Page 74 - Drumul_socialismului_1986_08
P. 74
Pag. 2
DRUMUL SOCIALISMULUI N
din
actulu
(Urmare din pag. 1) lui a crescut, în acelaşi diţia eroismului milenar, a la Intreprina
timp, nivelul de trai al oa dragostei neţărmurite pentru Barza şi U.b
menilor muncii. Mărturie stau pămintui scump al patriei, Sint harnicii
La aniversarea zilei naţio cele 105 000 apartamente pentru partid, astăzi, oame structori de u
nale, in cel de-al 42-lea an construite în perioada 1946— nii muncii hunedosm — Jării Zarandc
al libertăţii noastre, a ară 1985, în prezent aproxima mineri, siderurgişti, emrgeti- de contribuţia
tat in continuare vorbitorul, tiv 86 la sută din populaţia cieni, constructori, chinrşii, economiei nai
România se înfăţişează ca o judeţului locuind în case ţesătoare, ţărani coopera obţinut in cir
ţară industrial-agrară cu o noi. Retribuţia medie luna tori, elevi şi studenţi, înro ţionale rezult,
industrie puternică, modernă, ră a personalului muncitor a laţi în gărzile patriotice, in în producţie:
dotată cu tehnica cea mai crescut faţă de 1950 de celelalte formaţiuni de apă producţii mari
avansată, cu o agricultură peste 8 ori, iar volumul des rare işi consacră întreaga e- de peste 8,i
5
socialistă în plin progres. facerilor de mărfuri către nergie şi capacitate crea Ei şi-au sporit
Marile izbînzi ale poporului populaţie, faţă de acelaşi toare împlinirii la un înalt turile şi în prt
român au fost obţinute în an, este de 18 ori mai mare. nivel calitativ a sarcinilor ce apărarea pat,
perioada deschisă de Con Prin crearea uoei puternice le revin ca proprietari, pro subunităţile
gresul al IX-lea al partidu baze materiale, ca şi prin ducători, beneficiari şi a- parte să dec
lui, prin politica ştiinţifică, exigenţele mereu sporite for pârători ai valorilor mate manent de o
clarvăzătoare promovată con mulate de partid, s-au dez riale şi spirituale. Conştienţi tate de luptă
secvent de partidul nostru, voltat continuu învăţămîn- de marile lor răspunderi, de ordine, dis
de secretarul său general, tul, ştiinţa şi cultura, jude luptătorii gărzilor patriotice ptitudine în <
cea mai glorioasă epocă din ţul nostru aducîndu-şi con acordă o atenţie deosebită turor misiunii,
istoria patriei, înscrisă defi tribuţia la înflorirea, spiri perfecţionării pregătirii lor Brad este şi
de luptă, politico-educative,
nitiv în conştiinţa întregului tualităţii patriei socialiste. cooperării strinse cu unităţile tătoare din c
popor sub numele ilustrului Felicitînd colectivele de militare şi cu. celelalte for derii de indu
nostru conducător - ,,Epoca oameni ai muncii hunedoreni maţiuni de apărare, cores tal, cooperaţi
Nicolae Ceauşescu". pentru rezultatele obţinute, punzător cerinţelor Directive}" Rind pe rîn
în amplul tablou al deve primul secretar al Comitetu Comandantului Suprem pen rit trec prin
luptători ai c
nirii socialiste, judeţul Hune lui judeţean de partid a tru afirmarea tuturor locali tice de la I
doara, asemenea întregii ţări, evidenţiat deopotrivă mobili tăţilor, întreprinderilor, ce trala minerei
a cunoscut o continuă, mul zatoarele sarcini ce le revin lorlalte unităţi socialiste ca de mătase, C
adevărate cetăţi de muncă,
tilaterală dezvoltare. Indus în acest cincinal şi în per luptă şi apărare în spiri judeţean, uni
triile minieră, siderurgică, e- spectivă din istoricele hotă- tul principiilor doctrinei mi le, ■ r s ctia .
