Page 6 - Drumul_socialismului_1986_08

,
' ng. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N

T ele
Ji*icala% Jlaetn penttu pîine
i:î,ooTelex
13,05 1,0 s:
Rămîi al crezului, doar Unul, în această noapte aplecată către mîine 'Vnîn
Prin veac, scrutând în viitor Scriu un poem pentru pîine. ■lor)
Cum a crezut Iancu-Triburiul pe Tî
popul
din Apusenii lui de dor... Un poem pîrguit sub soare senul
H U N E D O R E N îşi cere cîntec de lumină Un poem de dor şi de neuitare. Frum
Repoi
Strămoşul întemeietor
inuzii
Ca ţara-n sine să rămînă Bucuria mea c ca o floare, cuvin
poeţii
Şi-n sinea ei, al ci popor... Crescută între suflet şi-o cărare ilin f
nă care i-a călăuzit viaţa Rămîi al crezului dintîi naţioi
Doi mora - „Fericit e doar cel cu De legămînt fii Păstrătorul Scriu un poem pentru’ pîine Ieria
Telcs
suflet curat" — totul, în­
die îi
treaga problematică a co­ AI ţării tale bard rămîi Scriu şi tăccrca-n mine ninge 11,10 Iulie
venin
De mult n-am mai citit profesiuni şi se simte pulsul locviului e trecută prin sita în inimă cu Tricolorul. Glasul apei nu se stinge. ti ce
o carte cu atîta interes şi robust al acestei miraculoa­ incoruptibilă a reflecţiei EUGEN EVU MIRON TIC 15.00 Inclii
mulu
participare cum mi s-a în- se lumi a muzicii, losif morale şi condusă înspre 10.00 Telej
tîmplat cu recentul volum Sava ştie să întrebe, să asemenea concluzii cu va­ * In
PATIMA MUZICII, semnat incite, chiar să irite, să a- loare de repere existen­ zilei
de David Ohanesian şi lo- tingă puncte nevralgice ; ţiale. Cine se aşteaptă să 10,20 Telce
(parţ
sif Sava. Este vorba ■ de David Ohanesian se lasă afle aici anecdote de ge­ 10,50 Auto:
fapt de un dialog, de un antrenat cu pasiune şi e- nul celor pe care le publi­ L a u r e a ţ i i n o ş t r i romă
colocviu, cum îl numeşte xemplară sinceritate, îşi că almanahurile „din viaţa 12 (c
losif Sava, desfăşurat pe deschide sufletul, cum s-ar artiştilor" sau „din culise", 20,30 Film
parcursul mai multor întîl- zice, îşi expune crezul şi va fi dezamăgit. Nu. Deşi torul
lor).
niri. Rezultatul, transcris se citeşte dintr-o suflare, „Laureaţii noştri" sint ne Eli, fanfara a avut — universală pe fiecare in­ Casei
ulterior vreme de o lună, PATIMA MUZICII este o copii. Copii dintr-o repre­ exceptînd unele perioade strument. Repetiţia genera­ 22,20 Telej
depăşeşte cu mult nivelul carte gravă, pe alocuri cu­ zentativă şi matură forma­ de întreruperi — o evoluţie lă o organizăm duminica
unui „curriculum vilae", al tremurătoare. Autorii ei, ţie de instrumentişti a ju­ ascendentă. Ea s-a revita- dimineaţa, după care, de
unei vieţi rememorate. Bio­ prin întreaga lor atitudine, deţului: fanfara Casei pio­ Uzat in ultimii ani, ajun- regulă, vizionăm cite un 15! ac
grafia îşi păstrează desigur prin toate opiniile pe care nierilor şi şoimilor patriei gind o formaţie omogenă film. Şi vine marea zi: în-
locul şi importanţa ei în nu o dată se situează pe le rostesc, aspiră să impu­ Orăştie, ce reuneşte inter­ de certă valoare artistică. tilnirea cu scena, cu pu­
I5UCUR1
minunatele pagini în care poziţii divergente faţă de nă ideea că „numai ţinuta preţi de certă valoare. O- „A fost greu să ajungeţi blicul, cu emoţiile. Apoi, (lioprograi
marele bariton evocă, nu interlocutorul său, ceea ce morală, numai respectarea cupînd locul II pe ţară şi aici Răspunsul la între­ muncă şi iarăşi muncă. 6,15 Sfatul
fără nostalgic, anii formă­ sporeşte tensiunea ideati­ legilor morale poate defini, titlul de Laureat in Festi­ barea adresată profesoru­ Sperăm să răminem un Recolta ’f
salva cultura, încrederea
jurnal; 7,
rii sale, etapa clujeană, at­ că a cârtii. Căci, la urma in muzică şi purtătorii idea­ valul naţional „Cintarea lui Androne Eli se lasă aş­ colectiv omogen, muncitor, 3.00 Revis
mosfera de elevaţie artis­ urmelor, PATIMA MUZICII României" formaţia de teptat. Apoi: „A cinta la inimos ! Sîntem înconjuraţi Curierul
tică şi intelectuală a Clu­ este o carte de idei. Mai lurilor muzicale". PATIMA fanfară şi-a argumentat un instrument presupune şi sprijiniţi cu înţelegere Rulctin di
jului anilor 50, etapa bucu- mult: se intîmplă că ambii MUZICII este în cele din statutul cîştigat în viaţa spi­ multe, foarte multe ore de şi dragoste de factorii edu­ Uienţa ra.
