Page 70 - Drumul_socialismului_1986_08
P. 70
’ag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N
August 1944 - începutul unei
Activităţi politico-educative
ere noi în istoria poporului nostru
în întîmpinarea marii sărbători naţionala
(Urmare din pag. 1) la lupta de apărare va lua tale, a dat soliditate şi 20.00 /Cleji
• Colectivul de oameni portant număr de oameni nul organizat de comite parte întreaga naţiune, în- măreţie dăinuirii noastre ■k In int
ai muncii de la întreprin ai muncii din brigăzile tul sindicatului de la în tr-o strînsă unitate, sub con istorice. ril să
derea minieră Hunedoara nr. 1 şi nr. 2. treprinderea antrepriză un ideal suprem, pentru în ducerea partidului nostru co Astăzi, sub conducerea nalo
a declarat perioada 18— • în organizarea comi de construcţii şi repara deplinirea căruia, asemenea munist - forţa politică con partidului comunist, centrul 20,25 Actua
23 august săptămînă re tetului sindicatului de la ţii siderurgice Hunedoa atîtor generaţii de înaintaşi, ducătoare a naţiunii. vital al naţiunii, în frunte nomie
cord în producţie, anga- depoul C.F.R. Simeria a ra. Acţiunea a avut ca nu-şi va precupeţi efortu Statutul internaţional al cu t o v a r ă ş u l Nicolae 20,40 Epopc
jîndu-se să realizeze pe avut loc consfătuirea cu temă: „Partidul Comu rile. României contemporane este Ceauşescu, cel mai iubit şi patrie:
ste plan 1 500 tone mi tema „Căi şi mijloace de nist Român — organiza Pornind de la învăţămin deopotrivă rezultatul unei mai glorios fiu al naţiunii, lor)
nereu brut extras, 500 economisire a combusti torul şi conducătorul re tele istoriei multimilenare a îndelungate evoluţii istorice poporul român dă viaţă 21.00 Augu<
tone dolomită, . 10 tone bilului, energiei şi lubri- voluţiei pentru elibera patriei, de la imperativul în care esenţială a fost printr-un impresionant efort Cîntcc
talc şi să pună în func fianţilor". La sintetizarea rea socială şi naţională, apărării independenţei Româ lupta necontenită a poporu constructiv aspiraţiilor celor patrlo
ţiune două obiective de acestor căi şi mijloace de antifascistă şi antiimpe- niei, a cuceririlor revoluţio lui român pentru libertate mai nobile ale generaţiilor naro
investiţii: un bazin de acţiune şi-au adus con rialistă din August 1944". nare ale întregului popor, naţională —, şi al unei inten de înaintaşi. „Independentă 21,15 înălţă
decantare a apelor la tribuţia maiştri, mecanici • Dezbaterea iniţiată de Partidul Comunist Român a- se, consecvente şi principia şi suverană, puternică şi tic a
frontul nr. 2 Ghelari şi de locomotivă, şefi de comitetul sindicatului de şează între preocupările sale le politici a partidului şi prosperă, respectată pe toate (color
halele de depozitare a tură, preşedinţii comite la întreprinderea de uti majore întărirea capacităţii statului de a asigura inde meridianele lumii, România * 23 A
dolomitei sfărîmate la de telor sindicale de secţie. laj minier Petroşani a de apărare a patriei, a for pendenţa şi suveranitatea, trăieşte astăzi timpul de aur arta l
pozitul Crăciuncasa. ţei de ripostă în faţa ori munca liberă şi paşnică a al afirmării plenare a ge mănes
• Un important schimb avut în centrul atenţiei cărei agresiuni străine. Por naţiunii noastre socialiste. niului multilateral al poporu 21,50 Teleju
o Din iniţiativa sindi „Cincinalul al VIII-lea. nind de la răspunderea is
catelor, şi colectivele mi de experienţă au organi Ridicarea permanentă a torică asumată în faţa po La 23 August 1944, ca de lui nostru - arăta tovarăşul
niere de la Paroşeni şi zat comitetul sindicatului perfecţionării profesiona porului, Partidul Comunist atîtea ori în decursul isto Nicolae Ceauşescu. La te
Lonea au declarat aceas şi clubul minerilor de la le — deziderat al actua riei sale multimilenare, po melia acestui timp de epo HAC
tă ’ perioadă premergătoa I.M. Barza, avînd ca idee lei etape de dezvoltare a Român a elaborat o doctri porul român a făcut din pee se aşează marile în
re marii sărbători naţio „Propaganda vizuală — ţării". nă militară armonioasă, al opţiunea sa liberă pentru făptuiri ale istoriei naţio
