Page 59 - Drumul_socialismului_1986_08
P. 59
NR. 8 913 • DUMINICA, 17 AUGUST 1986 Pag. $
Actul de la 23 August 1944 — Dialog cu cititorii
O Cu cele 22 000 tone de lor productivă. • Cea mai
iLEVEZIUNE cărbune extras peste plan, ridicată temperatură a verii
moment hotărîtor în scurtarea celui minerii sectorului IV al I.M. lui '86, la noi, a fost în SESIZĂRI - SOLUŢII
Lonea şi-au îndeplinit pla 5 august, de 32,8 grade
nul pe 8 luni ale anului. Celsius. De-acum mercu • Mihai lacoboae, car
JICA, 17 AUGUST
de al doilea război mondial Noroc bun şi cît mai multe rul termometrelor coboară. tierul Gojdu, blocul B 6,’
■lex tone de cărbune I • Vineri, Nu pierdeţi nici o zi de ap. 1, Deva : Cele sesizan
mica copiilor (par 15 august a.c., s-au împli plajă 1 • Un posibil „dia te se confirmă. S-a stabi-j
ii color). Telefil- (Urmare din pag. 1) altele similare, revoluţia din piraţiilor proprii, precum şi nit 31 de ani de la intra log de la distanţă". „Alo ! lit ca secţia apă-canal-ter-
iteca de ghiozdan. August 1944 a dobîndit ca posibilitatea de a construi rea în producţie a cocse- aici liftul de la blocul M 2 moficare din c a d r u l
'izitatorii“ dul Comunist Român a avut racterul unui autentic răz pe pămîntul patriei cea mai riei din Combinatul side din Deva. Doresc să vor G.I.G.C.L. Deva să execu
n cununa ciule rolul precumpănitor - au e- boi al întregului popor, ceea dreaptă şi mai înaintată o- rurgic Hunedoara, prima besc cu colegul meu de te un cămin de vizitare pe
iul românesc. videnţiat cu claritate carac ce explică, de altfel,' victo rînduire socială - orînduirea cocserie modernă din side la scara III, blocul J 34, reţeaua de canalizare e-j
Muzică populară terul marii orientări politice ria rapidă şi deplină obţinu socialistă şi comunistă". rurgia românească. în a- Petroşani". „La telefon". xistentă pentru devierea a-
Mor) interne şi internaţionale a tă asupra unui inamic su Victoria românească din ceeaşi zi, acelaşi număr de „Ce mai faci, amice ?” cesteia. Luaţi ’egătura cu
bum duminical României. Ele au definit, fă perior ca înzestrare tehnică august 1944 a avut remarca ani de vechime neîntre „Stau". „Şi eu !" Cei care asociaţia de locatari din
arţial color) * Au- ră echivoc, caracterul suve şi experienţă de luptă. în bile repercusiuni politice şi ruptă în unitate au împli trebuie să le repare pro care faceţi parte. Trebuia
st în epopee — ran al hotărîrii de a rupe cele opt zile de luptă in militare în ansamblul celui nit 22 de oameni ai -mun babil că... stau şi ei • Doi să emită o comandă pen
cm tv. * Virtuozi legăturile care ne fuseseră surecţionale, forţele revolu de-al doilea război mondial, cii de .aici - cocsari, maiş muncitori de excepţie, care tru curăţarea subsolului
cântecului romă- Impuse în cadrul blocului ţionare au eliberat 150 000 scurtîndu-l cu circa 200 de tri, ingineri -, pentru care au slujit 38 de ani, îm tehnic. Mai scrieţi-ne cum
sc * Telcsport * politico-mi-litar dominat de km pătraţi din teritoriul na zile şi scutind astfel omeni preună, la starea drumuri decurg lucrurile.