reşteană, momentul OEDIP, interlocutori sînt nişte mo­ urmă o pledoarie patetică rituală a oraşului Orăştie, muncă Individuală, dar sa- caţionali locali şi judeţeni, tin de ştii
fo
moara
de o importanţă capitală ralişti. losif Sava pilotează pentru rigorile profesiona­ a Hunedoarei, a patriei. tisfacţia pe care o încerc avem in organizaţia orăşe­ Revista l
în destinul său artistic, de­ discret discuţia înspre as­ lismului artistic. Şi, cum Da, a patriei! Pentru că, acum acoperă oboseala. nească de partid un îndru­ 11,0' BuU
ceniul în care a cîntat la pectele morale, iar David principiile etice pe care le pe calea undelor radiofo­ Cind am preluat conduce­ mător permanent. Sînt 11,3- ..ied.
Opera din Hamburg, tur­ Ohanesian formulează con­ proclamă rămin valabile nice sînt prezenţi mereu rea cercului aveam un nu­ bucuros că elevii simt dra­ tic Vasile
neele în marile centre mu­ cluziile morale pe temeiul pentru toate artele deopo­ în emisiuni (de curind i-am cleu de 8 instrumentişti. gostea pentru muncă, pen­ 12.00 Bulei
zicale ale lumii, unde a e- unei experienţe de o viaţă. trivă, ea este totodată o „recunoscut" in „Fata de Am recrutat vreo 200 de tru muzică, simt cîntecul l’ublicitati sce
marea
voluat sub bagheta unor De la întîile precepte de veritabilă carte de deonto­ la Orăştie" dintr-o suită elevi de Ig cele două şcoli şi ştiu să-i transmită me­ De la 1 li
dirijori iluştri şi în compa­ morală elementară — „De logie artistică. Cu atît mai de cintece populare trans­ generale din oraş. După sajul artistic, patriotic". premieră
nia unor nu mai puţin iluş­ la tatăl meu am învăţat preţioasă, cu cit domeniul misă de Radio Bucureşti), prima selecţie, mi-am for­ Repertoriul formaţiei — Şlagăre r
Dialoguri
tri interpreţi. Dincolo de trei lucruri: să nu mint, să e încă mult prea palid re­ dar şi in spectacole repre­ mat un colectiv de 60 de particula cea mai sensi­ ltadiojurn
toate acestea însă, se con­ nu fur, să nu-mi bat joc prezentat în producţia zentative, invitaţi in multe copii pe care l-am repar­ bilă a acesteia — vibrează nia, peisa;
turează viziunea unui mare de dragostea fetelor..." — noastră editorială. oraşe, ori la festivalul tizat pe instrumente. Au emoţionant in actualitate, tem; . 'an
din
opere
artist asupra propriei sale şi pînă la judecata oedipia- RADU CIOBANU „Trompeta de aur" a Lito­ urmat orele de studiu, mun­ dăruindu-ne, la manifestă­ Pe Ilistri
ralului sau în confruntări ca individuală, cîntatul pe rile de prestigiu la care e Barbu; 1
de prestigiu cu fanfare din partide şi apoi repetiţia prezentă mereu fanfara o- Ştiri; 17,0:
dv
CRONICA LITERARĂ laşi, Timişoara, Constanţa... generală. Repetiţiile le-am răştiană, sentimentul cald dresa 18,2
serii;
Cu o frumoasă tradiţie organizat săptăminal, circa şi înălţător al frumuseţii co­ litică inti
OANA PRECUP pilăriei, care ştie să dăru­ ţionaiă; i
în viaţa muzicală a genu­ două ore, pe partide de iască frumuseţe. Şi mai maţii; 10.