nergetică ocupă azi un loc rîri ale Congresului al XIII- litare naţionale al cărei ţean. .ooper
de prim rang în puternicul lea al partidului, din indica genial fondator este tovară rească, Explc
Deva. Coloan
mecanism al economiei ro ţiile şi sarcinile trasate de şul Nicolae Ceauşescu, pri încheiată de
mâneşti, judeţul deţine pri secretarul general, preşedin vind apărarea cuceririlor so luptători de Ic
mul loc pe ţară în producţia tele Republicii, t o v a r ă ş u l cialiste, a suveranităţii şi ra — coman
de energie electrică, mine Nicolae Ceauşescu. independenţei naţionale. meni Mt'r.ine:
reu de fier şi huilă, locut II Prin întreaga sa desfăşu Coloana gărzilor patriotice dan D’ai-id c
în producţia de cărbune, rare, manifestarea din muni participante la defilare pe in cinstea m
fontă, oţel, laminate finite; cipiul Deva a prilejuit o pu stadionul „Cetate" din Deva importante d
cocs metalurgic şi minereuri ternică afirmare a adeziunii este deschisă de un bloc la cocs metah
complexe şi locul al lll-lea de luptători de la Termo feros, fontă,
în producţia de ţesături de depline a tuturor oamenilor centrala Mintia. „Colectivul tehnologic,
Trec detaşamentele de pregătire a-tineretului pentru apărarea patriei. mătase, strunguri şi mine muncii hunedoreni la poli de oameni ai muncii din sebitâ s-a ac
reuri cuprifere. Volumul pro tica internă şi externă a această adevărată coloană a recomanda
ducţiei industriale a crescut partidului şi statului nostru, vertebrală a energeticii româ neral al part
in ultimii 21 de ani de peste la măreţele împliniri ale a- neşti, a declarat comandan Nicolae Ceai
2,7 ori. Realizări importante nilor socialismului, în pe tul subunităţii, electricianul jul vizitelor
s-au obţinut în agricultură, rioada de glorie şi mîndrie Nicolae Popa, şi-a conturat tuate în ace
producţia medie la hectar „Epoca Nicolae Ceauşescu", o personalitate distinctă şi derurgiei tor,
crescînd în" aceeaşi perioa tradiţii proprii în cei 17 ani nizării şi ini
dă de 2,6-ori la grîu şi se la Juminoasele perspective de rodnică activitate. Cita introducerii
cară, şi de 3,5 ori |a po conturate de Congresul al delă construită, ca mii şi mii unor mărci o
rumb. Rod al grijii partidu Xlll-lea al partidului. de alte obiective industriale racteristici
în anii libertăţii patriei, ter superioare.
OAMENII CETĂŢILOR HUNEDORENE mocentrala este una din cti Uniformele
DE MUNCĂ, LUPTĂ Şl APĂRARE toriile perioadei celei mai tesc anrcpîe
fertile din istoria patriei, telor pre
pe care cu îndreptăţită mîn tului ^entru
Revoluţia de eliberare so om Împotriva cotropitorilor drie o denumim „Epoca triei. Fruntaţ
cială şi naţională, antifascis hitlerişti, sprijinită activ de pregâtindu-se
tă şi antiimperialistă, de formaţiunile de luptă patrio Nicolae Ceauşescu". Bărbaţii şi viaţă, pre
clanşată acum 42 de ■ ani tice, de întregul popor. In şi femeile din întreprindere, şantiere ale
prin actul insurecţional de la acele zile de epopee,- zdro înrolaţi în garda patriotică naiul Dunări
23 August 1944, a constituit bind rezistenţele hitleriste şi şi în. celelalte formaţiuni de gră, Riu Mc
un pas energic de voinţă eliberind Întreaga zonă inte apărare, acţionează ferm vii de la lici
al întregii naţiuni, o strălu rioară a ţării, ostaşii noştri pentru îndeplinirea integrală nr. 1, 3, 4,
cită afirmare a hotărîrir. po şi calitativă a sarcinilor de fizică „Dece
porului nostru de a zdrobi şi combatanţii cu brasarda plan ale acestui prim an al dovada deve
orice dominaţie străină, de a tricoloră a formaţiunilor de actualului cincinal, transpun meni de năc
trăi liber, demn, stăpin pe luptă patriotice, create de neabătut în viaţă istoricele vajnici apărc
destinele sale. Răspunzînd partidul comunist, au să- hotăriri ale Congresului al lor revoluţion
înaltei chemări a istoriei, în vîrşit fapte de eroism le Xlll-lea". lui nostru.
Formaţiunile de apărare civilă raportează numai succese în pregătirea teore treaga armată română a gendar. In continuare, trec luptă Prin faţa I
tică şi de luptă. intors armele ca un singur Ducind mai departe tra torii din garda patriotică de asemenea, m
Formoţiil
încîn.tat şi'
tă privirile
ticipanţi.
O îmagi
spectacolul
August bir