Page 75 - Drumul_socialismului_1986_08
P. 75
947 • VINERI, 22 AUGUST 1986 Pag. 3
unicipiul Deva consacrată împlinirii
revoluţionar de la 23 August 1944
miniera nilor de apărare civilă de la Avicola, cooperaţia meşteşu zonele pădurenilor, moţilor,
Crişcior. I.M.C., Spitalul judeţean, Ter gărească, I.J.T.L., I.R.E., Orăştiei, suita de ţarine,
T şi con- mocentrala, I.C.I.T.P.L.C.I.M. G.I.G.C.L., U.P.S.R.U.M., pa briuri şi „doi-uri" întilnin-
minier ai Deva, precum şi ai forma nificaţie, I.M.C. Deva. Sint du-se impresionant cu jocul
Conştienfi ţiunilor de Cruce Roşie, cu- oamenii cetăţilor hunedorene căluşeresc, sugerind rostul
ezvoltarea prinzind oameni ai muncii de muncă, luptă şi apărare. pe care il are, şi in spiritua
e, ei au de la I.P.H., I.C.R.T.I., I.C.R.A., litatea hunedoreană, marele
Zilei na- I.C.I.T.P.L.C.I.M., B.D.A.P.S., MINEL BODEA festival „Cintarea Româ
mportanie niei". Iar finalul a fost mar
area unei „FLAMURI DE,AUGUST BIRUITOR" cat de un grandios tablou
alimentare viu, realizat in sugestive de
Iioane lei. sene coregrafice şi sportive
dată elor- Grandios şi Înălţător a fost forţă expresivă, de acum 42 de miile de participanţi care
ea pentru spectacolul festiv cultural- de ani I Treptat, în acordu au adus in cint, vers şi
totăriţi ca sportiv ,,Flamuri de August rile insufleţitorului şi anga- urale, vibrant omagiu patriei, Tinerele membre ale formaţiunilor de Cruce Roş ie s-au evidenţiat mereu în
care lac biruitor" care a întregit ieri jantului „Hei-rup", sint re poporului, partidului, celui concursurile republicane.
/adă per- seară ampla manifestare constituite imagini emoţio mai iubit fiu al naţiunii, to
!ă capaci- din Deva, dedicată sărbăto nante ale muncii entuziaste varăşul Nicolae Ceauşescu.
e acţiune, rii noastre naţionale. In at de pe şantierele reconstruc Un spectacol festiv cultural-
ă şi prom- mosfera de intensă vibraţie ţiei patriei, cu adinei re sportiv, organizat de Comite
linirea iu- patriotică ce a dominat sta verberaţii în prezentul so tul judeţean de cultură şi
Din oraşul dionul, sunete de trompete cialist. Apoi sute de tru educaţie socialistă, Consiliul
il de lup- dau semnalul începerii spec puri tinere se îngemănează judeţean al.-y sindicatelor,
intreprin- tacolului - înălţător omagiu, in Înscrisul ce marchează Comitetul judeţean al U.T.C.,
adus patriei, poporului, Congresul al IX-lea al parti
mică, spi- partidului, glorioaselor rea dului, tabloul fiind întregit Consiliul judeţean al Orga
Voţul". lizări pe care naţiunea noas de sensul adine al versurilor. nizaţiei pionierilor, Statul
pas hotă- tră le-a înfăptuit în cei 42 Sint elogii aduse timpului ce major judeţean al gărzilor
tribupei de ani de muncă sub cu a scris cu litere de lumină patriotice, Consiliul judeţean
jr patrio- pola libertăţii. Grupuri de numele celui ce şi-a pus de educaţie fizică şi sport,
C.F., Cen- tineri pătrund într-un năval 'pecetea marii sale personali Inspectoratul şcolar judeţean,
Jesătoria nic iureş pe stadion, confi- tăţi revoluţionare■ pe Întrea Împreună cu Consiliul mu
ul popular gurind pe gazon cu tru ga dezvoltare a României nicipal Deva de educaţie
comercia- purile lor înscrisul „23 Au din ultimii 21 de ani — politică şi cultură socialistă.
