Page 61 - Drumul_socialismului_1986_08

„23 August 1944 - începutul unui amplu

proces revoluţionar de transformare

a societăţii româneşti" •

in organizarea Comite­ că cu care hunedorenii în- rea ..Rodnice înfăptuiri în
tului judeţean de partid, tîmpină marea sărbătoare cei 42 de ani de la elibe­
ieri a avut loc la Deva naţională a poporului ro­ rarea patriei in judeţul
simpozionul cu tema : „23 mân, puternic angajaţi în Hunedoara". Reflectînd a-
August. 1944 — începutul înfăptuirea marilor obiec­ supra dinamismului şi am­
unui amplu proces revolu­ tive economico-sociale a- ploarei evoluţiei patriei în
ţionar de transformare a doptate de Congresul al cei 42 de ani de la eli­
societăţii româneşti". Xlll-lea al partidului pen- berare, comuniştii, toţi oa­
Au participat activişti ai menii muncii hunedoreni,
comitetelor judeţean şi mu­ alături de întregul partid,
nicipal de partid Deva, ai S I IVI P O Z I O N de întregul popor român,
Anu! XXXVIII, nr. 8 944 MARŢI, 19 AUGUST 1986 4 pagini — 50 bani consiliilor populare jude­ slăvesc cu veneraţie, prin
ţean şi municipal, repre­ muncă şi printr-o intensă
zentanţi ai organizaţiilor tru cel de-al Vlll-lea plan vibraţie patriotică, revolu­
de masă şi obşteşti, cadre cincinal al dezvoltării multi­ ţionară pe t o v a r ă ş u l
de conducere din unităţi laterale a patriei noastre Nicolae Ceauşescu, secre­
economice şi de cercetare, socialiste, etapă în care tarul general al partidului,
\ lN iNTÎMPINAREA MARII lucrători din domeniul cul­ România va trece în sta­ preşedintele republicii, pen­
turii, învăţămîntului, artei diul de ţară mediu dez­ tru covîrşitoarea şi deci­
şi sănătăţii, cadre din a- voltată, în condiţiile rea­ siva sa contribuţie la tot
î NOASTRE SĂRBĂTORI NAŢIONALE î paratul de justiţie şi pro­ lizării noii calităţi în toate ceea ce poporul nostru a
curatură, ziarişti. domeniile, amplificării e- realizat, ridicînd România
Deschizînd lucrările ma­ conomiei, ştiinţei şi tehni­ la un grad de dezvoltare
nifestării, tovarăşa Maria cii, învăţămîntului, cultu­ multilaterală, fără egal în
MAŞINI SI INSTALAŢII 6,3 Iei. creşterea producti­ Mitrofan, secretar al Co­ rii şi artei, ridicării neîn­ istoria sa multimilenară.
SUPLIMENTARE vităţii muncii cu 26 000 mitetului j u d e ţ e a n de cetate a calităţii vieţii ma­ In acelaşi timp, ne în­
PENTRU ABATAJE 2 3 Ici/Iucrător faţă de plan. partid, a subliniat că sim­ teriale şi spirituale a în­ deplinim o îndatorire de
în această săptămînă, în
pozionul se înscrie organic
Oamenii muncii din ca­ cinstea zilei de 23 August, în atmosfera de eferves­ tregului popor.- onoare relevînd rolul de
In continuare, vorbitoa­
drul I.U.M. Petroşani ac­ după cum ne-a asigurat cenţă politică şi de mun­ rea a prezentat comunica­ (Continuare în pag. a 2-a)
ţionează permanent cu ab­ f&i 1944- directorul întreprinderii,
negaţie şi răspundere %Vl93£ aceste sporuri de produc­
muncitorească pentru rea­ ţie vor fi majorate, co­
lizarea şi depăşirea sarci­ lectivul întreprinderii de
nilor de plan, a angaja­ bere Haţeg fiind hotărît
mentelor asumate în în­ să încheie primul an al
trecerea socialistă. în deosebite şi de colectivul celui de al optulea cin­
cinstea marii noastre săr­ întreprinderii de bere cinal cu planul depăşit
bători naţionale, harni­ Ilaţeg. După cum ne-a la toţi indicatorii.
