Page 67 - Drumul_socialismului_1986_08
P. 67
\R. 8 915 • MIERCURI, 20 AUGUST 198G rag. 3
Contribuţia României la obţinerea
EVEZiUNE
asupra fascismului CERNA TOPLIŢA —
jurnal vorina, Munţii Metalici, Ta- ti vă a celor 14 divizii româ calificată în turneul
iitîmpinarea ina- (Urmare din pag. 1) final al „Cupei © „Imn patriei şi parti întrecerea cu colegi din
sârbă t Ori miţio- tra Mică, Tatra Mare, Car- neşti la operaţiunile din Un dului" se intitulează spec- renumite centre ale ţării,
paţii Albi. Or, acest teren garia şi Cehoslovacia, ca şi U.N.C.A.P.“ la oină
lalitatea în eco- ta română a totalizat peste muntos şi acoperit, în care actul de la 23 August 1944, tacolul-evocare pregătit cu tradiţie în pregătirea
ie 265 000 militari sub arme şi de pionierii de la Şcoala muzicală a elevilor, pio
peea Libertăţii a eliberat 872 de localităţi. se făcuseră puternice lucrări au constituit un ajutor sub La faza zonală a concur generală nr. 7 Petroşani nierii din Deva au cu
iei noastre (eo- genistice, a ridicat probleme stanţial pentru aliaţi. Cînd sului naţional sătesc de în cinstea apropiatei săr cerit locuri de frunte:
Luptele au continuat însă grele armatelor care îna se va scrie istoria, actul de oină, dotat cu „ C u p a
i în serial: şi după 25 octombrie, din bători de la 23 August. prima menţiune — la
fiinul" — partea colo de graniţele patriei, pî intau. Dar dîrzenia şi vitejia la 23 August va fi consem U.N.C.A.P.", desfăşurată pe Peste 100 de purtători ai pian, Ileana Bălaj (clasa
-a şi-au spus cuvîntul. nat ca un factor important stadionul „Cetate" din De cravatelor roşii cu trico a Il-a) şi Georgiana Bă-
jurnal. nă la vieţoria finală şi ca în primele zile ale lunii în desfăşurarea acestui răz va, au participat reprezen
pitularea necondiţionată a mai trupele sovietice au de- boi", iar postul de radio Pa tativele judeţelor Alba, lor de la cea mai tînără lănică (clasa a IlI-a), iar
Germaniei naziste : unitate de învăţămînt din la clarinet Ioan Moise
săvîrşit nimicirea grupării ar ris transmitea, la 13 ianua Arad, Caraş-Severin, Gorj, Petroşani au adus, prin Costa (clasa a Vî-a).
8 octombrie 1944 - 15 ia mate germane din zona Ber rie 1946: „Franţa socoteşte Hunedoara, Mehedinţi şi
DIO cînt, vers şi desen core • „Frumoasă eşti, patria
m m m * nuarie 1945. Ungaria — ul lin. fn acelaşi timp, trupele că România a adus, prin Timiş. grafic un înălţător omagiu mea". 13 pionieri de la
timul aliat al Germaniei, re sovieto-române au dezlănţuit contribuţia ei, o scurtare a Această amplă competi patriei şi partidului, tova Şcoala generală din Efo
sursă de aprovizionare şi o puternică ofensivă spre războiului cu cel puţin 6 ţie de masă din cadrul constituiţi în expe
EŞTI I: 5,00 Ka- cale de acces spre Austria. luni". răşului Nicolae Ceauşescu, rie,
mul dimineţii; Praga, producînd inamicului „Daciadei" a fost organi părintele iubit şi priete diţia „Zimbrii", au fost
atul medicului ; Aceasta a făcut ca rezisten pierderi mari. in marea încleştare, Româ zată de U.N.C.A.P. în co nul stimat al tuturor fii timp de 10 zile oaspeţii
dă agrară; 7,00 ţa hitleristă să fie deosebit „Lupta eroică a poporului
lai; 7,30 Azi, în de puternică. Dar la Debre nia s-a aflat pe locul al laborare cu U.J.C.A.P. Hu lor României socialiste, frumuseţilor naturale şi .
