Page 62 - Drumul_socialismului_1986_08

”niî. 2 DRUMUL SOCIALISMULl

Voinţa minerilor din Poiana Ruscăi -
S i m p o z i o n
de la succese ia... producţii şi mai mari! \ forţelor de producţie, a so- ,
\ (Urmare din pag. 1}
cietăţii româneşti pe calea ?.0;0I1 T
Adunarea generală a re­ răta în cuvîntul său Ion teriale, prin creşterea ca­ ta ing. Simion Mariş, di­ \ progresului economico-so- ★ îi
prezentanţilor oamenilor Maican, miner şef de bri­ lităţii produselor. S-a rea­ rector tehnic al întreprin­ seamă al tovarăşei Elena cial"; Ionel Codreanu, di­ rii săr
muncii din cadrul între­ gadă în cadrul sectorului lizat o producţie marfă su­ derii — pe de o parte, în­ t Ceauşescu, remarcabilă rector adjunct al Cabine­ 20,2(1 T
prinderii miniere Hune­ minier Teliuc-central — plimentară de peste 15 mi­ ţelegerea deplină de către personalitate a vieţii poli­ tului judeţean pentru ac­
doara a analizat efortul acordăm o atenţie deose­ lioane lei, iar la producţia mineri şi preparatori a trip­ tice şi sociale, eminent om tivitatea ideologică şi poli- 7.Î I
colectiv îndreptat spre bită organizării cît mai netă s-a obţinut un plus de lei lor calităţi ,de proprie­ V de ştiinţă, care aduce o tico-educativă": „însemnă­ n
creşterea continuă a bazei bune a activităţii de ex­ 17,5 milioane lei. Aceste tari, producători şi benefi­ contribuţie deosebită la tatea şi prestigiul interna­ 21,50 T
de materii prime a ţării, tracţie, de la pregătirea succese au avut ca temei ciari, iar pe de altă parte marile împliniri ale socie­ ţional al operei de edifi­
prin extracţia din interio­ abatajului pînă la evacua­ o creştere accentuată a pro­ punerea în valoare a aces­ tăţii noastre socialiste, la care a socialismului în
rul munţilor, ori de la su­ rea producţiei. Acest fapt ductivităţii muncii, indica­ tor însuşiri prin participa­ creşterea prestigiului Româ­ România, sub conducerea
prafaţa lor a cit mai mul­ ne permite să reducem tor la care prevederile au rea directă la conducerea niei în lume. Partidului Comunist Român,
te minereuri şi alte sub­ cheltuielile materialo, con­ fost depăşite cu 5,8 la su­ tuturor activităţilor din uni­ în cadrul simpozionului în frunte cu secretarul său
stanţe minerale utile, a sumurile specifice de orice tă. „Rodnicia activităţii tate". au mai prezentat comuni­ general, tovarăşul Nicolae
evidenţiat munca abnegan- gen şi, implicit, să obţi­ noastre din abataje — sub­ Alţi vorbitori — maistrul cări prof. Ovidiu Popescu, Ceauşescu". IHJC
tu a tuturor oamenilor, nem minereu cu costuri linia minerul şef de bri­ Lăscuţ Bodea, din cariera inspector şcolar: „Partidul Relevînd cele mai impor­ d iopro
forţa lor exemplară de mai mici — aspect esenţial gadă lordachc Scînteic, se­ Teliuc III, Moise Petrescu, i Comunist Român - orga­ tante momente ale luptei 6.15
mobilizare şi dăruire în pentru această perioadă de cretarul organizaţiei de ba­ secretarul comitetului de \ nizatorul şi conducătorul poporului nostru pentru li­ 6.30 A
abataje, cariere, uzina de dezvoltare a ţării". ză do la orizontul nr. 14, partid al Minei Teliuc, Oc- tuturor forţelor democrati­ bertate şi dreptate, în care ltadioj
ţară; ,
oreparare şi celelalte sec­ tavian Gheorghiţă, ingine­ ce, patriotice, al întregului victoria revoluţiei din au­ 8.10 C
toare ale întreprinderii, rul şef al uzinei de prepa­ popor în lupta pentru vic­ gust 1944 ocupă un loc 9.00
fapt ce a permis ca prin­ ADUNĂRI GENERALE ALE rare. Toan Rotaru, şef echi­ toria revoluţiei de elibera­ de primă însemnătate, re­ 9.05 IU
rilor;
cipalii indicatori do plan pă cuptorari la uzina de re socială şi naţională, uniunea a realizat un bo­ ştiri ;