cul colectiv raportează de­ comunicai ieri dimineaţă
păşirea sarcinilor Ia pro­ inginerul Ionel Isfan, di­ PRODUCŢIE MARFĂ
ducţia marfă cu 6 349 000 rectorul unităţii, colecti­ PESTE PLAN
lei şi realizarea unor im­ vul s-a mobilizat exemplar
portante plusuri la pro­ în muncă în perioada ca­ Lucrătorii forestieri din
ducţia fizică : la oţel aliat re a trecut din acest an, munţii Orăştiei, ca şi cei
şi aliat superior — o pro­ s-a preocupat stăruitor de din cadrul Secţiei de in­
ducţie suplimentară de folosirea raţională a utila­ dustrializare a lemnului
66 tone, la utilaje tehno­ jelor şi instalaţiilor din din Orăştie au obţinut,
logice pentru lucrări mi­ dotare, de buna aprovi­ de Ia începutul anului,
niere — 299 tone. Ia echi­ zionare cu materie primă rezultate pozitive în mun­
pamente i hidraulice şi şi respectarea riguroasă a că. Raportat Ia perioa­
pneumatice — plusuri în tehnologiilor de fabricaţie, da corespunzătoare din
valoare de circa 100 000 reuşind să-şi îndeplineas­ 1985, ei au înregistrat, în
Iei ş.a. O atenţie deose­ că şi să depăşească planul
bită este acordată fabri­ la toţi indicatorii fizici şi cele şapte luni şi jumăta­
te din acest an, o pro­
cării pieselor de schimb de eficienţă economică.
pentru utilaje miniere, in­ Cu sporurile de produc­ ducţie marfă mai mare cu
aproape 6 milioane lei şi
dicator Ia care prevede­ ţie înregistrate în prima o producţie netă cu 3 mi­
rile de plan au fost de­ jumătate a lunii august, lioane lei.
păşite cu 9 872 000 lei. depăşirile globale „la zi“
Succesele de pînă acum
se cifrează Ia peste 9 mi­ le dedică marii sărbători
DEPĂŞIRI LA TOŢI lioane Iei la producţia
INDICATORII marfă, aproape 95 000 hec­ naţionale a poporului nos­
tolitri berc îmbuteliată la tru, de la 23 August, suc­
Marea sărbătoare naţio­ sticlă, reducerea cheltuie­ cese pe care sînt holărîţi
nală a poporului nostru, lilor totale la 1 000 lei să le amplifice lună de Uzina de preparare a cărbunelui l.upeni. Funcţionarea în bune condiţii a instalaţii­
de la 23 August, este în­ producţie marfă cu 4,4 lei lună, pînă la sfîrşitul a- lor necesită în permanenţă urmărirea cu maximă rigurozitate a parametrilor de func­
tâmpinată cu rezultate si a celor materiale cu nului. ţionare. în imagine, maistrul Dumitru Nciiunu şi muncitorul spălător Nicolae Mărllă
reglează înălţimea palului la maşina de zeţaj. Foto NICOLAE GHEORGHIU
Intr-o frumoasă zi de au­ cum şi o mare parte din ga, vicepreşedinte al bi­ priu, intre blocul turn şi
CAMPANIA ĂORICOiĂ DE VARĂ gust 1986, oraşul Lupeni incinta Întreprinderii mi­ roului executiv al consiliu­ blocul nr. 74 de garsoniere".
poate fi admirat - şi, in niere Lupeni, un spaţiu lui popular. „In anii li­ - Ce lucrări sint prevă­
acelaşi timp, inţeles — din „arat" de liniile ferate bertăţii noastre - ne-a de­ zute in etapa a ll-a ?
