Page 58 - Drumul_socialismului_1986_08
P. 58
’as. 2 DRUMUL socialismul;
Siderurgiştii hunedoreni slnt hotarm sa-si
3» y
amplifice realizările In producţie
în spiritul democraţiei timp, însă, cu sentimentul toate căile şi sub toate as DU
noastre socialiste, al auto- justiilcat de producători, pectele a calităţii mate 11,3
conducerii şi autogestiunii proprietari şi beneficiari, riilor prime, pieselor de 11,31
economico-financiare, con al participării concrete, schimb şi tehnologiilor de
siliul oamenilor muncii din efective la autoconducerea fabricaţie, produselor rea
cadrul Combinatului side activităţii cconomico-so- lizate în combinat (Silviu
rurgic Hunedoara a rapor ciale a combinatului, la Samoilescu — comparti 12,1
tat în faţa forumului mun rezolvarea problemelor care mentul C.T.C. — laboratoa
citoresc al unităţii asupra apar în procesele de pro re).
activităţii desfăşurate în ducţie, cei care au luat Au fost aduse în dez
primul semestru al anului cuvîntui - între care Ioan batere, de asemenea, pro 13,0
şi a rezultatelor obţinute Postolache, Ionel Cîndea, bleme privind perfecţiona
şi a supus dezbaterii şi a- Petru Bora, Constantin rea unor fluxuri produc
probării un complex de Noghi, Vasile Vanca, Floa tive şi tehnologii de fabri
măsuri care să determine rea Miţaru — au arătat că caţie, întărirea colaborării
desfăşurarea normală a realizările puteau fi mai între uzine, secţii, ateliere,
producţiei în a doua ju bune dacă în activitatea precum şi cu furnizorii de
mătate a anului. unor colective nu se ma materii prime şi materiale
După cum s-a desprins nifestau, pe lîngă anumite şi cu beneficiarii produse
din darea de seamă pre greutăţi obiertivo, o serie lor realizate în combina In cadrul atelierului de fabricat curele pentru maşini agricole, din cadrul centrului
zentată de Iacob Toplician, de lipsuri şi neajunsuri tul hunedorean, promova de reparaţii al S.M.A. Deva, lucrează şi doi absolvenţi ai liceului agroindustrial din
preşedintele consiliului oa proprii, privind abateri de rea mai dinamică a pro Ilia. Este vorba de muncitorii Mircea Crişan şi Komulus Duda. Ei produc aici nume
menilor muncii, în ansam gresului tehnic. roase repere, dintre cele mai solicitate la maşinile de recoltat furaje fc 280.
blu, realizările obţinute pe în toate aceste direcţii, IM
şase luni din acest an sînt Adunări generale ca şi în cele vizînd reali
pozitive. Sarcinile de plan zarea planului la investiţii, De pe acum — baze temeinice 10,0
ale perioadei au fost de ale oamenilor îmbunătăţirea activităţii de
păşite cu peste 10 000 tone muncii aprovizionare tehnico-ma-
cocs metalurgic, 50 000 to terială şi de transport uzi recoltei viitoare de grîu şi orz
ne aglomerat feros, 27 400 nal etc. consiliul oameni 10,1
tone fontă — din care lor muncii, comitetul sindi (Urmate din pag. 1) dovedit că, acordînd aten- rită, adueîndu-ne totodată
18 200 tone fontă cenuşie, la disciplina tehnologică şi calului trebuie să-şi orien ţie maximă fiecărei lucrări o contribuţie însemnată la 10,3
mai mult de 34 000 tone a producţiei, de la normele teze mai mult eforturile roase. în vederea comba din tehnologie, putem ob asigurarea fondului de stat 20,:
oţel aliat şi slab aliat, de protecţie a muncii, ca şi preocupările, să adopte terii eficiente a buruie ţine recolte sigure şi sta şi a fondului de autoapro-
1 100 tone utilaj tehnolo renţe în organizarea lu nilor, am realizat erbici- bile la toate culturile, în vizionare teritorială cu pro 21/
gic, 1 470 tone smoală pen crului, în gospodărirea u- un stil de lucru ferm, uni darea în bune condiţii pe condiţii de eficienţă spo- duse agrpalimentare.
tar, eficient, prin care să
tru electrozi, 2 300 tone ulei nor materiale. Toate au determine mobilizarea e- întreaga suprafaţă culti
de creozot şi alte produse. făcut ca, în perioada a- vată cu cereale păioase.