i ferenţi semestrului I OAMENILOR MUNCII preparare, Simion Spătaru, antifascistă şi antiimperia- gat tablou de transformări pionie
'986 să fie îndepliniţi şi şef brigadă electromecanici listă din August 1944", Ioan economico-sociale şi cultu­ preţi <
iepăşiţi. Au fost realizate Teliuc, strungarul Dumitru Mureşan: „Locul şi rolul rale ce au avut loc în ţara 11.00 I
11.05 I
■ieste prevederi 5 130 tone Intr-adevăr, este impor­ M'na Ghelari — se mă­ Ene, ing. Ioan Trosan, şef armatei române în înfăp­ noastră în anii construc­ 11,35 t
le fier în minereu marfă, tant să desfăşori perma­ soară în tone suplimentare birou investiţii ş.a. — s-au tuirea revoluţiei de elibe­ ţiei socialiste. în acelaşi şurile
'20 020 tone de dolomită şi nent o activitate eficien­ de minereu de fier, în ca- referit, între altele, la o- ( rare socială şi naţională, timp, au fost reliefate ma­ Huleti
Ştiinţe
126 tone de talc — adică tă. Ridicarea eficienţei 1 itatea produselor. Tocmai bicctivelc majore ale ac­ antifascistă şi antiimperia- rile obiective şi sarcini ce comoa
s-au obţinut plusuri la muncii este o cerinţă de în legătură cu acest ultim tivităţii din semestrul al ) listă. Contribuţia României stau în faţa judeţului nos­ Dc Ia
toate sortimentele planului bază a dezvoltării intensi­ aspect, trebuie să arătăm că 11-lea: creşterea calităţii la înfrîngerea fascismului"; tru în anul 1986 şi în per­ nai ;
de producţie, fapt care ve a economici noastre. In mai există unele neajunsuri minereului de fier şi reali­ David Ionică, activist al spectiva întregului cincinal, radio-
operct
demonstrează pe deplin — etapa analizată, oamenii şi este necesară o exigen­ zarea conţinutului de fier \ Comitetului judeţean de a Cîntar
prin prisma exigenţelor muncii din cadrul I. M. ţă sporită pe întregul flux al minereului brut extras, l partid: „Concepţia Parti­ căror transpunere în Kadioj
deosebite ale actualului Hunedoara au reuşit să de extracţie, pentru ridi­ ridicarea tuturor brigăzilor viaţă cer eforturi susţinute ale cr
micşoreze cheltuielile to­ carea parametrilor calita­ l dului Comunist Român, din partea organelor şi or­ muzic.
cincinal — maturitatea po­ minereşti la „plus" în ce a tovarăşului Nicolae ganizaţiilor de partid, a letin
litică şi profesională a har­ tale la 1 000 lei produc­ tiv" ai minereului. De pil­ priveşte îndeplinirea sarci­ Ceauşescu cu privire la tuturor colectivelor de oa­ diogaz
dă, la mina noastră, dacă
ţie marfă cu 77 lei, iar pe
Moine
nicului colectiv, certitudi­ cele materiale cu 33,2 lei în primul semestru nu ar nilor, îmbunătăţirea activi­ dezvoltarea neîntreruptă a meni ai muncii din judeţ. lai
nea că şi sarcinile viitoare — prin urmărirea şi înca­ fi fost rebutate, pentru vi­ tăţii de întreţinere şi ex­ t „;_____ ;j j i
vor fi îndeplinite cu înal­ drarea, în mod r'gui'os, în cii de calitate, circa 5 000 ploatare a utilajelor şi in­ ltomăi
serii;
realizarea
inves­
tă conştiinţă muncitoreas­ cotele şi normele de con­ tone de minereu şi s-ar fi stalaţiilor, planificate, obţine­ 18.30
tiţiilor
că. „în acest cincinal al sum la combustibili şi ener­ realizat şi conţinutul în rea unor plusuri mai sub­ ai pă<
forma
dezvoltării intensive — a- gie electrică, la alic ma­ fier al minereului, sporu­ stanţiale la activitatea de Sport
rile de producţie, eficien­ rambleiere hidraulică (o 20.15
ta şi productivitatea mun­ problemă deosebită pentru lui ro
cii ar fi fost mult mai Mina Ghelari) ş.a. supe st
într-o
mari" Programul complex de nai; 2
Desigur, este îmbucură­ măsuri aprobat în finalul 23.10 ]
23,55—
tor faptul că la o întreprin­ adunării generale a consti­ r „ *ri.
