Page 65 - Drumul_socialismului_1986_08
P. 65
Consfătuirea cu activul de partid
şi de stat din agricultură
te
T o v a r ă ş u l Nicolae agricole fruntaşe şi de cer rienţă. Consfătuirea a sta
Ccauşescu, secretar gene cetare ştiinţifică, activişti bilit măsurile pentru des
ral ai Partidului Comunist de partid. făşurarea la timp si în
Român, preşedintele Re La consfătuire au parti cele mai bune condiţii a
publicii Socialiste Româ cipat membri ai C. C. al apropiatei campanii do re
nia, a participat, marţi P.C.R., ai guvernului, pri coltare şi însămînţări din
dimineaţa, la consfătuirea mii secretari şi secretarii această toamnă, pentru ob
cu activul de partid şi de cu problemele de agricul ţinerea unor producţii cit
agricultură.
ORGAM AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C stat din consfătuirii Lu tură ai comitetelor judeţe mai bune în anul viitor,
realizarea
an
hotărîtor
în
s-au
crările
cadre
partid,
de
de
ne
MmMIHIIIIIIIIiMil U L A R J U D E Ţ E A N desfăşurat în zilele de 18 conducere din direcţiile a- sarcinilor fixate acestui
şi 19 august. gricole judeţene, consiliile important sector al econo
La sosire, în sala Ate unice agroindustriale de mici naţionale în actualul
neului Român, conducăto- stat şi cooperatiste, din cincinal.
Anul XXXVIII, nr. 8 945 MIERCURI, 20 AUGUST 1986 4 pagini — 50 bani torul partidului şi statului unităţi agricole, preşedin Consfătuirea a avut ur
nostru a fost întîmpinat ţii uniunilor judeţene ale mătoarea ordine de zi :
cu îndelungi aplauze, cu cooperativelor agricole de — Raport cu privire la
puternice uralc şi ovaţii. rezultatele obţinute la cul
Cei prezenţi au scandat producţie, directori ai trus tura griului, orzului şi la
turilor
S.M.A.,
şi
I.A.S.
cu
putere,
e l u
,
d
g
n
ÎN iNTÎMPINAREA MARII \ î n „Ccauşescu — P. C. R.' , specialişti din domeniul alte cereale păioase în a-
1
nul 1983—198G, concluziile
„Ccauşescu şi poporul", cercetării şi învăţămîntu- ce se desprind şi măsurile
dînd expresie sentimente lui, activişti de partid şi ce trebuie întreprinse pen
NOASTRE SĂRBĂTORI NAŢIONALE I lor'de şi neţărmurită dragos de stat, reprezentanţi ai tru realizarea şi depăşirea
conducerii
ministere
unor
cu
preţuire
te
aleasă
care lucrătorii ogoarelor şi organe centrale, ai or prevederilor planului de
stat în agricultură în 1987;
ţării, întreaga noastră na ganizaţiilor de masă şi — Program de măsuri
PRODUSE LA EXPORT judeţului nostru, în do- ! .- ţiune îl înconjoară pe to obşteşti. cu privire la pregătirea si
meniul reparaţiilor şi re- Ţ varăşul Nicolae Ceauşescu, Convocată din iniţiati desfăşurarea campaniei de
La întreprinderea de dării în circuitul feroviar recunoştinţei profunde ce va tovarăşului Nicolae recoltare a culturilor de
tricotaje Petroşani se dă a vagoanelor cisternă şi i-o poartă pentru preocu Ceauşescu, consfătuirea a toamnă, însămînţarea ce
o atenţie cu totul deose de marfă — forma con parea statornică manifes prilejuit o analiză aprofun realelor păioase, executa
bită realizării producţiei cretă a hărniciei munci tată faţă de continua dez dată. în lumina sarcinilor rea ogoarelor de toamnă
pentru export şi livrării toreşti, corespondenţe fi voltare şi modernizare a stabilite de cel de-al XIII- şi altor acţiuni de creştere
operative a produselor zice notabile în rezulta- . agriculturii noastre socia lea Congres al partidului, a capacităţii de producţie
către beneficiari. In cin tele obţinute pe perioada ţ liste, îmbunătăţirea con a obiectivelor revoluţiei a- a solului;
stea zilei de 23 August, care a trecut din acest l diţiilor de viaţă şi do mun grare, a rezultatelor obţi