Fanfara
ilin
„Din cei codri de argint" Orăştie, în pionierilor jude­ lui (actul de naştere al instrumente, îmbinînd mo­ presus de toate — ştie să un unic
ştiri * P.
mentele de muncă cu cele
formaţiei a fost semnat în
tabăra
poarte spre mîine ştafeta
cu
1
ţeană de Ia Costoşti. 1958), sub bagheta dirijo­ de destindere - tenis de unei frumoase tradiţii: mu­ trecerii succei
du-nc impresia că Ioana masă, lotbal, şah, audiţii nou stad
Precup nu este o „pasa­ Foto NICOLAE IOVESCU rilor loan I. Brătescu, loan zica de fanfară. re; 20,0
l,a
21.00
Ioana Precup geră" în scrierea poeziei. Popa, Aurel Helgiu, Dorel muzicale sau exemplificări LUCIA LICIU 22.00 Rai
în „Legenda stîncii Bos- Părău, Aurel Croza, Andro- din muzica inslrumetală Sport; 22
DIN CE! CODRI cadău" şi, alături de ea, în zicale 23,0
do
tate;
DE ARGINT toate legendele din carte tic. Emii
se simte mina unui subtil Prezenţe artistice Muzică (
regizor al dramelor, cu 2C--> Birt
„jumătatea nevăzută", în hunedorene
basm, în aura mioritică,
mărturisind curgător, lu­ • Festivalul interjude-
mea incomensurabilă a ce­ ţean al dansului de femei
lor „aninaţi de munţi", „Ecouri meseşenc". în pei­ DEVA:
în care se răsfrînge cerul sajul montan de la „Po­ grădinari
cu stelele şi luna, viscolul pasul romanilor" (judeţul (Patria) ;
şi codrul, omul şi vietă­ Sălaj) se desfăşoară, în- sit (Arta) c
Artista,
ţile însoţitoare şi în care cepînd de ieri, ediţia a nil (Mod
există o structurală volup­ XlII-a a Festivalului in­ Mărin m:
tate de a reda strălucirea ter judeţean al dansului de — B); Fi
(Flacăra)
dintîi a cuvintelor unei femei „Ecouri meseşene". rii (Arta
limbi vechi, pe care apa Furtună
Cine nu o cunoaşte pe Printre formaţiile invitate ring); r„i
joetă, aflată deja la a doua vremii a smălţuit-o spre a la sărbătoarea folclorică se iembrie);
.:arte. oscilantă ca moda­ o feri parcă de invazia po­ numără şi ansamblul vocal seriile I-:
litate de expresie lirică în­ luării. Legenda invocată al Căminului cultural Du­ PENI; 1
dragoste
tre poezia populară şi cea are un haz neaşteptat, pro- pă Piatră (Buccş), laureat CAN: A
cultă, ar fi tentat să crea­ bînd disponibilitatea Ioa­ cu locul II pe ţară în pre­ ti cil — s
ceafărul)
dă că ea trăieşte şi se in­ nei Precup pentru o tră­ cedentă ediţie a „Cîntăfii tont fără
spiră din lumea miraculoa­ sătură specifică nouă: u- României". ANINOA
să a unei vetre folclorice, snorul nativ. Gravitatea • La „Cununa cîntecului stîng al
toponimia specifică răzbind este însă preponderentă în românesc" — un alt festi­ tre (Mui
C
CÂNI:
din mai toate cîntecelc sale celelalte zece legende, fie­ val interjudeţean ăl cîn­ (Retezat)
cu un parfum arhaic şi ni­ care conţinînd un miez de tecului, jocului şi portului nul met
ju­
mioritică.