dere cum este I.M. Hune­ tuit şi un angajament ferm
doara care, practic, şi-a de­ al oamenilor muncii din ca­
păşit toţi indicatorii econo­ drul T.M. Hunedoara de a
mici principali, care a ob­ extrage cît mai multe ma­
ţinut un bilanţ general e- terii utile pentru econo­
ficient — beneficiile supli­ mia naţională, de a înfăp­
mentare din activitatea de tui neabătut sarcinile for­ DEV
bază se ridică la 25,7 mi­ mulate în această direcţie ski —
tria);
lioane lei — membrii co­ de secretarul general al (Arta)
lectivului de muncă nu ma­ partidului, tovarăşul Nicolae Viraj
Termocentrala Mintia, camera de comanda a staţiei ex­ nifestă, nici pe departe, au- sala A
terioare. In tura condusă de Ilic Cucuianu mai lucrează Ceauşescu, şi de a întîm- paradi
electricienii ştefan Ridigcr şi Avei I.onţ. tomulţumire, ci sînt efectiv pina marea sărbătoare na­ 13);
Foto NICOLAE GHEORGHIU marcaţi de dorinţa de a ţională a poporului nostru goste
face mai mult, de a desco­ cu succese deosebite în Tribut
(Arta)
peri căile optime pentru o toate sectoarele întreprin­ I.M.M.R. Simcrla. Lăcătuş ul Gheorglie Vlăzan debitează Cl'-'a
activitate mai rodnică. „A- derii. materiale în vederea recondi ţiouârii uşilor Ia vagoanele do i n
marfă.
Mentinînd vie flacăra căutării ceasta demonstrează — ară­ M. LIVEZEANU fără s
TICNI
9 (Cultu
Itallo,
Pasiunile sint Întotdeau­ alătură celei a tatălui său, T.ON1C/
na copleşitoare prin arde­ Ioan Dârăbanţ, cunoscut Campania Răsplata hărniciei URICA
Iul (H.
rile intense pe care le pro­ colecţionar. pierdu
voacă In fiinţa umană. In In expoziţie sint prezenţi, agricolă de vară De curînd, locuitorii co­ şi Artenie Homorodean, din sută la bovine, cu 1,8 la ua r
cazul colecţionarilor, pro­ cu panouri bogate, Ioan munelor Rapoltu Mare şi Boiu, Luca Crişan şi Ste- sută la porcine, cu 4 la Fata 3
curarea unei insigne, me­ Carculea, Ion Cucuveanu, Balşa au trăit evenimente liana Săvuţ, d'n Foit, La­ sută la ovine. Veniturile rille I
vlnsul
dalii, monede, devine de-a Titu Pavel Sorescu, lulius (Urmare din pag. 1) ■care i-au bucurat mult. zăr Filip şi Emanoil Biriş proprii la buget au fost GIU-B
dreptul obsedantă pentru Gyenge, Violeta David, Prin Decizie a Comitetu­ din Bobîlna, Ionel Ştef şi realizate cu o uşoară de­ gre l
întregirea unei colecţii. Ioan Irinca, din Deva, Do- lui executiv al Consiliului Dumitru Drâghici, din Ra- păşire. Obiectivele de in­ UATUt
către
Ne-am convins o dată mai rel Huh, din Vălişoara ş.a., iar mecanicul Ioan Bacsi popular judeţean, consi­ polţel sau Romulus Toader teres obştesc, realizate prin 13UAZI
era cel ce asigura ’rigarea
mult de trăinicia acestor oameni de profesii diferi­ liilor populare din aceste şi Inochenlie Lobonţ, din contribuţia bănească a lo­ „Miraj
pasiuni frumoase urmărind te, unii pensionari, dar ca­ prin aşpcrsie a tomatelor, comune li s-a înmînat „Di­ Rapolt, ca şi mulţi' alţii, cuitorilor, ca şi qcle rea­ depăşii
tură);
expoziţia găzduită de Casa re ard la flacăra aceleiaşi în livadă, mecanizatorii ploma de fruntaş" pentru s-au situat mereu în frun­ lizate prin muncă patrio­ au 1
