a fost în niste ale Germaniei fasciste, telectualităţii noastre, a fă
directorul Filialei
Mihai Grijuc şi Vasile pe „fluxul exportului", scrisă o producţie marfă că muncitorimea din ţara cut ca în condiţii istorice Arhivelor Statului,
Florea — care acţionează formarea unor echipe suplimentară de 23 502 000 noastră a fost prima care marcate de puternica ofen judeţul Hunedoara
în abataje dotate cu com speciale de lucru din cei lei şi depăşirea prevede şi-a ridicat glasul împotriva sivă a armatelor sovietice,
hitlerismului,
comuniştii
ro
plexe mecanizate —, pre mai buni muncitori, asi rilor de plan la prefa mâni au organizat mitinguri, să împlinim actul de la 23
bricate
din
armat
beton
cum -şi brigada lui Iosif gurarea unui control de — cu 4 034 mc, la pa greve şi mari demonstraţii August, şi să ne aducem a-
calitate
cît
şi
exigent,
Prisecan, prezentă în- prin alte măsuri tehnico- nouri mari — cu 771 mc care ocupă un loc distinct poi întreaga contribuţie de (Continuare în pag. o 3-a)
tr-un abataj cu susţinere în istoria luptei împotriva
organizatorice, harnicul (din care pot fi construi
individuală şi tavan de colectiv a reuşit să-şi o- te circa 25 de apartamen fascismului. După cum
rezistenţă. noreze în devans faţă de te !), tuburi PREMO —.2 ne-am aflat printre întîile CAMPANIA AGRICOLĂ Di VARĂ
în cadrul sectorului nr. grafice contractele înche km, planşee şi fîşii cu popoare- ce şi-au făcut larg
2, brigăzile conduse de iate cu beneficiarii ex goluri — 18 558 mp, stîlpi auzit în lume îndemnul la
unitate a forţelor progresis
minerii Petre Vlasin şi terni. Pe primele 7 luni pentru linii electrice — te, patriotice şi democratice De pe acum baie temeinice
ale acestui an sarcinile 3 316 mp, produse din
Ioan Moca obţin succese de export au fost depă B.C.A. — 9 414 mc, polis- spre a bara drumul cotropi
notabile în pregătirea tor al armatelor fasciste ger
şite cu 31,3 la sută. în tiren — 208 tone, cahle
noilor abataje din stratul cinstea marii sărbători teracotă — 74 000 unităţi, mane, In faţa pustiitorului recoltei viitoare de grîu şi orz
II, blocul 2, fiind urmaţi naţionale a poporului ro cărămizi dialit — un plus tăvălug nazist, ce punea în
îndeaproape de ortacii lui mân, oamenii muncii din de 483 000 bucăţi şi multe pericol fiinţa naţională, in
Ion Hoţea, i cadrul I.F.A. „Vîscoza" altele. dependenţa şi suveranitatea în ultimii cinci ani, uni a fost arat, la 25 cm adîn-
patriei, din iniţiativa Parti- tatea noastră — Coopera cime, imediat după elibe
tiva de producţie din rarea de culturile premer
Romos — a obţinut re gătoare. Pregătirea patului
s-a
Muncă susţinută în sprijinul colte medii de peste 4 500 germinativ iar pe realizat
unele
prin
kg grîu la hectar. în a-
două,
rufariea tineretului cest an, producţia . dc ce suprafeţe chiar trei lu
unităţilor agricole reale păioaso a fost de crări de discuire, în agre
cu
gat
peste 5 000 kg boabe la
bara
nivelatoare.
Un important număr tat 20 tone cartofi de va grîu şi 4 825 kg orz la Pentru ridicarea fertilităţii
de elevi din judeţ par ră, 35 tone de ceapă, 5 nr. 3 Deva. Cele două —• Daţi-ne numele cî- hectar. Rezultatele reflec pămîntului, pe lingă îngră-
ticipă şi în această vară tone de morcovi din ră- formaţii hunedorene au torva eleve mai harnice. tă nemijlocit modul cum şămintele organice apli
la efectuarea unor lucrări ritură, 4 tone de fasole fost conduse de profeso — De la liceul din Hu ne-am preocupat de res cate pe 15—20 la sută din
de sezon în unităţile a- păstăi. rii Lucia Mărginean, Eu nedoara: Mihaela Monce, pectarea tehnologilor sta suprafaţă, facem şi ferti
gricole de stat şi coope Asemănător s-a lucrat genia Amititeloaie şi Simina Ploscar, Lumini bilite, dc calitatea lucră lizarea cu îngrăşăminte
ratiste. Pentru a ne edi şi la ferma din Rapolt a Aurora Rusu. ţa Şopterean, Renate Său- rilor şi de încadrarea aces chimice, în raport de car
fica asupra a ceea ce se aceleiaşi asociaţii. Aici — Ce lucrări s-au efec lea, Lăcrămioara Ciocîr- tora în perioadele optime. tarea agrochimică a solu
lucrează, cine şi unde, au muncit două serii ale tuat aici ? lan, Tudorela Lica, Ma- După seceriş, am evaluat lui, utilizînd circa 500 kg
ne-am adresat tovarăşei Liceului industrial nr. 2 nuela Ghindă, Ana Creţu, cu exigenţă rezultatele şi la ha, raportul de N.E.K
Viorica Jula, secretar al din Hunedoara, cu for — S-au recoltat 70 to Natalia Negreanu. am trecut la acţiuni hotă- fiind de 1:1:1.