ră . gust" — zi care a marcat „Epoca Nicolae Ceauşescu". Regia spectacolului a fost
neşteş. J- începutul construirii, sub con semnată de Octavian Grea-
a minieră ducerea partidului, a odn- Sub genericul „Copilărie vu, libret - Grigore Teodor-
sstora este duirii socialiste pe pămin- fericită" stadionul se trans ciuc, coregrafia - Tică Hanea,
blocuri de tul României. Tabloul este formă intr-un impresionant
Hunedoa- dominat de rostirea unor vi tablou floral, florile fiind ei, Mircea Ocoş, Titus Burdu-
ing. Cle- copiii - şoimi, pionieri, care cea, ilustraţia muzicală -
incr.,Bog- brante versuri închinate într-o splendidă evoluţie su Paul Enigărescu ; reprize
raportează, marii noastre sărbători na gerează preocupările şcolare sportive: losif Reichenauer,
sărbători, ţionale. Treptat, pe funda şi puternica implicare a in- Erica Drăgan, Cornel laco-
ri de plan lul muzical al unor insufle- văţămintului în viaţa so boni, Mihai Bănulescu, Sil
aglomerat ţitoare cîntece revoluţionare, cială, în cerinţele ei. Apoi, viu Ciumaş, Stelian Popescu,
iliat, utilaj grupuri compacte, repre- la chemarea încărcată de Lucia lacoboni, Marin Pirvă-
enţie deo- zentînd mineri, siderurgişti, vibrant fior patriotic, suge- Moment evocator al milenarei istorii a poporului român.
!> aşa cum rind liniştea ce ar trebui să nescu, Eugen Stelzner, Tibe-
retorul ge- energeticieni, constructori, stăpinească pămintul, trupuri riu Drăgan, Lazăr Istrate.
, tovarăşul ţesătoare şi alte categorii tinere se reunesc sub în Şi-au dat concursul corurile
i, cu prile- profesionale evoluează în semnul „PACE", iar crengu reunite din municipiile. Deva,
ucru efec- sugestive exerciţii coregra ţele înflorite, purtate de Hunedora şi oraşele Călan,
ţant al si- fice ce sugerează momente mfădiţele acestui timp, se în- Si meri a, Orăştie, Brad, ’ fan
ii, moder- semnificative ale muncii.. tilnesc cu zborul porumbei farele reprezentativă a mine-
producţiei, Moment istoric evocator. 1 dlor Văii Jiului şi de la E.M.
ibricaţie a Cu puternică forţă expresivă lor ce înconjoară ,,globul'!
■tal cu ca- intr-un impresionant moment' . Deva şi Clubul Bejan, tara
furile din Vaţa de Jos şi
i-mecanice ne sint readuse în prezent al Anului Internaţional al
imagini ale primelor lupte Păcii. Covorului floral îi Brad, şoimi ai patriei şi
lastre ves- ale geto-dacilor pentru li ia apoi locul tabloul impre elevi din toate grădiniţele,
letaşamen- bertate. Regele Decebal sionant al vigorii — mii de şcolile generale şi liceele
a e- poartă cu măreţie, stindardul tineri executînd cu măies din Deva, ansamblurile fol
irQrea pa- dacic. Istoria Daciei e vie trie o repriză de exerciţii clorice „Getusa", „Silvana"
invăţătură, in cugete şi-n inimi, Însufle (Deva), „Doina Mureşului"
tru muncă ţind şi emoţionind. sportive, evoluţia lor consti (Orăştie), „Ardeleana" (Hu
tuind o grăitoare mărturie a
pe marile
r iei — Ca- Şi tot ce a urmat a fost contribuţiei „Daciadei" — nedoara), „Doina Crişului"
area Nea- istorie. Istoria patriei şi a amplă manifestare iniţiată (Brad), căluşerii din Geoa-
tezat, ele- poporului nostru, de la mo de secretarul general al giu, Orăştioara de Sus, Bo-
industriale mentul făuririi, acum 65 de partidului, tovarăşul Nicolae şorod, Mărtineşti, formaţiile
atemalică- am, a Partidului Comunist Ceauşescu — la integrarea artistice din Beriu, Feregi,
Deva, . lac Român, la actul insurecţional educaţiei fizice şi sportului Topi iţa, Buni la, Lelese, Peş-
Ior ca oa- din August 1944, de la en tiş, oameni ai muncii din
ai patriei, tuziasmul reconstrucţiei ţării, în ansamblul muncii educa unităţi economice ale mu
ii cuceriri la ctitoriile timpului eroic al tive de formare a tinerei nicipiilor Deva şi Hunedoa
le poporu- generaţii. Momentul ' folclo
ultimilor 21 de ani. Vibrează ric a relevat frumuseţea ra şi din oraşele Călan,
ii trec, de in inimile miilor de specta şi bogăţia dansului şi por Orăştie şi Brad. Trupuri tinere, robuste ale sportivilor s-au
i formaţiu tori momentul, redat cu mare tului popular românesc din LUCIA LICIU
lorice au
:astă da-
■ de par-
n finalul
arcuiri de