itidlanul în 600 de cel de-al treilea Reich. ţional, au eliminat peste rea de incalculabile jertfe lor forestiere din Ţara Za- O Un grup de locatari,'
cunde * Autograf umane şi pierderi materiale. rândului, şi-au încheiat strada Mihai Viteazul, blo-
azlcal * Din fru- La înflăcărată chemare a 60 000 de militari hitlerişti şi Eliberînd un teritoriu de o ECRAN cărţile de muncă. Sînt bul B 2, Hunedoara: Co
îseţile patriei * partidului comunist, întregul au capturat o importantă deosebită' importanţă strate Leontin Bulzesc şi Lazăr mitetul executiv al consi-i
mea minunată a popor s-a angajat cu en cantitate de material de răz Başa, drumari în cadrul
inului * secvenţa tuziasm şi spirit de jertfă boi, printre care 222 avioane gică în desfăşurarea celui coloanei Baia de Criş a fiului popular al munici
piului Hunedoara ne in
espectatorului în lupta pentru victorie, in- şi 438 nave. Pentru elibera de-al doilea război mondial, cocseria reprezintă locul U.M.T.C.F. Deva. Tovară
intcmporanil noş- treaga armată a ţării a în rea patriei s-au jertfit 8 585 forţele revoluţionare româ în care s-au format ca şii de muncă i-au sărbătorit formează că cele sesizate
tors armele împotriva hitle- de militari şi numeroşi ci neşti au smuls comandamen au fost reale. Soluţia o cu
riştilor. Izbucnirea şi desfă vili angajaţi în gărzile re tului hitlerist posibilitatea or- - meseriaşi, ca oameni. Tu cum se cuvine şi le-au urat noaşteţi. Defecţiunea a fost
âcjurnat turor veteranilor, întregului „La mulţi ani !" • S-a remediată. Ea s-a datorat
în întîmpinarea şurarea revoluţiei în Româ voluţionare. „Ţinînd seama — ganizării defensivei pe ali colectiv, un călduros ,La deschis şi ştrandul din Pe
arii sărbători na- nia în august 1944 consemna sublinia secretarul general niamente de teren puternice mulţi ani !" şi urarea de trila. Probabil că le-au for tot unor locatari din blo-j
male astfel un fapt inedit în prac al partidului nostru, tovară - între care Munţii Carpaţi noi succese în muncă ! • ţat mina gospodarilor de cui dumneavoastră. Prin»
ira mea azi (co tica revoluţionară mondială, şul Nicolae Ceauşescu - de -, facilîtînd considerabil îna Semestrul I al acestui an aici căldurile mari ale lui cipalul este să recepţio
în lupta de eliberare împo amploarea forţelor populare intarea forţelor sovietice în naţi bine programul tui
ri a adus pe primul loc al august. Oricum, bine şi
ntarea României triva ocupanţilor, întregul care au participat la insurec adîncimea peninsulei Balca hărniciei şi realizărilor în mai tîrziu decît deloc I • Recepţionaţi ?
olor) popor, fără nici o fisură, a ţia armată şi în primul rînd nice şi către Europa Centra muncă, la T.A.G.C.M. De Deşi este aproape toamnă, • Un grup de părinţi
lin artistic. „Cita- format o unitate de granit. a clasei muncitoare, con lă. Exemplul României a fost va, brigăzile nr. 1 şi nr. 2, căminul din Hunedoara: Aveţi drep-j
de
nefamilişti
:1a sfărîinată" După cum se ştie, lupte dusă de Partidul Comunist urmat, la scurt timp, de Bul echipa condusă de mozai G 104, din Teliuc, al I. M. tate, ni se comunică dei
îlcjurnnl grele s-au desfăşurat la Român - exponentul intere garia, Finlanda şi a generat carul Dumitru Constantin Hunedoara, arată ca.... la Comitetul executiv aţi
Bucureşti, pe Valea Prahovei, selor vitale ale întregului puternice crize politice în — de la brigada nr. 1 — primăvara : îngrijit, curat, Consiliului popular al munH
■II. •« AUGUST în Bucovina şi Banat, în Do- popor -, de faptul că a răs Ungaria şi Croaţia. Conform şi pe zidarul Tudor Sandu modernizat, cu un înalt cipiului Hunedoara. Trena-ţ-
brogea şi Muntenia, în Ol turnat regimul politic al dic părerilor unor personalităţi leţul şi scrînciobul pentnţ
îlv. nat tenia, în Transilvania şi Cri- taturii militaro-fasciste, for politice şi militare ale vremii — de la A.C.M. Petroşani. grad de confort. Fiecare copii de la pădurea Chi»-
în întîmpinarea şana, de-a lungul Dunării şi ţele cele mai reacţionare şi sub aspect economic de Felicitări ! • S-a redeschis garsonieră găzduieşte un zid nu au fost puse îrf