nalizată, combinatul hune- nergică a maselor la rea i
O atenţie deosebită a fost dorean să rămînă dator lizarea sarcinilor de plan Mecanizatorii sînt speciali Muncă susţinută în /O,*
acordată — aşa cum a re economici naţionale cu şi angajamentelor asumate zaţi pc feluri de lucrări,
comandat secretarul gene în întrecerea socialistă. semănatul fiind încredinţat
ral al partidului, tovară însemnate cantităţi de oţel Totodată, participanţii la de mai mulţi ani lui Ioan sprijinul unităţilor agricole
şul Nicolae Ceauşescu — şi laminate, de naftalină şi adunare au cerut ministe Jurj şi ITerman Zeii. 20,:
modernizării şi înnoirii benzen tehnic, de alte pro Depăşirea producţiilor (Urmare din pag. 1) crări, începînd cu recol
producţiei, introducerii în duse, să nu se încadreze rului* de resort să ajute planificate ne-a dat posi tarea şi pregătirea pînă
fabricaţie a unor mărci în unele norme de con mai mult Combinatul si bilitatea să livrăm supli — Am înţeles că şi la ia conservarea unei mari
derurgic Hunedoara în pri
de metal cu caracteristici sum, să înregistreze res mentar la fondul de stat complexul Birtin din cantităţi do legume şi
ritmice
fizico-mecanice superioa tanţe la -producţia netă şi vinţa în aprovizionării corespun peste 160 tone grîu şi orz. C.U.A.S.C. Brad aveţi o fructe. ' 20/
cantităţi
şi
re, care să înlocuiască im la beneficiile planificate. zătoare cu materiile prime Pornind de la sarcinile asemenea tabără. — Unele rezultate ale
portul. în acest sens au Criticînd neajunsurile din stabilite de partid privind — Avem. Pînă în pre 20/
muncii de la I.P.I.L.F. au
fost asimilate 25 de pro colectivele în care lucrea şi materialele necesare sporirea producţiei de ce zent nu lucrat nici 100 do fost consemnate şi de fo
duse noi, s-au omologat ză sau pe care le coordo desfăşurării normale a pro reale, de pe acum, ţinînd elevi de la Liceul „A- toreporterul ziârului nos 21/
nouă produse destinate ra nează, participanţii la dez ceselor de producţie, ca şi seama de experienţa dobîn- vram Iancu" din Brad, tru,
Nicolae
Gheorghiu.
murilor de vîrf ale eco bateri au apreciat că se în derularea optimă a ex dită, pregătim baze temei în două serii. Băieţii şi Le-a consemnat în două
nomiei naţionale, s-au ana impune mai multă atenţie portului. nice recoltei din anul vii fetele au eliberat 10 hec forme, una sub cea a ci ■
lizat şi revizuit 46 standar privind respectarea reţete Adunarea reprezentanţi tor. în acest scop am arat tare de paie, au încărcat frelor, alta — sub cea a : I
de şi norme tehnice. lor de fabricaţie, întreţi lor oamenilor muncii dih toate suprafeţele eliberate şi transportat aproape 40 fotografiei, ce ne însoţeş
Atît în materialul pre nerea raţională şi calitatea cadrul Combinatului si şi ne-am asigurat sămînţa tone paie din cîmp, au te interviul de faţă. Din
zentat, cît şi în cuvîntui corespunzătoare a repara derurgic Hunedoara a con necesară. în continuare executat praşila la po cifrele aduse de ci reţi I
participanţilor la dezbateri ţiilor, agregatelor şi insta cluzionat că stă în puterea vom acorda întreaga aten rumb în cultură dublă nem că la jumătatea pe iul
au fost evidenţiate şi alte laţiilor (Vladimir David — acestui destoinic colectiv ţie recoltării cu operativi pe 5 hectare şi au defri rioadei, elevii liceului de- Ce
rezultate pozitive înregis Uzina nr. 1 cocsochimică — „Erou al Muncii So tate a culturilor de toam şat 2 hectare de rărituri. vean prelucraseră pentru ta)
trate de siderurgiştii hune- şi Gheorghe Simode — cialiste" — de a elimina nă, executării de calitate O masivă mobilizare conservare 7 496 kg pier cu
doreni în şase luni ale Uzina nr. 5 reparaţii şi in scurt timp lipsurile şi a arăturilor şi a lucrărilor am avut-o şi la I.P.I.L.F. sici, 8 883 leg caise, 400 (Ol
oă
anului : la indicatorii de piese de schimb), asigura neajunsurile proprii, de a de pregătire a patului ger Haţeg, unde, în serii suc kg pere şi 800 kg roşii.