Revista presei; român împotriva Germaniei , 4- lea, după Uniunea Sovie nedoara şi cu sprijinul care le ocroteşte şi în istorice ale Hunedoarei. V
erul melodiilor; ţin, Nyiergyhaza, pe Tisa hitleriste - arăta tovarăşul tică, Statele Unite şi Marea C.J.E.F.S. Hunedoara — frumuseţează copilăria. însoţiţi de prof. Maria
letin de ştiri ; mijlocie şi superioară şi, mai Nicolae Ceauşescu - contri Britanie în contribuţia uma Deva. • Angajamentul de Gheorghina — copiii de
indcm ascultăto- ales, pe străzile Budapestei,
i.oo Buletin de buţia sa preţioasă la marea nă şi materială pe care a în urma unor jocuri de muncă patriotică depăşit. pe litoralul românesc au
,05 Din înregis- unde s-a luptat şi s-a murit victorie asupra fascismului adus-o la victoria Naţiunilor bună calitate, aplaudate de Vacanţa mare a acestei trăit clipe de neuitat în
•rului şi orches- pentru fiecare stradă, pen şi-au găsit o largă recunoaş Unite asupra fascismului. veri a fost şi este, pentru peisajul alpin al Reteza
mblulul „Doina** tru fiecare casă, ostaşii ro tere în opinia publică inter numerosul public, s-au ca
ei; 10,25 Solişti Din cele 540 000 cadre mi lificat pentru faza finală, elevii Şcolii generale din tului, în ambianţa isto
ii folclorice de mâni şi sovietici au înscris naţională". Numeroase foruri litare angajate în război, din 5—7 septembrie, de la Vărmaga, bogată în ac rică a Sarmizegetusei sau
10,45 Publicitate; adevărate pagini de eroism. statale, oficialităţi, persona s-au înregistrat 167 000 pier ţiuni de muncă patrio cea urbanistică a Devei.
letin de ştiri ; Au fost cucerite trei masive lităţi politice şi militare din Caracal, următoarele echi
lugust 1944—198G. deri (morţi, răniţi, dispăruţi). pe : 1. Recolta Crasna (ju tică. „Pionierii noştri au „Lacul Bucura, vîrful
i evoluţiei statu muntoase şi au fost forţate diverse ţări ale lumii, au 5- au înaintat peste 1000 km deţul Gorj), care a obţinut hotărît să cinstească ma Peleaga, zmeura aromată
ii socialist; 11,25 patru cursuri mari de apă, exprimat opinii favorabile în dispozitivul inamic, elibe rea sărbătoare dc la din Retezat, Amfiteatrul
entru oamenii eliberindu-se 1 237 de loca privind rolul avut de Româ următoarele rezultate : 8—5
lastre; 12,00 Bu- rindu-se 3 831 localităţi. Vi cu Recolta Voloiac (judeţul 23 August cu angajamen roman, Densuş, Cetatea
ştiri ; 12,05 Ar- lităţi, dintre care 14 oraşe. nia, de armata română în tejia ostaşilor români a fost Mehedinţi); 9—0 cu Bistra tul de muncă patriotică, Devei, Bulevardul Dece-
rale; 12,45 Din 18 decembrie 1944 — mai grăbirea deznodămîntului ce asumat pentru întregul bal sînt denumiri şi mo*
folclorului; 13,00 lui de-al ll-lea război mon recunoscută şi apreciată prin Glimboca (Caraş-Severin);
i 3; ★ Radio jur- 1945. Cehoslovacia. La fine numeroase citări, pe ordine 23—1 cu Recolta Ciacova an, îndeplinit. Entuzias mente pe care le-am
0 Avanpremieră le anului 1944, cînd trupele dial, în înfrîngerea fascis de zi ale armatei, prin dis (Timiş); 11—3 cu Viitorul mul, hărnicia şi preocu consemnat cu nespusă'
15,15 Pagini din sovietico şi române au înce mului. Prezidiul Sovietului Almaş (Arad); 10—6 cu pările lor — stimulate de bucurie în albumul va
15,40 Mioriţa; put eliberarea teritoriului Suprem al U.R.S.S., prin tincţii şi decoraţii, acordate îndemnurile şi exemplul canţei petrecute în jude