în
sorginte
cidecum că această sensi­ românesc, oare se desfă­ seriile I
şie);
bilă creatoare trăieşte în rul atît de specificului şoară în aceste zile la Tul- întoarce OR.
urnea oraşului. Al unui nouă toponimic (şi extrem cea — este prezent ansam­ pentru
oraş industrial, cum este de bogat), poeta imaginea­ blul „Doina Mureşului" al I-II (Fiat
Hunedoara. Prospeţimea ză, narează şi rezolvă in­ Casei de cultură Orăştie. BAI: Prc
cultură);
simţirii, acuitatea percepe­ clusiv stilistic, cu deosebi­ Mărin rr
rii lumii reale a spaţiu­ tă intuiţie, legende parcă BRAZI:
.edem :
lui mioritic, prin transce- rupte din tezaurul mitolo­ CRONICA DISCULUI rea (Cas
dere din imemorabilul gic al neamului. Nu doar S1MERIA
timp al începuturilor de lu­ în peisajul literar hune- „Simfonia spaniolă", „Bolero" Ontnrio
me, firescul şi muzicalita­ dorcan, Ioana Precup repre­ Goni raita
ta t.ucia
tea, purtînd mereu tiparul zintă un glas liric pe care. Vă prezentăm astăzi uin distingem o armonie bo­ Majoritatea interpreţilor petarea insistentă a ace­
nemuritor al sufletului atît se cuvine să-l ascultăm nou disc, pe care sînt în­ gată şi o orchestraţie stră­ execută în mod obişnuit leiaşi melodii, ea îşi înte­
de bogat în imaginaţie al cum ascultăm râurile, foş­ registrate două lucrări, de lucitoare. Lalo a dedicat numai patru din cele cinci meiază celebritatea pe mă­
românului, le regăsim şi netul brazilor, al stelelor... o deosebită frumuseţe şi lucrarea bunului său prie­ părţi ale lucrării. iestria excepţională a or­
în a doua carte, sporin- G. STREIANU expresivitate, inspirate din ten — vestitul violonist de Partea a Il-a a discului chestraţiei raveliene, pe
minunatul folclor muzical origine spaniolă Pablo Sa- ne familiarizează cu o lu­ folosirea eu totul inedită dă Pentru
cu
spaniol. rasate — care i-a oferit in­ crare de o factură cu to­ a noilor mijloace de expre­ noros. 1
î N T î L N I R E Prima parte a discului terpretarea sa magistrală tul neobişnuită a compo­ sie sonoră. ploi, eu
ne propune audierea „Sim­ la prima audiţie a concer­ zitorului Maurice Ravel Alături de Orchestra versă, în
Aflat în judeţ, pentru nedoara şi Deva au fost fonici spaniole" a ilustru­ tului, la Paris în 1875. (1875—1937), nume ilustru simfonică a Filarmonicii cări cioc
sufla
m<
a realiza cîteva secven­ realizate şi dezbateri lui violonist şi compozitor Celebră şi iubită în în­ din muzica franceză con­ „George Enescu" şi a Ra- intensific
ţe din noul film franco- pe marginea filmului francez Edouard Victor treaga lume, „Simfonia temporană. dioteleviziunii, la realiza­ do 45—53
român „Francois Vil- românesc „Noi, cei din Antoine Lalo (1823—1892). La invitaţia vestitei dan­ rea sonoră a discului au sectorul i
turlle
lon“, regizorul Sergiu linia întâi", producţie a Această lucrare de mare spaniolă" redă în finalul satoare Ida Rubinstein, contribuit dirijorii George cuprinse
Nicolaescu a avut plă­ cărei regie poartă sem­ popularitate este în reali­ ci caracterul pasionant şi Ravel compune, în anul Georgeseu, Carto Felice Cil- do grade
cute întîlniri cu publi­ nătura reputatului ci­ tate un concert pentru vi­ ritmul bine cunoscut al 1928, lucrarea cu caracter îario şi solistul Ion Voicu. rae întri
grade,
cul hunedorean. La Hu­ neast Sergiu Nicolaescu. oară şi orchestră, alcătuit dansurilor spaniole I-Iaba- coregrafic „Bolero". Deşi serviciu l
.din cinci părţi, în care ncra Şi Malaguena. piesa constă numai din re­ Prof. ELENA TĂMASAN eeneo).