calitate şi productivitate, rea ritmică a bazei teh- recupera restanţele acu minativ. în acelaşi timp, cesive, aproape 280 de Tot el a notat numele ,n
în domeniul gospodăririi şi nico-materiale necesare, or mulate la unele produse avem prevăzute ca pe o elevi ai şcolilor generale cîtorva /eleve şi elevi ca căi
dir
folosirii resurselor secun- ganizarea temeinică a pro şi ă majora plusurile în suprafaţă de 100 ha, din nr. 1 şi 2 din Haţeg, li re s-au dedicat cu hăr Bl
dai-e, al reviziilor şi repa ducţiei şi — de asemenea registrate, în cît să încheie care 50 sînt destinate cul ceelor agroindustrial Ha nicie muncii: Elisabeta lai
raţiilor la agregate şi insta — respectarea disciplinei acest an cu planul înde tivării cu cereale păioase, ţeg şi respectiv nr. 1 De Ungur, iuliana Moţiu, rit
laţii, al asigurării unor con tehnologice (Constantin Ca- plinit la toţi indicatorii să facem scarificarea tere va, timp de o lună şi ju Daniel Banciu, Ioan La- ce
lai
diţii de lucru şi sociale trinoiu — Uzina nr. 3 oţe- fizici şi de eficienţă eco nului, lucrare cu influen mătate au efectuat un zăr, Cristinel Homm, A- Su
corespunzătoare pentru per lării — refractare şi Ilie nomică. ţă favorabilă asupra ni important volum de lu drian Anca. (C
Pr
sonalul muncitor din uzine, Visirin — Uzina nr. 4 la velului recoltei. ce.
secţii şi ateliere. în acelaşi minoare), îmbunătăţirea pe DUMITRU GHEONEA Experienţa pr.oprie ne-a pi
ne
pa
cit
Referindu-se la impor tă răspunderea şi exigen C ;
<M
tanţa deosebită a activită Prolecţsa muncii — permanenta stare de veghe ţa concretizarea măsurilor To
ţii de protecţie a muncii luate în urma unor acţiuni nu
— ea latură inseparabilă pentru fluenţa, eficienţa şi securitatea producţiei de control şi .îndrumare" Bl-
a procesului de pro (Cornel Burlec - C.M.V.J.), lin
ro'
ducţie, tovarăşul Nicolae „Trebuie să fim mai mult Ta
. Ceauşescu, secretarul ge tea tuturor factorilor care procurării unor haine, e- cest sens constituie: I.M. I.M. Valea de Brazi, Gheor sprijiniţi în privinţa unor mc
neral al partidului, subli organizează şi conduc pro chipamente şi scule de pro Lonea, I. M. Hunedoara, ghe Drăgoi, de la I.M. Băr- dotări tehnice în subteran" O 1
în
nia : „în condiţiile de as ducţia sau au atribuţii pe tecţie, asigurării condiţii E.M. Deva, E.M. Certe*, băteni. Dumitru Dănciules- (Iosif Drumuş — I.M. Pe- tă
tăzi, cînd, ca urmare a linia protecţiei muncii, ur lor corespunzătoare de lu I.M: Orăştie, I.M.C. Deva, cu, de la I.M. Lupeni, Mi- trila), „Vom insista pe in sei
desfăşurării impetuoase a mărind îmbunătăţirea con cru şi sociale, a alimen l.L. Deva, „Marmura" Si- trică Niculescu, de la I.M. struirea şi educarea perso Gl-
rlc
revoluţiei tchnico-ştiinţifi- tinuă a condiţiilor de lu taţiei antidot, măsurilor meria etc. Vulcan, Virgil Stancscu, nalului şi vom milita pen ră)
ce, a dezvoltării puternice cru, asigurarea unui cadru de propagandă tehnică şi în alte unităţi însă — de la I.M. Dîlja, Vasile tru îmbunătăţirea echipa th
a forţelor de producţie, corespunzător de desfăşu de instruire a personalului printre care întreprinderi Strulea, de la C.S. Hune mentelor de protecţie şi Bf
nă
sporeşte necontenit numă rare a producţiei în depli muncitor. i?• miniere din Valea J'mlui, doara, Nicolae Oprea, de menţinere a stării de să Or
la I.M. Barza — au recu
rul persoanelor ocupate în nă securitate şi cu grad nătate a oamenilor" (Ale ră;
industrie, în producţia ma ridicat ■ de eficienţă econo noscut că, în pofida unor xandru Radu — C.S.V. Că- rlc
Co
terială şi în toate ramurile mică, prevenirea —• prin Pe marginea dhalizei — bilanţ a activităţii condiţii corespunzătoare de 1-an). Din cuvîntui partici ml