arii sărliâtorl na- vîndute Germaniei fasciste, clanşarea de către România — renovat şi igienizat — singur locatar, care dis
nordul şi sudul Moldovei. funcţiune, nefiind autoriza
malc Peste tot armata română, şi a lichidat dependenţa de a războiului antihitlerist a lo restaurantul „Mîndra" din pune de toate utilităţile • te de către I.S.C.I.Rî
semne ale unui imperialismul german şi de vit decisiv maşina de răz Petrila. Aşa cum arată „Deschideţi fereastra" este I.G.C.L. Hunedoara, care
sprijinită de formaţiunile pa
np eroic triotice de luptă, de alte for orice imperialism, ducînd la boi germană. De altfel, di acum, îşi merită numele • un spectacol de poezie şi administrează şi exploatea
ştiinţa — forţa mensiunile internaţionale de Ceasul din faţa Complexu imagine artistică, oferit în
‘mijlocită de pro maţiuni de factură populară întoarcerea armelor împotri mare anvergură ale intră lui de alimentaţie publică cursul acestei săptămîni ză trenuleţul şi scrînciobul,'
tetic organizate ad-hoc, care ma va armatelor hitleriste şi la rii României în război împo din Vulcan arată, de ani publicului din Hunedoaia va efectua revizia şi repa
îzav folcloric (co terializau concepţia parti izgonirea lor de pe terito de zile, ora 10,25. Le-o fi de tinerii studenţi Florin rarea acestora, pentru o
dului comunist de angajare riul ţării, insurecţia din au triva Germaniei naziste au putea fi puse la dispozi
ri fost subliniate cu obiectivi plăcînd aşa de mult edili Busuioc (I.A.T.C.) şi Ga- ţia cooiilor.
im serial (color), in luptă a întregului poten gust 1944 a marcat înce tate încă de atunci de către lor de aici melodia ,,Opriţi vrilă Cocacs (I.A.P. „Nicolae
’ristofor Columb" ţial combativ al naţiunii, putul revoluţiei de eliberare timpul" ? ! • In cadrul în Grigorescu"). Spectacolul • Mai mulţi nefumâtori
îlejurnal. practic întregul popor, a a- socială şi naţională, anti opinia publică din ţările a- treprinderii „Marmura" Si- poate fi considerat, pe din Hunedoara: Au fost
plicat lovituri nimicitoare fascistă şi antiimperialistă, liate sau neutre. meria există o sală în care bună dreptate, o fereastră situaţii cînd unii consurrva-
duşmanului. Localităţile ţării care a dus la cucerirea ade Analizînd impactul intrării sînt expuse cele mai intere deschisă spre inima tutu tori nu au respectat in
au fost transformate în ade văratei independenţe a pa României în război împotriva sante obiecte din marmură, ror iubitorilor de artă • terdicţia de a nu fuma în
vărate cetăţi de luptă, co triei, Ia transformarea revo Germaniei naziste şi Unga unitatea lactovegetarian^
iWEfVIA municaţiile au fost perma luţionară, socialistă, a Româ riei hortyste este evident că prelucrate de către oamenii Pentru asigurarea necesa
SESHKHBB9R unităţii. Expoziţia demon rului de muncitori califi din bulevardul Republicifi-t
nent controlate de luptătorii niei. Masele populare şi-au prin actul revoluţionar de strează capacitatea de caţi, la T.A.G.C.M. Deva se colţ cu strada 30 Decem-L
noştri, interzicînd inamicului dobîndit, cu arma în mînă, la 23 August 1944, România creaţie a colectivului, este află în pregătire 185 de brie. S-a pus în veder#-
\: Pruncul, pono- orice deplasare şi siguran dreptul de libertate şi ne- a contribuit hotărîtor la vic locul în care muncitorii lucrători, organizaţi în 12 conducerii I.C.S.A.P. Hu*,
ardeienii (Patria); ţă, coloanele duşmane au atîrnare, dreptul de a fi de toria coaliţiei antihitleriste, nedoara şi lucrătorilor diiS'
pte fantastici (Ar- fost permanent hărţuite, frac- plin stăpîne pe bogăţiile na că a grăbit decisiv scurta aduc idei şi de unde pot cursuri, pentru meserii de unitate de a acţiona pen*
JNEDOARA: Prun- ţionate şi nimicite. Prin toa ţionale, de a-şi făuri desti rea duratei conflagraţiei lua îdei pentru activitatea ficitare. tru ca „Fumatul interzîs-t
ttrolul şl ardelenii nele potrivit intereselor şi as
n — A); Cantonul te aceste acţiuni ca şi prin mondiale. să se respecte.