nale săptămînă de pro în sprijinul realizării • Consiliul municipal cărei scop fundamental este independenţă şi unitate o nale multimilenare, printre BUCURE
ducţie mărită, fiecare an- sarcinilor de plan" Deva al sindicatelor orga . apărarea independenţei ţării, condiţie primordială de exis care 23 August 1944 se în dloprogran
7.00 Ratlioj
gajîndu-se să extragă cîte • Cadranul politic ini nizează finala „Cupei e- a vieţii şi muncii paşnice a tenţă istorică şi, ca întot scrie ca un moment funda în ţară: 8,
500 tone de cărbune pe ţiat de comitetul sindica liberării" la disciplinele naţiunii noastre. Doctrina deauna în istoria sa, lupta scl ; 8,10
ste plan. tului de la U.U.M.R. volei, şah, popice şi te militară a României socia angajată Ia 23 August mental, întruchipînd voinţa cililor ; î
Crişcior a avut ca temă nestrămutată a poporului ascultători
® Consiliul municipal nis de cîmp, în care sînt liste, fundamentată de se 1944 cu eroism şi abne ccs cuteză
Deva al sindicatelor^ în „Consecinţele social-poli- antrenate cele mai bune cretarul general al partidu gaţie de întregul popor nostru de a fi liber şi in litica noas
colaborare cu Biblioteca tice şi economice ale formaţii sportive din în lui, preşedintele Republicii, român a asigurat soluţio dependent, unit în vatra sa tal Mirabc
Ştiinţa
S'
judeţeană şi clubul cursei înarmărilor. Ini treprinderile şi instituţii tovarăşul Nicolae Ceauşescu, narea unor obiective vi străbună de vieţuire". 12,40 Din i
T.A.G.C.M. a organizat ţiativele României pentru le municipiului. rului ; 13,1
*
simpozionul „File de aur înfăptuirea dezarmării". Rubrică realizată pe experienţa de luptă a po limbii Rndioju
roii
din istoria patriei", la • Do un succes deose cu sprijinul Consiliului porului pentru libertate şi diojurnal;
care au participat un im bit s-a bucurat simpozio judeţean al sindicatelor unitate naţională, statuează Oraşul Hunedoara pentru
că, în cazul unei agresiuni, noastre ;
ca acesto:
(Urmare din pag. 1) strucţiilor din Hunedoara o 23 August
reprezintă noul cartier F 198G: ş. cîn
Manifestări noul centru civic al Hune „Ciocirlia" (printr-o feri 18, uO Orei
cită potrivire, tot un nume
Anul In
doarei se allâ „in mina" de... cintec I). Aici, pot fi păcii; l!
constructorilor blocurile nr.
omagiale cu filmul 2 (care va li terminat tot intilniţi acum Vasile Faur. tinereţii ;
din
zidarii
nai; 21,00
echipa
lui
22.00 O zl
in cinstea zilei de 23 Au „Unele dintre aceste blo Radioiurnt
gust) şi nr. 3 (ailat la poetic ; :
® ZII.ELE FILMULUI SO- „Modern** Hunedoara, „Da- curi — ne-a declarat mais niu~Vală;
CIAL-POLITIC. La iniţiativa cia“ Haţeg, „Minerul** Lonea structură). Constructori : trul Dumitru Totoreanu — lctin de
întreprinderii cinematogra şi la Hidrocentrala Brazi. Pe maistrul losil Fazekaşi zu de pildă, cele cu nr. 1 şi
fice judeţene, în perioada marginea filmelor „Salutări gravii lui Constantin Toro-
15—28 august se desfăşoară de la Agigea**, „Un petic de poc, Viorel Mogoşan, echi 7, vor fi terminate in a-
Zilele filmului social-politic cer“, „Mireasma ploilor tîr- cest prim an al celui de-al
— manifestare înscrisă în ziî« au avut loc educative pele de instalatori sanita 8-lea cincinal. Altele, nr.
suita acţiunilor omagiale de dezbateri, care au relevat e- rişti conduse de Petrache 4 şi nr. 6, constituie i'ont L«IN
dicate împlinirii a 42 de am fortul constructiv al oame Falcă, Aurel Vijulan ş.a. de lucru pentru 1987. Con
de Ia revoluţia de eliberare nilor muncii în timpul nou „După cum se vede - ne struim azi şi, in acelaşi
socială şl naţională, antifas deschis de cel de-al IX-lea
cistă şi antlimperialistă. Congres al partidului, pre declară Ion Chioveanu, şe timp, asigurăm schelele DEVA :
Producţiile cinematografice cum şi marile ctitorii alo ful unei echipe de dulgheri pentru Miine I Este un fel cct (Pntri
româneşti „Puterea .şi ade României socialiste, durate de la blocul nr. 3 - am de ascensiune căreia ne-am gard, lî
vărul'*, „o lumină Ia etajul din Iniţiativa şi sub con ajuns cu montarea structu dăruit cu toată viaţa şi (Arta);
X“, „Dragostea şi revoluţia* 1 ducerea secretarului general rii la etajul IV. Sintem in dragostea noastră I" Viraj per
— A): L!