colectivul întreprinderii an. Astfel, la producţia 1 că ale locuitorilor satelor, nute în acest an la cerea — Program special pen
şi-a înzecit strădaniile în marfă industrială s-a ob- ţ faţă de sporirea neconte lele păioase. Punînd în c- tru recoltarea, transportul
muncă, pregătind cu a- ţionale de la 23 August, ţinut o depăşire de 1 nită a nivelului de trai al videnţă principalele aspec şi depozitarea porumbului;
tenţie şi responsabilitate colectivul acestei uzine 1 422 000 Iei, cea mai marc i întregului popor. te organizatorice şi tehni — Program privind mă
fabricaţia mărfurilor pen raportează noi realizări, contribuţie avînd-o colec- 1 împreună cu tovarăşul ce care au condus la ob surile pentru asigurarea
tru export. Ca urmare, care, adăugate celor ob tivul sectorului II vagoa- ţ Nicolae Ceauşescu, în pre ţinerea unor producţii su densităţii la hectar la ce
zilele trecute au plecat ţinute în primele şapte ne, care a înregistrat, Ia ţ zidiul consfătuirii au luat perioare în judeţele şi u- realele păioase de toamnă
spre beneficiari din An luni, înseamnă depăşirea acest indicator, un plus i loc membri şi membri su nităţile fruntaşe, precum şi pentru prevenirea pier
glia şi Danemarca două cu 0,8 la sută a produc de 9,5G Ia sută. în în- 1 pleanţi ai Comitetului Po şi cauzele ce au determi derilor la recoltarea meca
noi loturi de tricotaje, ţiei marfă, cu 730 tone tîmpinarea marii sărbători \ litic Executiv al C. C. al nat înregistrarea unor ne- nizată a culturilor ;
alte trei loturi urmînd utilaje tehnologice mi de la 23 August, harnicii l P.C.R., secretari ai C.C. al îndepliniri de plan, con — Program special pri
să fie expediate în zilele niere şi 2 450 tone vago- muncitori simerieni ra- / P.C.R., conducători ai u- sfătuirea a reprezentat, în vind asigurarea udărilor
următoare spre parteneri neţi, cu G milioane lei a nor ministere şi instituţii acelaşi timp, un larg şi
din Austria, S.U.A. şi Ca volumului pieselor de portează şi depăşirea in- } ţ centrale, ai unor unităţi fructuos schimb de expe (Continuare in pag. a 4-a)
dicatorilor
fizici
aferenţi
nada. Calitatea tricotaje schimb executate în uni perioadei: la piese for- t
lor „de Petroşani" le face tate, reducerea cheltuie jate şi matriţate din oţel î
tot mai solicitate peste lilor totale Ia 1000 lei
hotare. producţie marfă cu 24,1 s-au obţinut în plus 9 1
lei şi a celor materiale tone. Ia osii recondiţiona- ţ Adunări generale CAMPANIA AGRICOLĂ VARĂ
UTILAJE MINIERE cu 5,G lei. Seria bunelor te — 611 bucăţi, iar Ia t ale oamenilor muncii
PESTE PREVEDERI rezultate continuă. piese de schimb specifice ^ AUTOANALIZĂ
mijloacelor de transport ^ EXIGENTĂ, Participare bună,
Continuîndu-şi activita SUCCESE PE FRONTUL feroviar — o valoare su- i RESPONSABILA
tea susţinută din primele REPARAŢIILOR plimentară de 3 539 000 Iei. 1 A ACTIVITĂŢII
luni ale anului, oamenii MIJLOACELOR Merită subliniat faptul că ^ PRODUCTIVE DIN lucrări de calitate
muncii de la U.U.M.R. DE TRANSPORT Ia indicatorul „piese de i SEMESTRUL I,
Crişcior îşi amplifică ne FEROVIAR schimb" ponderea o de- i ANGAJARE UNANIMĂ
contenit realizările în „Glasul" roţilor de tren ţine activitatea de recu- ) PENTRU MAJORAREA pe ogoare
REZULTATELOR
producţie. în aceste zile perare şi recondiţionare a \ OBŢINUTE
p r e m e r g ă t o a r e ma are la I.M.M.R. Simeria acestora, care înregistrează l Una din lucrările caro niuc au încheiat, pînă ieri,
rii noastre sărbători na — unitate de frunte a un plus de 4 180 000 lei. J (pagina a ll-a) se executa ieri pe ultime lucrarea pe 30 de ha.