mai multe zone ale peri­ pentru vagonete, iar la ora clarat interlocutorul - — O dublare a arterei
Se aciionsază pe front larg, metrului său... De pe mi-. predării ştafetei i n t r e oraşul Lupeni a urcat trep­ Tudor Vladimirescu pe in-
cui promontoriu care stră­
in ritm susţinut ia efectuarea intrarea dinspre schimburi r- un „peron" te urbanistice importante, treaga sa lungime, pină
insă cele mai profunda pre­
la podul Braia. Va li du­
uriaş ol călătoriilor coti­
juieşte
Vulcan, de la cealaltă „poar­ diene cu o singură desti­ faceri s-au petrecut in anii blat şi acest pod peste
tă" către Uricani, aflată naţie : cărbunele ! Această perioadei pe care o numim piriul Braia, care marchea­
ogoarelor pentru însăminiări pe o înălţime, de pe ipostază a muncii in căr­ cu legitimă mindrie şi ne­ ză, de fapt, intrarea in
tot
podul Braia, din faţa blo­ bune - a construcţiilor spre ţărmurită dragoste „Epoca noul cartier Bărbăteni. Aici,
Eliberarea terenului de şi Inel Aron iar transpor­ cului 8 F, situat In super­ există deja in continuare.
paie se face pe ultimele tul baloţilor il asigurau cu bul cartier „Bărbăteni", de B-dui Păcii, o arteră de
suprafeţe şi în Consiliul două cupluri de remorci Io- pe crestele albastre ale circulaţie dintre cele mai
unic agroindustrial Geoagiu. sif Popa şi Traian Giurgiu. munţilor dimprejur, care Lupeni — oraş al moderne. Deci, vor fi puse
Acum marca majoritate a Mai precizăm că la trans­ formează ,,orizontul de clo­ '„cap la cap" - la acelaşi
forţelor — ne spunea ingi­ portul paielor au fost mo­ rofilă" al localităţii... Din Înalt nivel urbanistic două
nerul Virgil Tudan, directo­ bilizate numeroase atelaje toate punctele enumerate construcţiilor in adine părţi importante ale oraşu­
rul S.M.A. Geoagiu — sînt ale cetăţenilor din comună. pot fi văzute părţi esen­ lui nostru.
mobilizate la pregătirea o- Tot aici se lucrează la ţiale ale ‘înnoirilor care au Am străbătut împreună
goarelor pentru însămînţă- administrarea îngrăşăminte­ avut loc in Lupeni in anii şi spre zenit! cu vicepreşedintele Mircea
rile de toamnă, recoltarea, lor organice pe ogoare, for­ construcţiei socialiste. Dar; Draga o mare parte din
transportul din cîmp şi maţia pentru fertilizat fiind cele mai semnificative ima­ întinderea oraşului Lupeni.