oferă în această perioadă al partidului, tovarăşul paradis (
cinefililor din Hunedoara, Nicolae Ceauşescu. grafic. Vom face totul pen Un cintec nou, minunat Declaraţie
Călău, Orăştie şi Simeria e- tru ca viitorii locatar'■ ai al Hunedoarei socialiste, Zidul (FI
moţion.anto evocări ale 0 „OMAGIUL TARII CE acestui bloc să-şi poată din care se înfruptă şi o- premiu 0
luptei poporului român pen LUI MAI IUBIT FIU AL NA petrece Revelionul '87 în chiul şi sufletul nostru. Un ŞANI: C
tru libertate socială şi na ŢIUNII, CONDUCĂTORUL casă nouă, aşa cum este cintec ale cărui reverberaţii (Parîng);
ţională, pentru cucerirea ÎNCERCAT AL PARTIDULUI S.M.A. Deva, centrul de reparaţii motoare. In atelie- prevăzut". vor ajunge pînă dincolo llardar ca
Rîdeţi
demnităţii şi suveranităţii N O S T R U , TOVARĂŞUL rul pentru fabricat curele pe ntru maşini agricole, lucră- r- 'LU:
patriei. NICOLAE CEAUŞESCU**. A- toarea Aurica Adam coase cor dul pentru curele. O zonă fierbinte a con de acest mileniu I a şl
In cadrul acestui ciclu de ceasta este tema acţiunilor tui„i) ; I
împi
nou
filme s-a desfăşurat cine- do profundă vibraţie patrio ZILE DE rul); LC
mcdalionul „Comuniştii — tică organizate în Valea Jiu PRODUCŢIE RECORD şi lacrlm
(Minerul)
prezenţe active în marele lui pe marginea filmelor In întîmpinarea celei de fii colţ de (
front al progresului, mereu documentare „Partidul, Pa a 42-a aniversări a revo campania agricola de vara resc); u:
în miezul fierbinte al fap tria, Poporul** şi „Cunună luţiei de eliberare socială m voi uita
BR,
telor eroice**, ilustrat cu do lauri**, producţii ale stu şi naţională, antifascistă zat); (Steau
tic
imagini din cele trei filme dioului „Alexandru Sahia“, şi antiimperialistă, con BARZA: '
din
cadrul
bri
structorii
şi cu recitaluri de poezie caro aduc un cald omagiu găzii nr. 2 a T.A.G.C.M. Efectuarea lucrărilor pe ogoare a mea —
patriotică. detaşamentului de avangar Deva au organizat, în pe ncrul); o
rioada 19—22 august, zile elâe (Pat
dă al clasei noastre munci de producţie record. Mo- (Flacăra);
0 „ E P O C A NICOLAE toare, ţării şi constructori bilizîndu-se exemplar In (Urmare din pag. 1) ferniei zootehnice au fost populare au datoria să ia Kramer
CEAUŞESCU — TIMP AI, lor el şl, în mod deosebit, activitate, folosind deplin aduse pînă acum 300 to toate măsurile necesare (Casa de
MARILOR ÎNFĂPTUIRI RE- celui mal stimat fiu al na forţa de muncă şi timpul ne fîn. Foate mulţi coo pentru impulsionarea aces ŢEG : Hi
efectiv de lucru, colecti cin); BR.
VOLUŢIONARE** este gene ţiunii, t o v a r ă ş ui Nicolae peratori — printre care tei activităţi. Toate unită
vul brigăzii a obţinut re Senka :
ricul ciclului de filme orga Ceauşescu, conducătorul zultate deosebite, depăşin- toamnă. Pînă în prezent, Ştefan Constantin, Alexan ţile din Consiliul unic „Central"
nizat la cinematografele partidului şl statului nostru. du-şi zilnic prevederile cu au fost efectuate arături pe agroindustrial Hunedoara tură);
cîte 1G 000 lei. dru Dragotă, Remus Moise, au posibilitatea să-şi asi ţesa Ta
400 ha. Cele mai mari su Iacob Crişan şi alţii au ILIA: Su
de
necesarul
prafeţe sînt arate la coo transportat fînul obţinut gure pentru viitoarea fibroa ha).