tlojurnal ; 1G,15 de marile state majore ale Cerna Topliţa (Hunedoara);
e; 10,40 Moment cehoslovac, Germania înre Decretul din 6 iulie 1945, armatelor română şi sovie 12—5 cu Dacia Mihalţ înv. Ioan Podcan şi prof. ţul Hunedoara — ne-au
17,00 Buletin de gistrase o puternică scădere sublinia importanţa actului Doina Podean — au dat relatat Aurel Tudose, 45
17,05 Coordonate a potenţialului economic, mi curajos, a cotiturii hotărîtoa- tică. (Alba); 2. Reprezentanta roade. La cules de plan Theodor Covaciov, Ioan
ţ ; 17,40 Sinteze Celor mulţi, care cu sîn- judeţului Hunedoara, Cer®
leologice ; 18,00 litar şi moral, precum şi o re a politicii României in gele lor au stropit o parte na Topliţa, cu următoarele te medicinale, la recupe Gheorghiţă, Daniel Mun
ii ★ Buletin de completă izolare politică în tr-un moment cînd încă nu rarea materialelor rcfolo- teanu, Gabriela Părăianu,
,20 R'* ‘sta lu se precizase clar înfringerea a pămîntului Europei, elibe- rezultate : 8—1 cu Dacia sibile s-au dovedit neîn Cristela Budaş şi ceilalţi
dă o; * Europa. Încercările sale de rindu-l, li s-au ridicat mo Mihalţ; 9—0 cu Bistra
infor, ,ii, mu- relansare pe teatrul de ope Germaniei. Postul de radio numente de pioasă şi veşni Glimboca; 13—12 cu Vii trecuţi — ne spune prof. pionieri din expediţia
00 Radiojurnal ; raţiuni erau sortite eşecului, american transmitea, la 9 fe Valeria Blaj, directorul „Zimbrii", aducînd cuvin
cultura *8G : 21,00 încleştările au fost crîncene. bruarie 1945, un comentariu că amintire peste tot pe torul Voloiac (Mehedinţi); şcolii — reuşind să în te de laudă şi admiraţie
tia dv.; 22,00 o unde au luptat - la noi, în 20—0 cu Recolta Ciacova deplinească în proporţie frumuseţilor patriei din
oră; * Radioiur- S-a luptat în condiţiile gre semnificativ privind aportul Ungaria, Cehoslovacia, Aus (Timiş); 17—0 cu Viitorul
Moment poetic; le ale iernii şi, mai ales, în ţării noastre la lupta contra Almaş. de 104 la sută angaja această parte a ei. „Vă
iblicitate: 23,15 zone de munte: Matra, Ja- fascismului: „Participarea ac " tria. Iar cînd, întoarse aca mentul asumat. rugăm să transmiteţi sa
muzicală: 23.55 să, victorioasele armate ro Pentru faza finală s-au • Micii artişti hunedo- lutul nostru pionieresc
ulet’n • (ie ştiri. mâne au trecut pe sub Ar calificat Recolta Crasna şi reni — pionieri de la prietenilor de la Liceul
MANIFESTĂRI POLITICO-EDUCATIVE cul de Triumf din Bucureşti, Cerna Topliţa. S-au evi Şcoala generală nr. 8 De industrial Petroşani care,
DEDICATE ZILEI DE 23 AUGUST ele au fost primite cu flori denţiat : Nicolae Bobora va, care au reprezentat în tabăra arheologică de
EMA^ şi lacrimi. Lacrimi de bucu (Cerna Topliţa) — cel mai judeţul la etapa republi la Sarmizegetusa au
HAŢEG deosebit interes de un rie şi recunoştinţă pentru toţi tehnic jucător şi Dumitru cană a Festivalului de muncit cu sîrguinţă, iar
® Colocvii de istorie. numeros public, a eviden ostaşii, pentru învingători, Dumitrescu (Recolta Cras interpretare instrumenta în orele libere ne-au
Noua ediţie a „Colocvii ţiat momente ale desfă lacrimi de durere şi regret na — Gorj). Competiţia
Pan Wolo.ljov- lă „Ciprian Porumbescu" făcut să ne simţim foarte*
riilc l-I I (Pa- lor dc istorie", organizate şurării actului de la 23 pentru cei căzuţi pentru eli s-a bucurat de o bună or de la Suceava, au avut o bine în preajma lor".