le suprafeţe în C.U.A.S.C. Se transporta şi se pu
Călan era administrarea nea la adăpost finul re
coltat de pe pajiştile na
Contribuţia României la obţinerea amendamentelor calcaroa- crare participa Petru Băl-
acide.
terenurile
pe
lu
respectiva
La
turale.
se
„Practic — arăta inginerul
victoriei popoarelor SiiM Repere ale Ioan Cotuţiu, directorul grădeanu, cu autocamionul
S.M.A. Călan — se admi
unităţii şi un mare număr
asupra fascismului spiritualităţii contemporane nistrează ultimele 300 to de cooperatori cu atelajele
proprii. Victoria Pop. pre
ne de dolomită pe tere
nurile C.A.P. Boşorod. Cu şedintele cooperativei, ţi-
Zilele şi nopţile de foc din ce va duce la pierderea te Există o mindrie a local
culjural-educativă „Prag de
August 1944 au constituit un ritoriului nu numai al Româ nicilor ca atunci cind vor istoriei româ
plămădire a
moment de o importanţă co- niei ci şi al Bulgariei, Iu besc despre oraşul Haţeg, C. U. A. S. C. C Ă L A N
neşti", un moment de vîrl
virşitoare nu numai în isto goslaviei şi Greciei, punînd despre spiritualitatea sa, culturale localei
al muncii
ria neînfricatului popor ro în pericol toată armata ger să amintească că ei tră aceasta am reuşit ca în nea să evidenţieze hărni
vădind unitatea de ac
mân, ci în întreaga desfăşu mană din Balcani". iesc pe o străveche vatră timp scurt să aplicăm a- cia şi răspunderea dove
ţiune a factorilor educaţio
rare a celei mai crîncene Dar acesta era numai în a istoriei poporului nostru mendamentcle calcaroase dite de cooperatorii Tibe-
nali, sub 'îndrumarea con
încleştări pe care lumea a ceputul. implicaţiile operati care vorbeşte, prin docu pe mai mult de 200 ha. riu Musolini, Alexandru
siliului orăşenesc de edu
cunoscut-o — marea confla ve şi militar-strategice au mentele sale săpate în politică şi cultură Dumitru Mureşan, cu „Ifro- Iacob, Ghcorghe Vasiu, Io-
caţie
graţie mondială a secolului fost deosebite. Importante piatră, de formarea limbii continuita nul“ şi Traian Boglea, nuţ Rotarii şi alţii, care
socialistă. Dau
XX. Postul de radio Mosco forţe umane şi tehnice ger şi neamului român, vatră creaţie şi in
te mişcării de
va comunica la 27 august : mane au fost anihilate pe pe care in anii socialismu Petru Grancea, Constantin zilnic au dus finul din
terpretare artistică „Dialo
„Ieşirea României din Axă teritoriul românesc, iar ma lui, deschişi de evenimentul Braşoveanu, Teodor Cutu- cîmp cu atelajele, contri
gul haţegan" desfăşurat in
are o importanţă covârşitoa şan şi Constantin Manole buind la depozitarea a pe
şina de război germană a sînt mecanizatorii care, ste 260 tone. Tot ea mai
re nu numai pentru această
fost lipsită de una din ma MĂRTURII ALE ANILOR constituiţi în formaţie, au preciza că amendamentele
ţară, ci pentru întreg Bal- rile surse de aprovizionare executat aceste lucrări la calcaroase s-au adminis
caniul, deoarece prin aceas cu carburanţi şi lubrifianţî, LIBERTĂŢII PATRIEI cooperativele din Ruşi, trat aici pe. 20 de ha.
tă lovitură se prăbuşeşte în atit de necesari forţelor te Bretea Strei, Bretea Ro Marcel Petruţa, ingine
treg sistemul de dominaţie restre şi aeriene. epocal de la 23 August mână, rul şef al C.A.P. Bretea
perioada martie - iunie, Boşorod ş.a. Mai a-
din sud-estul Europei. însem 1944, s-a clădit o spirituali vem for Strei, era, ca de fiecare
Lupte înverşunate s-au dus „Scena vă aparţineac organizate două
ţiunile desfăşurate în aer
nătatea acestui fapt nu poa pentru eliberarea Capitalei tate nouă, caracterizată de maţii pentru transportul dată, preocupat de calita
liber. Toate acestea au
te fi subestimată", iar din — operaţiune terminată în democratismul creaţiei, de îngrăşămintelor organice tea lucrărilor din cîmp.