se
stabu-
perativele agricole din pe terenurile ce le-au fost laţie a animalelor. Rea
Boş, Pe.ştişu Mic, Cinciş repartizate. lizarea acestui deziderat
| Printre cei mai vrednici gospodari şi altele, unde suprafeţele Din cele 5 216 ha fineţe, impune ca în toate unită VRE
arate au depăşit 50 de ha. cîte există în unităţile a- ţile să se acţioneze cu cea
Ca şi in alte ediţii an prinderea judeţeană de mirea a cite 800-1 200 kg Francise Dragotă, secre gricole din Consiliul unic mai mare răspundere, mo-
terioare, la recenta expo industrializare a laptelui, tărîţe. tarul comitetului de partid agroindustrial Hunedoara, bilizîndu-se în acest scop
ziţie agrozootehnică u Băl- in vederea creşterii in con Merită laude şi alţi vred de la C.A.P. Boş, ne spu toate forţele de care dis Pentru
fi
ţata românească" am a- tinuare a livrărilor. nici gospodari ai satelor ţ nea : a fost recoltat fînul de pe pun satele, la recoltarea, .rul sclilm
temp
vut posibilitatea să-l re Tovarăşul ing. Corneliu hunedorene. Intre aceştia l 4 516 ha. Pînă în prezent, transportul şi depozitarea cil vor i
în
marcăm din nou pe renu Stircescu, directorul I.I.L. i-am notat pe loan Şindea ’ — Noi am transportat în bazele furajere au fost finului pentru viitoarea ploaie, elect
cărl
mitul crescător de animale Hunedoara-Deva, a eviden din Stretea-Dobra şi Pavel întreaga cantitate de gunoi depozitate 2 300 tone fîn. iernare a animalelor. dină. Vî:
Lazăr Cerbelău, din Oco- ţiat in rindul celor mai Marian din Certeju de Jos- în cîmp, iar acum cinci La C.A.P. Buituri, Mînerău moderat,
lişu Mare-Bretea Română, vrednici gospodari ai sate Gurasada. Fiecare dintre tractoare ară terenurile ce şi altele, toată cantitatea Acţionînd- energic pentru temporari
căruia i s-a atribuit pre lor şi pe Vichente Lugojan, cei amintiţi a vindut pe urmează să fie însămîn- de fibroase obţinută a fost materializarea programe km/li di:
miul special la gospodă din Chimindia, comuna Hă- bază de contract, de la depozitată. Mari cantităţi lor adoptate de recenta vest. ■ Te
riile populaţiei. Există însă rău, care in primul semes cite o vacă, mai mult de ţate în toamnă cu orz şi consfătuire cu activul de nime voi
şi numeroşi alţi harnici tru al anului, de la cele 1 800 I lapte, cantitate la grîu. Un marc număr de de fîn au fost transpor partid şi de stat din agri tre 12 şl
tate în bazele furajere şi
crescători de animale, care două vaci crescute in gos care se vor adăuga şi li cooperatori iau parte la cultură, a indicaţiilor şi cele mas
deţin în gospodăriile per podăria sa, a vindut sta vrările din cel de-al doilea transportul şi depozitarea la unităţile agricole din orientărilor desprinse din 27 grade.
sonale exemplare valoroa tului peste 3 000 I fapte. semestru al anului, fată e- furajelor — activitate ce Pe.ştişu Mare, Peştişu Mic, cuvîntarea secretarului ge
se şi îşi aduc o contribu De asemenea, tot de la xemple demne de urmat, se efectuează exclusiv cu Nandru şi altele. Dar La niu
ţie meritorie la realizarea cite două vaci ce le deţin, aceşti neîntrecuţi crescători există şi cooperative unde neral al partidului, tova li schlml
programului de autocon- Constantin Cincean din de animale făcind dovada mijloacele cu tracţiune ani răşul Nicolae Ceauşescu, noros. V
ducere şi autoaproviziona- Poieniţa-Balşa, Nicolae Înaltei lor răspunderi ce mală. ale unităţii noastre cantităţile de fîn trans lucrătorii ogoarelor din locale de
re teritorială. Pentru vinza- Croşan din Dumbrăviţa- tăţeneşti, privind sporirea şi ale membrilor coope portate sînt încă mici. Aşa C.U.A.S.C. Hunedoara sînt do descă
rea unor cantităţi sporite contribuţiei locuitorilor sa ratori. este cazul unităţilor agri mobilizaţi să strîngă la izolat de
de lapte, unii dintre aceş llia şi Aurelia Ghiară din — Care este stadiul a- cole din Bunila, Ghelari timp şi fără pierderi re tul va si
tia au beneficiat de can Răduleşti-Dobra au vindut telor la schimbul de pro cestei acţiuni ? Intensific
tităţi suplimentare de tă- cite 2 000—2 500 I lapte fie duse cu oraşul. şi. Lelese. Consiliile de colta culturilor de toamnă nordic,
riţe repartizate de Între care, beneficiind de pri N. TiRCOB — Se apropie de înche conducere din cooperati şi să pregătească temelii mineaţa.
iere. în baza furajeră a vele respective şi consiliile trainice recoltei viitoare.