Page 66 - Drumul_socialismului_1986_08

n ag. 2 DRUMUL SOCIALISMULU

A d u n ă r i g e n e r a l e a l e o a m e n i l o r m u n c i i
□
tXIGENiritSPONSlMA A ĂCllÂTII PRODUCTIVE DIN SEMtSTRUL I. 20,00

■k

ANGAIAR1 UNANIMA PENTRU MATURAREA REZULTATELOR OBŢINUTE 20,20
20,40
21,00
Ritmurile producţiei - Realizarea şi depăşirea planului - 21,50

în creştere, lună de lună obiectiv major al întregului colectiv

Participanţii la adunarea oamenilor muncii pentru Poenar, maistru la urina Forumul democratic de ductivitatea muncii a cres­ ncurmărirca stocurilor de
generală a reprezentanţilor că nu a intervenit opera­ de preparare, îoan Filipaş, conducere al muncitorilor cut cu 3,7 la sută, iar la materiale şi piese de BL
oamenilor muncii de la tiv, cu toată fermitatea, şef sector mină — au simericni din cadrul în­ indicatorii fizici s-au ob­ schimb — arata în cuvîn­ diop
Mina Coranda—Certej au în soluţionarea unor stări făcut referiri şi la alte treprinderii- „Marmura" a ţinut cu 22,12 la sută mai tul său muncitorul Nicolae 0. 15
ascultat cu interes darea de lucruri negative, pentru deficienţe din, activitatea analizat, într-un spirit de multe blocuri de marmură, Petric — pc de o parte, a,
de seamă prezentată de întărirea disciplinei de pe semestrul I, propunînd înaltă exigenţă şi anga­ cu 9,05 la sută — placaje au crescut stocurile, iar
Adrian Gligor, preşedintele muncă şi tehnologice, astfel consiliului oamenilor mun­ jare, activitatea desfăşu­ de marmură, cu 8,7 la pe de altă parte, ne-au s?,?
consiliului oamenilor mun­ îneît toate colectivele să-şi cii să le analizeze cu toa­ rată în prima jumătate a sută — dale mozaicate, lipsit unele materiale de 9.00
cii şi au reţinut, între alte­ realizeze ritmic planul, iar tă răspunderea şi să ia acestui an, efortul depus iar la marmură măcinată strictă necesitate, cum 9.05
rilor
le, rezultatele pozitive pe calitatea concentratelor măsuri de rezolvare a lor, pentru realizarea şi depă­ s-n înregistrat un plus de este cazul discurilor dia- ştiri
care ei toţi le-au obţinut complexe să fie mai bună. aceasta şi cu sprijinul mai şirea sarcinilor de plan, a 37,2 la sută. mantale". trâri
în primul semestru al a- „Şi noi, în cariera Coran­ substanţial al C. M. Deva angajamentelor asumate în Dovedind un spirit de O atenţie deosebită s-a (rei
al A
cestui an, realizări mult da, am înregistrat unele şi al ministerului de resort. întrecerea socialistă. Darea analiză obiectiv, exigent, acordat, în cadrul adunării şi f<
superioare celor înregistra­ realizări frumoase, însă S-a considerat necesar să de seamă şi participanţii generale, calităţii şi com­ la s:
te în perioada similară a se pună un accent mai la discuţii au relevat ho- întreprinderea petitivităţii produselor. „In 11.00
11.05
lui 1985. mare pe activitatea de tărîrea unanimă a harni­ permanenţă — menţiona Diul<
Mina ,Marmura" Simeria lui i
Este partea pozitivă a exploatare, întreţinere, re­ cului colectiv pentru în­ Florea Vlad — s-a acţio­ Cint
activităţii — dovadă eloc­ Coranda-Certej vizii şi reparaţii ale agre­ făptuirea neabătută a sar­ nat pentru ridicarea nive­ zilei
ventă a maturităţii poli­ gatelor şi instalaţiilor. cinilor şi indicaţiilor for­ participanţii la dezbateri lului tehnic al producţiei, letln
mon
tice şi organizatorice a a- este necesar să-întărim or­ Recunoscînd că în fiecare mulate de secretarul gene­ au examinat şi cauzele care pentru asigurarea la un corn
cestui colectiv, a spiritului dinea şi disciplina de pro­ colectiv există încă impor­ ral al partidului, tovarăşul au generat nerealizarea nivel superior a parametri­ no I