Comitetului judeţean al maţii tot de cîte 50 dc ne cartofi timpurii, 4 to CORNEL ARMEANU rîte pentru pregătirea unor La semănat, lucrare care
U.T.C. elevi, precum şi o serie ne fasole şi 30 tone de baze temeinice recoltei din se desfăşoară sub directa
— Deci, ce participare de la Liceul industrial ceapă. (Continuare în pag. a 2-a) anul viitor. Noi am avut supraveghere a specialis
au tinerii la campania a- în cultură trei soiuri — tului, asigurăm o densita
gricolă, tovarăşă- secre Fundulea 29, Fundulea 33 te medie de peste 500
tar ? şi Transilvania. Amplasa plante la mp. Mai amin
— împreună cu Inspec rea lor am făcut-o pe 40 tesc şi faptul că pe o su
toratul şcolar judeţean şi la sută din suprafaţă după prafaţă de 50 de hectare
cu Direcţia agricolă ju plantele medicinale, pe 25 cu soluri cu reacţie acidă
deţeană am organizat 4 la. sută după pră.şitoare; am aplicat, în toamna tre
tabere de muncă patrio iar pe restul după legu cută, amendamente calca-
tică în tot atîtea unităţi minoase şi păioase în pri
de producţie şi prelucra mul an. La semănat am MIRCEA PĂTRÎNJAN,
re. Se lucrează în serii folosit seminţe din cate preşedinte
de cîte două săptămîni şi gorii biologice superioare, şi inginer şef
apreciem că se lucrează în mare parte din prima al C.A.P. Romos
bine şi cu folos. înmulţire şi provenite din
— Adică ? Exemplifi producţie proprie. Terenul (Continuare în pag. a 2-a)
caţi, vă rugăm.
— S-o luăm pe rînd.
De pildă, la ferma din Silvicultorii raportează realizări de seamă
Băcia a. A.E.S.C. Sîntan- La Ocolul silvic din Hune- procente. S-a realizat planul
drei, începînd din 1 iu doara am schimbat cîtcva stabilit Ia recoltarea şi pre-
cuvlnte cu tovarăşul Moiso darea fructelor de pădure,
lie pînă la 15 august au Popa, secretarul organizaţiei iar Ia împăduriri şi reîmpă-
lucrat 3 serii de elevi —• de partid. Am reţinut că sil duriri planul este îndeplinit
două formate din cîte 50 vicultorii din această zonă în procent de 102,5 la sută.
permanente
Fruntaşi
sînt
Fa-
în
muncă
de elevi ale Liceului sa depun a eforturi realizări tot vel Costesc — brigada 1 Hu
obţine
pentru
nitar Hunedoara şi alta, mai însemnate în cinstea zi nedoara, cornel Jurjoni —
tot din 50 elevi ai Liceu lei de 23 August. La zi, pla brigada Lunca Cernii, Du
nul
de
producţie
lui de matemUtică-fizică plinit în procent de 108,1 este înde mitru Ple.şa — cantonul Chi-
zid — Căpruţa, inginerul Mi
Hunedoara. Aceşti 150 de la sută, la lucrări de între- hail ionescu, coordonatorul
elevi şi eleve, în timpul Cîndvn, în Iarnă, vom consuma cu plăcere fructele la conservarea cărora au lu ţinere şi igienizare Ia pă- activităţii Ocolului silvic IIu-
lucrat în tabără au recol crat şi elevii Liceului nr. 1 Deva. durl — 160 Ia sută. Sarcinile nedonra. (VASILE GRIGO-
la export sînt depăşite cu 3 RAS, corespondent).