/Modern — UJ;
• 1 Marea Nca
ne I-Il (Fla-
Contrabandiştit
nta Lucia (Arta); Roadele educaţiei rutiere
ŞANl: Artista, do-
i ardelenii (Pa-
Cobra se intoar- Educaţia rutieră ocupă fecţionarea continuă a for republicană de la Năvodari
Nolembrle); Raco-
(Unirca); LUPENI: un ioc important în activi melor şi metodelor de rea a cucerit locul II pe ţară.
ian — seriile 1-11 tatea pionierească, iar or lizare a acesteia. In ace Membrii echipajului —
al) ; VULCAN : ganizarea diferitelor con laşi timp, formează şi dez Cristinel Marta (şoim al
1 fârfl grai (Lu-
tl); LONEA: Din cursuri stimulează intere voltă un comportament patriei din cl. I) şi pionie
îultâ dragoste (Mi- sul purtătorilor cravatelor disciplinat şi preventiv pe rii Daciana Ciobanu, Gior-
PETRILA: Sosesc roşii cu tricolor pentru a- giana Hodorog şi Bogdan
e călătoare (Mun-
2) ; ANINOASA : ccst domeniu încă din cla I-Iosu — au obţinut locul
ană neobişnuita sele mici. Locuri de cinste I la proba teoretică, locul
toresc); URICAN1: Vacanţa de vară din a- în întrecerile II la proba de artă plasti
mi se întîmplă cest an a găzduit .şi eta că cu tematică de educa
mie (Retezat);
Al patrulea gard pele republicane şi inter pioniereşti naţionale ţie rutieră, locul III la
lcbarcader (Steaua naţionale ale acestor între si internaţionale traseu-îndemînare într-un
GURABARZA : ceri, competiţii în care pio parc şcoală şi locul IV la
meu pe ter-
scurt (Minerul) ; nierii hunedoreni' au ocu proba de creaţie literară.
i T I E : Furtună pat locuri de cinste. drumurile publice, o con Aşadar, pe echipaje, locul
iflc (Patria); Toa „Educaţia rutieră, educa ştiinţă civică în perspecti doi pe ţară !