avut darul de a stimula cîmp. De asemenea, în
colo de ocean se făceau a- zorii zilei de 26 august, du un bogat umanism. Stimu- în Aflat, împreună cu meca
participarea oamenilor
-celeaşi aprecieri: „Prin tre pă marile încleştări de la lind participarea maselor toate cooperativele se efec nizatorii Ioan Şervenschi,
muncii din unităţile econo
cerea României de partea Colentina, Bănoasa, Otopeni. la actul de cultură, omul tuează arăturile în vederea Viorcţ, Moroşan şi Ioan
mice şi instituţiile oraşului
aliaţilor, Germania este a- A urmat Valea Prahovei, muncii devine deopotrivă însămînţărilor de toamnă". Crişan, în tarlaua „Calea
meninţatq din sud-est, iar unde luptele împotriva arma- _ creator şi beneficiar al ac La lui Lazăr", supraveghea ca
la activitatea culturală. C.A.P. Ruşi, în aceste
Ungaria se află în pragul telor hitleriste s-au generali tului de cultură. Dacă in prima ediţie a se munceşte intens arăturile de vară să se e-
zile,
'„Cîntării României", locali
prăbuşirii. Drumul din sud- Revelatoare este in acest şi cu răspundere pe mai xecuto la adîncimea pre
tatea participa doar cu 14
est care duce la Budapesta, zat încă din dimineaţa zilei sens participarea locuito văzută. Era mulţumit că
de 25 august, iar în 31 au rilor oraşului Haţeg in Fes multe fronturi. în tarlaua
„Noroaie", de pildă, coo
Praga şi Viena este deschis; gust întreaga zonă era cu colective artistice, iar de paiele au fost strînse de
...este deci legitim ca po răţată de trupe germane. tivalul naţional „Cintarea peratorii paiele pe întreaga suprafaţă re
prezenţa in etapele finale strîngeau
nici nu putea fi vorba,
porul român să aibă în mo Desâvîrşirea eliberării terito României" - amplă mani. de pe ultimele hectare, coltată do grîu şi puse la
acum numărul formaţiilor
mentul de faţă un sentiment riului românesc s-a desfăşu festare politico-educativă, transportîndu-le cu atelaje adăpost, acţiunea de apli
artistice a ajuns la 65,
de satisfacţie, căci România culturală, iniţiată de secre le în depozit. în tarlaua care a amendamentelor
iar casa de cultură şi ora
are o contribuţie însemnată rat în toată luna septembrie tarul general al partidului, „Lunca mare", din brigada calcaroase fiind, de aseme
şul se pot mindri cu titlu
la grăbirea sfârşitului*'. Chiar şi a continuat pînă la 25 t o v a r ă ş u l Nicolae Ocoliş, o formaţie de trac nea, încheiată.
rile de laureat decernate
autorităţile hitleriste, comen- octombrie în podişul Transil Ceauşescu. „Dintre mani Din plin se muncea aici
ansamblului folcloric „Bucu
vaniei, în Crişana şi Banat. festările incluse in festival toare cu pluguri efectua
tînd evenimentele de la 23 Pînă la această dată, arma- — menţiona tovarăşa Ste arăturile adinei pe supra la transportul nutreţurilor
ra", colectivului de teatru,
August 1944 scriau : „Pe lin luţa Rădoni, preşedintele feţele ce urmează să fie din cîmp, lucrare care se
gă consecinţele de ordin Profesor comitetului orăşenesc de însămînţate cu orz. Meca executa cu . atelajele coo-
MINEL BODEA
militar, a produs în acelaşi RODICA IRIMESCU-ANDRUŞ cultură şi educaţie socia
timp şi o răsturnare de fron nizatorii Sorin • Itotaru, MIRCEA LEPĂDATU
Mimi Kipren, Dorol Vesa,
turi extrem de periculoasă, (Continuare în pag. a 3-a) listă - amintim săptămina (Continuare în pag. a 3-a) şj Ghcorghe Vasile- (Continuare în pag. a 3-o)
Ion