ăsâtorie legală de casa de cultură a pre August 1944 organizat şi berarea pămîntului sfînt a! ganizare. (Ion Jura, co
HUNKDOAHA : zentat genericul „Cile din conclus de Partidul Co comportare lăudabilă. în LUCIA LICIU
iculos (Modern, patriei. respondent).
La doi paşi de istoria neamului. 23 Au munist Român, care a
(Modern, sala gust 1944 — 23 August grăbit totodată sfîrşitul
•laraţ-le ele dra 198G, o perioadă de mă- celui de-al doilea război
pelul (Flacăra); Campania
zilelor cenuşii ■reţe înfăptuiri în istoria mondial.
PETROŞANI : patriei". Au fost înfăţi
răgaz (Parîng): şate realizările obţinute HUNEDOARA
n miliardar (7 © Masă rotundă. Casa agricolă de vâri
*); Primăvară de poporul român în anii
0 (Unirea) ; IAj de după eliberare, îndeo de cultură a organizat (Urmare din pag. 1)
un ă eu obstacole sebi în-perioada pe care masa rotundă pe tema :
. ; VULCAN : de eliberare
\i (Luceafărul) ; cu neasemuită mîndrie „Revoluţia
ţă si la întreaga naţiune o nu socială şi naţională, anti peratorilor. Eugen Pribeag,
uri. o (Mine- meşte „Epoca Nicolae fascistă şi antiimpcrialistă Cornel Bărboni, Nicolae
rRIlj.v: Un colţ Ceauşescu". — moment epocal, de Iordan, Emil Almaghi,
(Muncitoresc) ;
: Nu fe voi uita © Simpozion. Consiliul răscruce în istoria pa Laurenţiu Drăghici ş.a. au
(R e t e z a t) ; orăşenesc de educaţie po triei". dus din cîmp şi aşezat la
La răspîntie litică şi cultură socialistă SIMERIA loc sigur peste 250 tone
roşie); GURA- • Expoziţie fotodocu- de fin.
Poată lumea este organizează azi simpozio
- seriile I-II nul pe tema: „23 August mentară. Clubul ceferişti O activitate susţinută se
; ORAŞTIE : 1944 — început al unui lor din Simeria găzduieş desfăşoară şi la C.A.P. Ba-
j zestre — se-
(Patria); Ncîn- amplu proces revoluţionar te expoziţia de fotografii tiz. Practic, se muncea în
• lacăra); GEOA- de transformare a socie a membrilor cercului foto, toate brigăzile cooperati
; Ivramcr con tăţii româneşti". ilustrînd aspecte ale dez vei, la transport furaje, a-
ici* (Casa de voltării oraşului în anii rat, transport de gunoi în
HAŢEG : Han- ORAŞTIE socialismului. Fotografii
)acia); BRAZI : cîmp şi recoltat legume.,
it Scnka; CA- • Dezbatere. „Semnifi le sînt realizate de Ovi- 0 echipă de transport,
lotel „Central 1 * caţia istorică a actului de diu Munteanu şi Kalmann compusă din cooperatorii
1 cultură); SI- demnitate naţională de la Strharski, muncitori în
Prinţesa Ta na 23 August 1944“ a fost cadrul întreprinderii me- Petru Marcon, Agafia Ve-
\ ILJA : Persoa- sa, Aurelia Trif, Ioan
I.IVI.C. Deva. Plasele pentru planşee şi panouri Interioare-extertoare sint executate
rabllă (Lumina). genericul dezbaterii orga- canice dc material ru- la maşina de sudat automată eu 06 de electrozi. Funcţionarea corectă a maşinii este . Miiller, Emil Ardelean şl
nizate de casa de cultură. lanţ Simeria. (I. Jura, co asigurată de muncitoarea Floarea Tuşer, lapt constatat şl de Dumitru Hărăstăşan, şe- tractoriştii Vasile Olaru şi
Manifestarea, urmărită cu respondent). ful formaţiei de lucru. Foto NICOLAE GHEORGHIU Petru Munteanu eliberaH
............... .................... •
de paie ultimele suprafeţe.