ca este a mea — va pregătirii copiilor pen
I-n (Flacăra) ; ţia pentru vidţă“ este în Cei mai mari, pionierii
IIU-BAI: Zbor pe- trecerea rezervată elevilor tru viaţă. Urmărind acest din ciclul gimnazial se în
(Casa de cultu- din ciclul primar. Ea ur generos scop, întrecerile e- trec în concursul: „Cea
ATEG: Vară sen levilor din clasele I—IV
ilă ( D a c i a ) ; măreşte intensificarea pro mai bună patrulă şcolară
: Din nou împren- cesului de educaţie rutieră au fost cîştigate pe judeţ de circulaţie", pregătind
LAN: Aventură în a tuturor pionierilor şi şco de echipajul Şcolii genera copiii în spiritul respeeki-
(Casa de cultu- larilor din clasele I—IV, le nr. 4 Deva (condus de rii normelor de condmW
MERIA: Viraj pe-
(Mureşul); ILIA: antrenarea lor la activităţi înv. Dobriţa Rudan), e- civică în societate şi pe
1 de turcoaze (i.u- educative de masă şi per- chipaj care la întrecerea drumuri publice. Competi Dialog pe tema „poligonului de îmlemînare‘* între echipajul Şcolii generale do-
ţia valorifică activităţile bra (deţinător al locului XII pe ţară) şi reprezentantul serviciului circulaţie din cadrul
de educaţie rutieră pentru Inspectoratului judeţean de interne, maior Troian Berbeccanu, care a sprijinit îndea
prevenirea accidentelor, proape activitatea de educaţie rutieră.
cunoaşterea şi respectarea
regulilor de circulaţie şi
sprijinirea organelor de pat locul II la proba de lui Naţional al Organiza briel a cucerit două locuri
miliţie în îndrumarea şi dirijare în intersecţie, şi ţiei Pionierilor, elevii Ga I la teorie şi proba circu
u az.t : vremea va supravegherea circulaţiei locul III la poligonul de briel Palcovaci (Liceul in laţie într-un parc şcoală,
i, cu cerul varia- pionierilor şi şcolarilor. In îndemînare. dustrial „Aurel Vlaicu" O- două locuri II la depanare
t şl senin noaptea acelaşi timp, aceste între 'Desigur, aşa cum „Cea răştie) şi Cristina Petrescu de bicicletă şi la general
Ineaţa. Cu totul
n zona de deal şi ceri cultivă sentimentele mai bună patrulă şcolară (Liceul agroindustrial Ilia) individual, şi un loc I1T
te se vor semnala de solidaritate şi întrajuto de circulaţie" din ciclul foşti elevi ai Şcolii gene la îndemînare în poligon
caracter de aver- rare, în spiritul respec gimnazial continuă activi rale Ilia (unitate care a cu bicicleta. Iar Cristina
Uul va sufla în
slab. Temperatu- tării principiilor „Codului tatea „Educaţie rutieră, e- deţinut ani la rînd locuri — locul II îndemînare în
nime vor fi cu- etic al pionierilor". Echi ducaţie pentru viaţă" din fruntaşe pe ţară la „Cea poligon.
între 10 şl 17 gra- pajul Şcolii generale Do- clasele I—IV, în prima mai bună patrulă şcolară Cu locuri de frunte îrf
celc maxime în-
şi 31 do . grade, bra, care a reprezentat ju treaptă de liceu elevii nu de circulaţie") au făcut întrecerile naţionale şi in
londlţii de ceaţă. deţul nostru la faza re pot uita ceea ce au învă parte din lotul reprezen ternaţionale — avem mîn-
publicană de la Năvodari, ţat în anii precedenţi pri tativ al ţării noastre. In dria rostului educaţiei ru
unte : vreme cal- tiere făcute în organizaţia
cerul variabil. Cu s-a clasat pe locul III pe vind... circulaţia. Iată, aşa clasamentul general, echi
Mat vor cădea ploi ţară — aşadar un nou şi dar, că la concursul in pajul României a cucerit de pionieri din şcoală !
icter de aversă, binemeritat succes al edu ternaţional „Tineretul şi locul I în întrecerea cu e-
ojog de serviciu Gabriel şi Cristina, câştigători ai concursului interna Prof. DAN HEREDEA,
ftiţuriga). ţional, împărtăşesc colegilor mai mici impresii din marea caţiei rutiere I Echipajul siguranţa circulaţiei", des chipaje din R.S. Cehoslo
competiţie. pregătit şi condus de prof. făşurat recent la Constan vacă, R.P. Bulgaria, R.P. Consiliul judeţean
Lucian Idriccanu a ocu- ţa, în organizarea Consiliu Ungară şi RJP. Polonă. Ga al Organizaţiei pionierii*^