de dăruire patriotică, re­ ducţie, să folosim deplin tante resurse materiale, Nicolae Ceauşescu, privind unor parametri la produc­ lor calitativi Ia toate pro­ nai ;
voluţionară, pentru spori­ şi eficient forţa de mun­ tehnice şi umane insufi­ realizarea planului pe 1986 ţia fizică (cum este ca­ dusele, în tondiţi'le redu­ radii
oper
rea contribuţiei la dezvol­ că, utilajele din dotare şi cient valorificate, cei care la toţi indicatorii, îndeo­ zul calcarului siderurgic), cerii consumurilor energe­ 10,00
tarea bazei de materii timpul efectiv de lucru, au luat cuvîntul — Voi- sebi la producţia fizică şi a beneficiilor şi a planului tice şi de materii prime, Publ
prime a ţării. însă minerii cu accent major pe cali­ chiţa Moga, şeful brigăzii export, pregătirea în mod la export. Astfel, pe lingă de creştere continuă a pro­ foiri
ştiri
şi preparatorii de la Certej tatea minereului exploatat" preparare, Loghin Jurj, corespunzător a condiţiilor unele cauze obiective a ductivităţii muncii. Tre­ eeon
şi Coranda nu se mulţu­ — considera maistrul Pe­ şeful coloanei auto, lonuţ pentru anul de plan 1987. fost scos în evidenţă fap­ buie avută în vedere şi polii
mesc niciodată cu puţin şi tru Păcurar, din cariera Lehaci, mecanic de utilaje, Cei care au luat cuvîntul tul că s-au manifestat pe viitor calitatea blocu­ orei
nu s-au mulţumit nici în Coranda. „Deşi am mun­ Aurel Moldovnn, contabil au evidenţiat, în primul lipsuri în urmărirea valo­ rilor de marmură, pentru ştiri
tern
cadrul adunării - să rapor­ cit bine şi am obţinut re­ şef şi Ioan Bîrsan, direc­ rînd, rezultatele econo­ rificării la maximum a valorificarea superioară Muz
teze cifre frumoase, ci au torul minei — au exprimat mice obţinute în prima unor materii prime intro­ acestora". zieă
considerat de datoria lor, zultate pozitive, solicităm jumătate a acestui an, re­ duse în fabricaţie, în res­ Dincolo de problemele 20,30 a
1.
aşa cum stă bine adevă­ mai multe vagonctc în angajamentul colectivelor zultate care demonstrează pectarea duratei de repa­ puse în discuţie, ceea ce 7.1 ÎI
schimburile 11 şi III — pe care le coordonează de că planul la producţia raţii a utilajelor, în utili­ credem că mai trebuie nai;
raţilor producători, proprie­
23.10
tari şi benificiari, să aducă arăta şeful de brigadă a acţiona cu toată fermi­ marfă a fost depăşit în zarea raţională şi eficientă menţionat este numărul Nori
în dezbatere lipsurile şi Marton Ferentz. în cinstea tatea şi răspunderea, în procent de 2,2 la sută, pro­ a timpului de lucru. „Prin mare al celor ce au luat t ■— 2<
neajunsurile care au mai zilei de 23 August vom vederea înlăturării lipsu­ cuvîntul — 19 oameni ai
muncii —, aceasta demon-
existat în anumite sectoa­ extrage suplimentar 100 rilor şi neajunsurilor, ma­ strînd maturitatea harni­
re, pentru a fi cunoscute tone de minereu de bună jorării realizărilor pozi­ cului colectiv simerian, do­ fj
şi a se lua măsuri de înlă­ calitate". tive de pînă acum şi în­ rinţa oamenilor muncii de
turare a lor, angajîndu-se Participanţii la dezbateri cheierea anului cu planul a se implica pe deplin în
la o activitate mai sus­ — Emil Dafin, geolog, Si- îndeplinit şi depăşit la analiza şi soluţionarea pro­ Dl
ţinută, mai rodnică. Tot­ mion Moise, lăcătuş la n- toţi indicatorii. blemelor întreprinderii, do­ ski
triaj
odată au criticat consiliul tel ierul mecanic, Valentin G. DINU vedind o înaltă conştiinţă (Art
a valorii, un spirit critic VIi*c
si autocritic exigent. Toa­ sala
pa n
Spirit responsabil în analizarea te aceste calităţi etice şi Ros!