•MEA; La rîndul lor, cooperatorii-
Emilian Cuşi, Mircea Brîn*<
clorice „Cîntecelc Oltu zoi, Nicolae Penteliuo,
azi: Vremea va Repere ale spiritualităţii contemporane
optat instabilă. lui" de la Rîmnicu Vîl- Ghesim Trif şi Nicolae
fi mai mult cea a avut ca invitaţi şi Vesa transportau cu ate
ar cădea ploi (Urmare din pag. 1) pozioane, dezbateri, mese de Încredere intre popoa lajele recolta de lucernă.
,-ter de aversă, rotunde; expuneri, colocvii re. artişti hunedorenl. La cea Aflăm că sînt puse la adă
0 descă'' J ctri e- de istorie dedicate unor
Izolat l J'dină. grupului folk ; s-au acor In actul cultural local de-a XVIII-a ediţie a post peste 280 tone de fi
•i, cantităţile de dat patru premii în dome evenimente deosebite din sint prezente acţiunile cu # Expoziţie de carte. concursului a fost prezent broase. O formaţie de trac
depăşi 15 1/mp niul creaţiei. Se afirmă tot istoria patriei şi partidului cartea întreprinse de biblio In holul Muzeului jude toare cu remorci transpor
. Vuitul va su- sub genericul: '„File din ţean din Deva s-a des ansamblul Getusa al Cen
nnS la moderat, . mai mult cenaclul literar. teca orăşenească - '„Salo trului judeţean de în ta în cîmp îngrăşămintcle;
ificări de scur- Dialogul permanent şi istoria neamului. 23 August nul haţegan al cărţii", ma chis expoziţia de carte cu naturale. Doru Mihai, Şte
l, pînă Ia 40— fructuos pe care factorii 1944 - 23 August 1986, o nifestare in premieră, ce drumare a creaţiei popu fan Lup, Dionisie Stanciu
ră din vest şi perioadă de măreţe reali tema „Ideea de pace e-
, putînd avea educaţionali II întreţin cu cuprinde intilniri şi pre glindită în cartea veche lare şl a mişcării artis şi Grigore Hoza, aflaţi la
aspect de vlje- conducerile unităţilor eco- zări in istoria patriei„Epo zentări de cărţi; meda tice de masă. Solista an volanul tractoarelor, au
1
icraturile inini- nomico-sociale, cu organi ca Nicolae Ceauşescu - lioane literare, acţiuni cu românească' . Sînt ex dus pe ogoare 170 tone de
’l cuprinse în- epoca marilor realizări so filmul. Reţin atenţia ac samblului ■— Ana Banciu gunoi de grajd.
21 grade, Iar zaţiile de masă şl obşteşti puse valoroase lucrări
Ime între 2-1 şi a făcut să sporească gama cialiste"', '„600 de ani de ţiunile sub genericul '„Ora prin care condeieri de — a fost distinsă cu pre A început şi aici efec
manifestărilor politico-edu- la urcarea pe tron a dom şul Haţeg pe coordonatele miul special pentru crea tuarea arăturilor pentru
ite, vreme in- seamă ai literelor româ
:u cerul mai cative, a acţiunilor venite nitorului Mircea cel Mare", devenirii s o c i a l i s t e U n ţie şi interpretare, premiu însămînţările de toamnă,
os. Vor cădea în sprijinul realizării sar Sint reliefate iniţiativele în generic simbolic pentru ta- neşti au condamnat răz Cei care au intrat cu plu
caracter de a- cinilor de producţie, ridi boiul şi au adus elogiu cucerit cu „Balada lui gurile în brazdă, străduia-
isoţile de frec- cării pregătirii profesionale; treprinse de România so treaga so dezvoltare în Horea" a cărei linie me
scărcărl electri- cialistă, de preşedintele anii noştri; pentru spiri păcii şl libertăţii. du-se să menţinu viteze
: grindină. Vîn- educaţiei patriotice în spi lodică a fost culeasă de zilnice de avansare cit mai
ezenla unele in- ritul eticii şi echităţii socia Nicolae Ceauşescu pentru tualitatea deschisă oame- « Concursul interjude- solistă din zona Bra bune, sînt mecanizatorii.
1 de pînă la liste, cunoaşterii legisla dezarmare şi pace, pentru nilor muncii; tuturor lo
m/oră din vest ţean al ansamblurilor fol dului. Nicolae Huieţ, Ştefan Şa&*
'est. ţiei. Periodic, au ioc sim- statornicirea unui climat cuitorilor săi-
--