economiei, extinderea con analize şi dezbateri, con pe semestrul I 1986 lucru din unităţi, a măsu panţilor a reieşit hotăgVea
tinuă a activităţii de pro troale şi îndrumări, in rilor luate la nivelul com de a acţiona mai intens
tecţie a muncii, eforturile struiri şi propagandă teh partimentelor de protec pentru crearea tuturor
de a găsi metode şi mij nică — a' accidentelor şi ţie a muncii pentru fieca condiţiilor pentru ca acti
îmbolnăvirilor profesio Folosirea cu chibzuinţă C.S. Hunedoara şi alte co
loace noi, eficiente pentru a acestor fonduri, preocu lective muncitoreşti — ac re secţie, sector, atelier sau vitatea de protecţie a mun
îmbunătăţirea condiţiilor nale. parea, cu seriozitate şi răs ţiunile şi măsurile între abataj, s-au mai perpetuat cii să slujească constant,
de lucru, pentru preveni mă Prezentînd darea de sea pundere de organizarea şi prinse nu au avut eficien deficienţe, neglijenţe, s-au nemijlocit, eficient produc ■
asupra
de
activităţii
rea accidentelor de pro protecţie a muncii desfăşu conducerea activităţii de ţa scontată. Mai mult, aici comis abateri de la norme, ţia, pentru ca oamenii să £1
ducţie şi a bolilor profe rată în semestrul I a.c. în protecţie a muncii, urmă s-au înlănţuit abateri de la s-au produs accidente şi se afle permanent în sigu bil
sionale se înscriu pe linia unităţile din industrie şi rirea cu perseverenţă şi e- tehnologiile de lucru şi de îmbolnăviri. ranţă la lucru. Şi
lzc
unor preocupări majore, a Vorbitorii au apreciat' că Programul de măsuri a- de
agricultură, organizaţiile de xigenţă a respectării rigu la disciplina muncii, au
Unor necesităţi prioritare construcţii, transporturi, roase a normativelor de fost minimalizate sau chiar stă în puterea oamenilor doptat la nivelul I.T.S.P.M. pl<
ale societăţii contempora circulaţia mărfurilor şi co partamentale şi instrucţiu ignorate potenţiale cauze — a conducătorilor proce Hunedoara-Deva, progra se.
ge
ne, conferind, în acelaşi operaţie, din celelalte uni nilor legale în domeniu, determinante de avarii sau selor de producţie, a fac mele cuprinzătoare, con ril
timp, acestei probleme cu tăţi economico-sociale ale ca şi atenţia acordată ma accidente, instruirea perso torilor cu răspunderi pe crete, existente în fiecare pr
ample implicaţii economi judeţului, Ionică Darie, terializării măsurilor stabi nalului, ca şi controlul şi linia protecţiei muncii, a unitate se cer înfăptuite de
tr(
ce şi sociale un caracter inspectorul şef al Inspec lite au făcut ca în cele mai îndrumarea pe linia pro fiecărui lucrător — de a pas cu pas, cu exigenţă Iz.
mobil şi profund umani toratului teritorial de stat multe unităţi economice, tecţiei muncii s-au făcut pune ordine în acest do şi responsabilitate, deter-
tar". pentru protecţia muncii agricole şi sociale din ju adesea superficial, măsuri meniu, de a determina, minînd astfel fluenţă şi dfl 1
Înfăptuirea permanentă, Hunedoara-Deva, a consem deţ să nu se înregistreze le stabilite nu au fost fi prin toate mijloacele, îm rodnicie întregii activităţi tot
cu
dinamică a obligaţiilor în nat că statul alocă an de evenimente, accidente sau nalizate operativ şi efi bunătăţirea activităţii, im din toate sectoarele econo- (X
acest domeniu se cere în an însemnate mijloace fi îmbolnăviri profesionale cient. plicit desfăşurarea norma mico-soc'ale ale judeţului. I.i
soţită de înaltă exigenţă nanciare în domeniul pro ori numărul acestora să fie Cei care au luat cuvîn lă a proceselor de produc
şi responsabilitate din par- tecţiei muncii, destinate foarte redus. Exemple în a- tui — Nicolae Radu, de la ţie. „Vom urmări cu toa G. DINU