depozitarea furajelor. Pen­ compusă din 3 M.I.G. 5. gini ale oraşului de azi - Am trecut pe lingă serele
tru ca pregătirea ogoare­ Nicolae Mărginean, Adrian cu o puternică încărcătură adine ! - esfe cea mai Nicolae Ceauşescu". Pentru de legume situate pe stra­
lor să se desfăşoare în rit­ Şerban şi Teodor Olea au importantă din viaţa ora­ a exemplifica prin date cit da 23 August, pe lingă
mul planificat — ţinea să împrăştiat, pînă duminică, emoţională - intră in su­ şului. De pe treptele mo­ mai recente, pot arăta că blocul nr. 1 aflat in fini­
p itcizeze interlocutorul — gunoiul pe 15 ha. Cu plu­ fletul nostru lingă Monu­ numentului se poate desluşi există un cartier cu totul sare, am vizitat „zona
au fost constituite, la nivel gurile în brazdă se aflau mentul „Lupeni ’29". Aici, insă şi vocaţia de ,,con­ şi cu totul nou - cartie­ Viitorului" - nume predesti­
de consiliu unic, formaţii mecanizatorii Emil Pojoni, jerbele de flori proaspete, structori spre zenit" a oa­ rul „Bărbâten'" - realizai nat parcă acestui slirşit de
puternice pentru transpor­ Traian Rînzar şi Crăciun depuse de locuitori, vor­ menilor din Lupeni. Chiar în anii cincinalului trecui mileniu, unde s-a construit
tul şi administrarea îngră­ Damian, care au efectuat besc prin glasul culorilor pe strada din faţa monu­ Acum, in 1986, primul an mult şi frumos in ultimii
şămintelor naturale şi, de arături adinei pc 110 ha. despre istoria de muncă şi mentului, la circa 40 metri, 10 ani - apoi, străzile Tran­
asemenea, formaţii de trac­ luptă a minerilor, despre buldozerele înlătură rămă­ al celui de-a! 8-lea cinci­ dafirilor şi Constructorului...
toare cu pluguri pentru e- La rîndul său, . Nicolae demnitatea de azi o oame­ nal, s-au adăugat noi edi­ Aici, am notat şi citeva
xccularea arăturilor adinei Săndescu, cu combina de nilor din abataje, despre şiţele unor clădiri vechi, ficii sociale acestui cartier. nume de constructori : Tu­
de vară. Acestea acţionea­ recoltat furaje, Se grăbea memoria colectivă a oraşu­ iar ceva mai incolo dulghe­ Insă, după cum se vede, şi dor Sandu, Petre Almaş,
ză, după un grafic, în fie­ să încheie coasa a IlI-a la lui şi a ţării, care ii va rii aşază lundafiile pentru alte părţi din oraş sînt e- Gheorghe Manda, Mihai
care unitate. Pînă acum lucerna pe o tarla de 25 de păstra in miezul său fier­ noi blocuri de locuinţe. lectiv reconstruite, schimba­ Popescu... Oameni a căror
au fost transportate în cîmp ha. ■ binte pe toţi cei ce s-au Orice construcţie spre ze­ te din „rădăcini". Pe bule­ viaţă este impregnată, Io
aproape 8 000 tone de gu­ In grădina legumicolă a nit începe cu una spre... vardul Tudor Vladimirescu,
noi de grajd şi au fost e- unităţii se afla Petru Pcr- jertfit in luptele muncito­ adine ! arteră care trece prin lata propriu, cu toate ,,ilustra­
reşti iniţiate şi conduse de
fectuate arăturile pe mai ţa cu cultivatorul, unde e- Partidul Comunist Român. Pentru a alia cit mai monumentului unde ne a- tele" oraşului Lupeni şi pe
mult de 450 ha. xecuta întreţinerea culturii multe lucruri despre trans- llăm, se desfăşoară in pre­ care apropiata sărbătoare
C.A.P. Geoagiu este uni­ a doua de castraveţi, Ni­ De lingă impunătorul mo­ lormările înnoitoare petre­ naţională a poporului nos­
tatea în care se face strîn- colae Trosan recolta ceapa, nument poate fi văzută, de zent lucrările de construcţii tru ii va găsi tot printre...
gerea paielor şi eliberarea la un capăt la altul, stra­ cute in viaţa localităţii am din etapa I. Este vorba de cocori. Adică, pe sclrele !
terenului pe ultimele su­ M1RCEA LEPĂDATU da Vitoş Gavrilă, c i r e suie apelat la un gospodar al un nou ansamblu de lo­
prafeţe. Munceau cu pre­ statornică spre mină, pre­ oraşului : ing. Mircea Dra­ cuinţe ce va înflori,'la pro­ MARIN NEGOIŢĂ
sele de balotat Toan Rusu (Continuare în pag. a 2-a)