de cultură din Deva, orga­ pasiuni. Tiberiu Kelemen, Ioan Lazăr şi Ioan Bărdaş locul al II-lea şi, respectiv, tea obştii în efectuarea lu­ tică au fost aproape du­ II.IA :
nizată de membrii cercului tehnician dispecer la Com­ efectuau stropirile pentru locul al III-lea ocupat In crărilor dc gospodărire şi blate. rabllfi
de numismatică, cu spriji­ binatul minier Valea Jiului, combaterea dăunătorilor, întrecerea socialistă între înfrumuseţare, în activita­ în acest an, pînă în pre­
nul Centralei minereurilor este posesorul a peste 7000 O altă formaţie de trans­ comunele judeţului, pe a- tea din agricultură şi în zent, la fondul de stat au
Deva. Erau prezentate co­ de insigne. In „Expo-mine- port gunoi acţionează la nul 1985. fost livrate 82 tone carne,
lecţii de insigne şi meda­ rit" a fost prezent cu 6 C.A.P. Aurel Vlaicu. Ştefan Locuitorii comunei Ra­ Comunele 576 oi şi miei (cu 60 la
lii cu tematică minerească. panouri cuprinzînd peste Augustin, cu „Ifronul", poltu Marc trăiesc această sută peste plan). S-au li­
Restrinsă, la prima vede­ 400 insigne, unele destul Cornel Moga, Mircea Ma- bucurie la un an după ce Rapoltu Mare vrat, de asemenea, 1925 Pent
re, această tematică adu­ de rare, cum ar fi cea niu, Alexandru Măcrişan, în întrecerea pe anul pre­ şi Balşa — fruntaşe hl lapte de vacă, (cu 175 Ii căk
cea in prim-plan o varie­ scoasă in 1867, la deschi­ Ioan Dănilă şi Ioan Curuţ, cedent obţinuseră locul al pe judeţ hl peste plan) şi 345 hl să, cu
tate de exponate-martori, derea exploatării in subte­ cu cuplurile de remorci, II-lea pe ţară. lapte de oaie. Alăturate senin i
simboluri ale unor eveni­ ran a cărbunelui din Va­ sînt cei care au dus în cîmp Anul trecut ei au predat cea de predare a unor pro­ altor realizări, acestea au ţa. VI:
derat,
mente de muncă, din viaţa lea Jiului, fiind considera­ aproape 800 tone de îngră­ la fondul de stat cu 520 duse la fondul de stat. făcut ca pe primul semes­ -10—50
unităţilor economice, atît tă una dintre cele mai şăminte naturale. La exe­ tone mai multe cereale Nici anul acesta cetăţe­ tru al anului comuna să în Bai
na
din judeţ cit şi din ţară vechi piese româneşti în cutarea arăturilor adinei de dccît aveau obligaţie prin nii din Rapolt nu rămîn totalizeze în întrecere 1 080 Tempe dli
şi străinătate. acest domeniu. O altă in­ vară erau antrenaţi Ioan plan. Au mai predat 700 în urmă. Pe primele şase de puncte. fl cup
Ciolan, Toan Gulea şi Ioan
Pasiunile nu cunosc limi­ signă aminteşte de ridica­ Suciu. Ei au finalizat lu­ hl lapte de vacă, 86 hl lapte luni din an ei au acumu­ Intre fruntaşii satelor diri. grade,
între :
tă de virstă. Ele aparţin rea pufului „Piscu" din A- crarea respectivă pe 75 de de oaie, 64 tone carne şi lat 1 626 de puncte în în­ comună se numără de mai La i
deopotrivă celor mari şi ce­ ninoasa, de înfiinţarea co­ ha. alte produse prin sistemul trecere. Dar porumbul — mulţi ani Iosif Moga, din îl cal<