B);
morale conferă garanţia cu
toţi specialiştii, tehnicienii Tril
şi realizarea planului si muncitorii îşi vor con­ Clip
(Ar
eforturile
pentru
juga
a-şi
Nea
aduce întreaga lor contri­ Noi-
Adunarea generală a re­ 10.8 procente peste plan Szilvasy, şeful biroului des­ buţie la adoptarea masu­ ffirf
prezentanţilor oamenilor la producţia marfă, cei facere. rilor concrete pentru rea­ pe:
muncii de la întreprinde­ 8 o07 lei/persoană cu care în acelaşi fel au abordat lizarea planului din acest (CU
rea de materiale de con­ au depăşit sarcinile la pro­ problematica supusă dez­ an, pentru a se prez.cntr I Tal r
strucţii Deva a întrunit ductivitatea muncii, sporu­ baterii şi ceilalţi vorbitori, la apropiata sărbătoare na­ ci! i
cu prisosinţă atributele fo­ rile obţinute la producţ'a între care Augustin Mă- rul)
rului democratic, muncito­ fizică (5 567 mc prefabri­ gberuşan, Adela Moldovan, Secţia sculuric a I.M. Oră ştie. Pasiunea şi’ statornicia ţională a poporului român do
un
resc al unităţii. Atît darea cate şi 8 412 mc produse Gheorghe Bogdan, Uie Bîz- pentru meserie au făcut din rectificatorul Ioan Gridan cu importante succese în nici
de seamă prezentată, cît din b.c.a.). realizarea ex­ gan. cel mai vechi şi mai priceput lucrător din atelierul verifi­ muncă. BIL
şi cei înscrişi la dezbateri portului în proporţie de MIRCEA DIACONU catoare. DAN CĂMPEANU (St<
au relevat obiectiv, în spi­ 177.8 la sută. „Tot atît de • - * BAI
a i
rit critic şi autocritic, adevărat este şi faptul că (Mi
drumul ascendent, bogat în aceste realizări puteau fi Fat
realizări, pe care se află mai bune, iar la vată mi­ Printr-un stil de muncă eficient rill'
vin
înscris colectivul între­ nerală şi agregate să con­ Cil
prinderii. Totodată, au a- semnăm tot plusuri în loc spre realizări superioare tra
rătat deschis neîmplinirile de restanţe, arăta Ioan culi
şi greutăţile întîmpinate, Ister, maistru la secţia «ar
Ce
au propus măsuri menite panouri mari. Au existat Dominanta lucrărilor a- şindu-se o valorificare su­ rea şi lichidarea parchete­ ficiari" (Dragomir Fălăuş LA
să conducă la înlăturarea dunării generale a repre­ perioară a masei lemnoa­ lor forestiere, vorbitorii — S.I.L. Vaţa şi Emil Ni- (ca
minusurilor semnalate, în zentanţilor oamenilor mun­ se exploatate cu 38 lei pe făcînd propuneri concrete, cula — S.F.E. Dobra). ME
(Mi
scopul împlinirii dorinţei I.M.C. Deva cii de la I.F.E.T. Deva a fiecare mc mai mult decît interesante în aceste di­ Adunarea a aprobat ac­ nfi
fiecărui om al muncii din constituit-o caracterul des­ cifra planificată. recţii. „Propunem condu­ tivitatea şi realizările din
unitate — de a încheia a- chis, principial al dezbate­ Insă darea de seamă şi cerii întreprinderii, cen­ semestrul I, celelalte docu­
nul 1986, întreg acest al şi unele cauze obiective rilor. Cei care s-au înscris mai ales participanţii la tralei şi ministerului de mente supuse analizei şi
8-lea plan cincinal cu re­ care au generat aceste ne- la cuvînt, pe marginea dezbateri, între care Aron resort un sprijin mai con­ dezbaterii, a adoptat un
zultate deosebite. „Semnul împliniri : insuficienta asi­ dării de seamă prezentată Petric — S.F.E. Haţeg, sistent în vederea dotării cuprinzător program de
plus înscris în dreptul gurare cu mijloace de de Sabin Giurgiu, pre­ Nicolae Bădică — U.F.E.T. cu unele utilaje şi instala­ măsuri vizînd îmbunătăţi­
majorităţii indicatorilor transport auto şi C.F.R., şedintele consiliului oame­ Petroşani, Moise Ciucu- ţii moderne, derulării op- rea activităţii de viitor, a F
producţiei realizate în pri­ situaţii neprevăzute apă­ nilor muncii, au adus în exprimat angajarea una­ de\