lor mici. Expoziţia a reunit rului sindicatului minier La C.A.P. Cigmău a înce­ de achiziţii. Lucrările e- faima hărniciei lor — încă Galbina, Aurelia Meteşan, bil. Vi
tensiîi
colecţionari cu activitate Petroşani. Mihai Vizeşi, din put recoltatul cartofilor de fectuato de ei prin con­ nu s-a cules, iar recolta din Ardeu, Eleonora Stăn- din si
îndelungată care, in de­ Deva, a expus la rîndul tribuţie în muncă se ridi­ pe care o vor obţine, ca culesc, din Almaş, Ioan
care,
la
lucrare
toamnă,
cursul anilor, au strins mii său 9 panouri cu insigne alături de cooperatori, par­ că la valoarea de 2,5 mi­ si contribuţia comunei- cu Măglaş, Ilie Toma şi Eli- Pent
de obiecte, oameni care oglindind aspecte din mi­ ticipau mecanizatorii Vio- lioane lei, adică 1090 lei porumb la fondul de stat sabeta Jeler, din Voia, Au­ zile: inc 1
la
din pasiune au făcut o neritul românesc şi din rel Ştiop, eu maşina de re­ pc locuitor. Veniturile pro­ vor aduce puncte preţioa­ rel Gădeanu şi Roman răci. i
artă. ii putem menţiona străinătate şi cu medalii coltat pe două rînduri, prii la buget au sporit cu se în întrecere. Şandru, din Stăuini, Ioan bil. Lt
care
aici pe Tiberiu Kelemen şi amintind de împlinirea u- Ioan Cristea şi Ioan Dan- 3 la sută, în condiţrle cînd Cealaltă comună — Balşa Branea, din Vălişoara, Pe­ de av \
Cornel Morariu, din Petro­ nui număr însemnat de ani dea, la transportul tuber­ comuna se autofinanţează — clasată în judeţ pe lo­ tru şi Ioan Adam, din Te- descăr
şani, Mibai Vizeşi şi Ionel de existenţă a unor unităţi culilor. Sînt aceiaşi oameni de mai mulţi ani de zile. cul al III-lea, reeditează chercu, Marian Lupuţ, din totul
Canea, din Deva. Lor li se miniere (Aninoasa, Vul­ care, cu cîteva zile în ur­ Dar ceea ce a contribuit performanţa din anul pre­ Poieniţa, Iosif şi Aron Vîntul
alătură elevul Mibai Da­ can, Anina ş.a.). mă, au pregătit pentru în- substanţial la acumularea cedent cînd a ocupat de Mînzat, Alexandru Rînzar, cu in ş
rare
rabant, de la Şcoala ge­ sămînţările de toamnă o de puncte în întrecere a asemenea locul al III-lea. din Balşa, Floarea Stăn- km/h,
nerală nr. 2 Simeria, care Sint pasiuni care la rîn­ suprafaţă do 42 de ha. fost şi în 1984 şi în 1985 în anul 1985 livrările de culesc, din Poiana, Ioan vea şi
la cei 13 ani ai săi a reu­ dul lor stirnesc pasiunile producţiile mari obţinute carne la fondul de stat Rad, din Oprişcşti, mulţi şi va
vest 1;
şit să adune peste 500 in­ celor care vin, menţinind în ce priveşte recoltarea în C.A.P. Anul trecut, de au fost cu 47,4 la sută alţii. sector
signe cu tematică sportivă, vie flacăra permanentei furajelor, mecanizatorul Ni­ pildă, cooperativa agricolă mai mari, iar de lapte cu IOAN STÂNILĂ, turile
turistică, din viaţa pionie­ căutări. colae Staneiu executa coa­ a obţinut peste 6 000 kg 5,6 la sută.^ Efectivele de adjunct şef secţie 19 gre
mo în
rească. O pasiune care se MINEL BODEA sa a III-a la trifolicne pe porumb boabe la hectar. animale au' sporit faţă dc la Consiliul popular
o tarla do 3 5 ha. Cetăţeni ca Mircea Mcda cele planificate cu 1,9 la judeţean