mele şase luni ale anului rute pe parcursul lucrări­ dezbatere şi partea de con­ nimă a colectivelor I.F.E.T. Cei
nor
în curs ne oferă tuturor lor de amenajare a noi tribuţie a colectivelor în I. F. E. T. D E V A Deva de a-1 duce exemplar cu
reale motive de satisfacţie, zone de extracţie a agre­ care lucrează la succesele la îndeplinire, de a încheia îns'
dovedeşte că oamenii mun­ gatelor minerale, lipsuri în de ansamblu ale unităţii, anul cu rezultate pozitive lcct
Pe
cii din întreprinderea noas­ aprovizionarea tehnico-ma- dar au insistat în mod lescu — S.F.E. Hunedoara time a exportului şi per­ la toţi indicatorii. Aceasta apS
tră, avîndu-i mereu în terială ş.a. —, dar nici noi, deosebit asupra lipsurilor (colective situate în a- fecţionării cooperării cu — s-a accentuat — nece­ în
frunte pe comunişti, au în­ cei din secţiile şi' sectoa­ şi neajunsurilor care au ceastă ordine în întrece­ Inspectoratul silvic Ju­ sită însă îmbunătăţirea fia
ţeles şi răspund cum se rele întreprinderii, nu am existat în activitate, au rea socialistă pe semestru] deţean" (Nicolae Todor şi radicală a stilului şi meto­ cu
ta
cuvine înflăcăratelor che­ făcut tot ce se putea face făcut propuneri de îmbună­ I) au subliniat că reali­ Veronica Tellşcă — U.F.E.T. delor de muncă ale consi­ 60
mări adresate de cel mai pentru mai binele produc­ tăţire a muncii, s-au an­ zările puteau fi superioare Orăştie), „Adoptarea de liului oamenilor muncii, noi
lzo
iubit fiu al poporului, tova­ ţiei. S-au perpetuat aba­ gajat să-şi sporească efor­ dacă nu se perpetuau ca­ măsuri concrete referitoare mai multă iniţiativă în 11c.
răşul Nicolae Ceauşescu, teri de la disciplina teh­ turile în vederea obţinerii renţe de organizare şi la pregătirea personalului organizarea şi conducerea me
de a munci mereu mai nologică, întîrzieri, învoiri, unor rezultate superioare. disciplină a producţiei, muncitor, întărirea disci­ activităţii la nivelul sub­ tre
cel
bine pentru sporirea zes­ absenţe nemotivate de la S-au evidenţiat rezultatele dacă exista o mai susţi­ plinei de producţie şi re­ unităţilor, atragerea mal 30
trei economice a patriei", program". „Stă în puterea pozitive obţinute în se­ nută preocupare a consi­ partizarea cotelor necesare largă şi mai eficientă a I
1
sublinia Rodica Someşan, noastră să îmbunătăţim mestrul I — depăşirea pla­ liului oamenilor muncii de carburanţi ' (Ion Tivio oamenilor muncii la actul sta
adjunct şef secţie prefa­ situaţia şi în ce priveşte nului cu 14 356 mc buşteni privind aprovizionarea teh- — autocoloana Uricani a decizional, pentru soluţio­ mi
bricate. aprovizionarea cu piese de de fag, 3187 mc buşteni nico-materială a tuturor U.M.T.O.F., Petru Iacob şi narea problemelor econo­ pl<
ve
Despre responsabilitatea de stejar, 7 739 mc lemn sectoarelor, o mai strînsă Carol Şenft — U.M.T.C.F. mice şi sociale din între­ ve
schimb, materii prime, ma­
cu care colectivul de la teriale şi în privinţa dis­ PFE, 282 tone mangal de conlucrare între conduce­ Deva), „asigurarea mijloa­ prindere în spiritul demo­ ce
I.M.C. Deva a tratat rea­ bocşă, 876 mc lemn CR, rile I.F.E.T. şi Inspecto­ celor de transport, auto şi craţiei, al autoconducerii tul
tei
lizarea sarcinilor de pro­ ciplinei şi în cea a cali­ 3 434 mc cherestea de fag, ratului silvic judeţean şi se feroviare, pentru expedie­ şi autogestiunii economico- 80-
ducţie aferente semestru­ tăţii muncii pe care o des­ 95 mc lăzi de fag, 278 mc rezolvau operativ proble­ financiare. şl
lui I al anului vorbesc cele făşurăm" a spus Ecaterina ambalaje speciale etc., reu- mele apărute în exploata- rea produselor către bene­ DUMITRU GHEONEA